tag:blogger.com,1999:blog-82099022781689163342024-03-13T10:22:35.106+02:00Blog de InvestigatiiEmilia Sercanhttp://www.blogger.com/profile/15789906436260318523noreply@blogger.comBlogger335125tag:blogger.com,1999:blog-8209902278168916334.post-84964228309743122152016-04-13T17:19:00.000+03:002016-04-13T17:25:13.638+03:00Un înalt oficial din SRI, implicat în spionarea Laurei Codruţa Koveşi - presa israeliană<div class="MsoNormal">
<b><span lang="RO">Ciudatul caz al spionării procurorului general
anticorupţie<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Presa din Israel
a publicat săptămâna trecută o informaţie care pune într-o lumină cu totul nouă
cazul spionării Laurei Codruţa Koveşi de către angajaţii firmei Black Cube.
Ziarul „</span><span lang="RO" style="background: white;">Yediot Aharonot” (Ultimele ştiri), citând
surse implicate în acest caz, susţine că cel care a angajat Black Cube pentru a
afla informaţii despre Koveşi este „un oficial de rang înalt din SRI”. Ovidiu
Marincea, purtătorul de cuvânt al SRI, a refuzat să comenteze informaţia şi a
declarat că SRI rămâne consecvent principiului său de a nu face declaraţii pe
marginea unor articole de presă. </span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="background: white;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Puţine informaţii
certe, oficiale, şi foarte multe necunoscute există la acest moment în cazul
spionării Laurei Codruţa Koveşi de către firma israeliană Black Cube. O
întrebare, însă, se află pe buzele tuturor de mai bine de cinci zile: „Cine
este beneficiarul operaţiunii derulate de angajaţii Black Cube la Bucureşti?”.
Cheia dezlegării misterului este, cu siguranţă, răspunsul la această întrebare.
Firma Black Cube a comunicat în mod constant, încă de la început, că „autorităţi”
nenominalizate din România au fost la curent şi au aprobat operaţiunea de
spionare a Laurei Codruţa Koveşi. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Dincolo de informaţiile
publice, care au fost vehiculate în media din România, vă propun o scurtă
analiză a subiectului din perspectiva declaraţiilor şi informaţiilor apărute în
presă de la noi şi din Israel sau în comunicatele oficiale. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpFirst" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -.25in;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">1.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><b>Marţi,
5 aprilie 2016</b>, aproape de ora 12,00 noaptea, Rise Project publică articolul „<a href="http://www.riseproject.ro/sefa-dna-spionata-de-firma-unui-director-mossad/">Şefa
DNA spionată de fima unui fost director Mossad</a>”. Din articol aflăm că patru
cetăţeni israelieni sunt anchetaţi de DIICOT </span><span lang="RO" style="background: white;">pentru spionarea comunicaţiilor şi tentative de compromitere a Laurei
Codruţa Kovesi, procurorul-şef al DNA. Doi suspecţi – Ron Weiner şi David
Geclowicz – au fost reţinuţi în data de 3 aprilie pentru 24 de ore, şi tot în
data de 3 aprilie au fost duşi la Tribunalul Bucureşti care a emis mandate de
arestare de 30 de zile pe numele celor doi. Alţi doi suspecţi sunt în stare de
libertate – Dan Zorella şi Avi Yanus -, amândoi co-fondatori şi directori
executivi ai firmei israeliene de investigaţii Black Cube. Potrivit Rise
Project, „Meir Dagan, fostul șef al Mossad între anii 2002 și 2011, a fost
președintele de onoare al firmei până acum două săptămâni, când a murit (17
martie 2016). În afacere, activează mai mulți foști ofițeri de spionaj și
contraspionaj din Israel”. </span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle">
<br /></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -.25in;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">2.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="background: white;"> <b>Miercuri, 6 aprilie 2016</b>, DIICOT face public
un </span><span lang="RO"><a href="http://www.diicot.ro/index.php/arhiva/1726-comunicat-de-presa-06-04-2016"><span style="background: white; mso-bidi-font-family: Arial;">comunicat de presă</span></a></span><span lang="RO" style="background: white;"> în care precizează că „în cauză, există suspiciunea
rezonabilă că, pe parcursul lunii martie 2016, două persoane care ocupau
poziţii de conducere în cadrul firmei israeliene, cu puncte de lucru atât în
Tel Aviv/Israel, cât şi în Londra /UK, împreună cu mai mulţi angajaţi ai firmei
împreună cu mai mulţi angajaţi ai firmei printre care şi cei doi inculpaţi,
WEINER RON şi GECLOWICZ DAVID, au iniţiat şi constituit un grup infracţional
organizat în scopul comiterii mai multor infracţiuni, respectiv infracţiuni de
hărţuire şi infracţiuni informatice, constând în fapt în efectuarea de multiple
apeluri telefonice cu caracter ameninţător şi hărţuitor, producătoare de
temeri, precum şi atacuri de tip phishing, în vederea sustragerii
credenţialelor de acces şi ulterior compromiterii de conturi de poştă
electronică, activităţi urmate de violarea secretului corespondenţei, copierea
şi transferul fără drept a conţinutului acestora”.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle">
<span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-color: white; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><i>Comunicatul DIICOT nu menţioneză în clar numele lui Dan
Zorella şi Avi Yanus, însă acestea se regăsesc în mandatul de arestare făcut
public de Rise Project. </i></span><br />
<span style="background-color: white; font-size: 7pt; font-stretch: normal; text-indent: -0.25in;"> </span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="background: white; margin-bottom: 16.8pt; text-indent: -0.25in; vertical-align: baseline;">
<span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; text-indent: -0.25in;"><span style="font-size: xx-small;"> <b> </b></span></span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 12.6pt; text-indent: -0.25in;"><b>Miercuri, 6 aprilie 2016</b>,
publicaţia online The Times of Israel </span><a href="http://www.timesofisrael.com/israelis-arrested-for-spying-on-romanian-anti-corruption-czar/" style="line-height: 12.6pt; text-indent: -0.25in;"><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"> a obţinut o declaraţie din partea
firmei Black Cube</span></a><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 12.6pt; text-indent: -0.25in;">, care recunoaşte că doi
dintre angajaţii săi au fost arestaţi în România, însă a respins informaţiile potrivit cărora aceştia ar fi
comis fapte ilegale, respingând, de asemenea, faptul că Dan Zorella şi Avi
Yanus ar fi anchetaţi în România, informaţie pe care a catalogat-o ca fiind
„flasă”.</span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="background: white; line-height: 12.6pt; margin-bottom: 16.8pt; mso-add-space: auto; vertical-align: baseline;">
<span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">„Recent, compania a efectuat un proiect în România pentru
a colecta dovezi grave de corupţie în guvernul român şi în agenţiile sale. În
timp ce efectuau această muncă, doi dintre angajaţii companiei au fost arestaţi după ce au făcut
descoperiri semnificative” se precizează în declaraţia Black Cube. „Inutil să
precizăm, toţi angajaţii Black Cube respectă la literă legea locală, iar
acuzaţiile la adresa lor sunt nefondate şi neadevărate. Avem deplină încredere
că adevărul va ieşi la suprafaţă şi amândoi vor fi eliberaţi în condiţii de
siguranţă pentru a reveni acasă zilele următoare”. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="background: white; line-height: 12.6pt; margin-bottom: 16.8pt; mso-add-space: auto; vertical-align: baseline;">
<i><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">Aceeaşi declaraţie a
Black Cube este citată şi de </span><span lang="RO"><a href="http://www.nytimes.com/aponline/2016/04/06/world/europe/ap-eu-romania-arrests.html">The Associated Press</a></span></i><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><i> în data de 6 aprilie,
singura informaţie în plus fiind faptul că „atunci când desfăşoară o activitate
internaţională, Black Cube lucrează îndeaproape cu consilierul juridic
profesional din fiecare jurisdicţie vizitată”. </i><b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="background: white; line-height: 12.6pt; margin-bottom: 16.8pt; mso-add-space: auto; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -.25in; vertical-align: baseline;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">4.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><b>Joi, 7 aprilie 2016</b>, ziarul
de de limbă ebraic Yediot Aharonot (Ultimele ştiri) publică în ediţia tipărită
un text în care se vorbeşte despre implicarea unui „oficial de rang înalt din
SRI” în cazul spionării Laurei Codruţa Koveşi. Fragmente din acest text au fost
preluate în zilele care au urmat şi de presa din România, însă nicio publicaţie
din România nu face referire la pasajul în care se vorbeşte despre „oficialul
de rang înalt din SRI”. <o:p></o:p></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhdQmvEopoycsmrEeNfZXn8k5HEt03KvpXBQ-kIn9IsMorFWk02CcqEFO4tZv6Wt5Dch51fgPVW5N8Rs43Bk4PhIZ1P_kz3Zsg5lFhSoscp63EQVXTCxWMWvkAf9kuPa8G0cnFK6AL-a3U/s1600/art+2.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhdQmvEopoycsmrEeNfZXn8k5HEt03KvpXBQ-kIn9IsMorFWk02CcqEFO4tZv6Wt5Dch51fgPVW5N8Rs43Bk4PhIZ1P_kz3Zsg5lFhSoscp63EQVXTCxWMWvkAf9kuPa8G0cnFK6AL-a3U/s320/art+2.png" width="180" /></a></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="background: white; line-height: 12.6pt; margin-bottom: 16.8pt; mso-add-space: auto; vertical-align: baseline;">
<span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">Paragraful tradus este următorul (<b>foto</b>): „Cu toate acestea, surse
implicate în acest caz susţin că Black Cube a fost angajată de <b>un oficial de
rang înalt din SRI</b>, echivalentul Shin Bet-ului din Israel, instituţie care este
şi ea angajată în lupta împotriva corupţiei”. Sursele susţin că acest oficial a
intrat în intrat în conflict cu insituţia condusă de Koveşi şi ar fi angajat
compania israeliană pentru a aduna informaţii incriminatorii împotriva acesteia”.
Textul în care apare acest pasaj nu a fost publicat nici pe pagina de internet
în limba ebraică a Yediot Aharonot şi nici pe site-ul în varianta engleză. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="background: white; line-height: 12.6pt; margin-bottom: 16.8pt; mso-add-space: auto; vertical-align: baseline;">
<span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 12.6pt; text-indent: -0.25in;"><b>Sâmbătă, 9 aprilie 2016</b>,
publicaţia online Ynetnews.com <span lang="RO" style="font-family: "calibri" , sans-serif; font-size: 11pt; line-height: 115%;"><a href="http://www.ynetnews.com/articles/0,7340,L-4788160,00.html">a publicat o
nouă declaraţie a companiei Black Cube</a>, mult mai consistentă decât
precedenta</span>: „Black Cube este un grup
internaţional de elită care numără mai mult de o sută de veterani ai
intellicence-ului israelian. Firma operează în multe părţi ale lumii şi
primeşte consiliere juridică profesională în fiecare ţară în care desfăşoară
activităţi. În ultimele săptămâni, compania a lucrat cu agenţii guvernamentale
din România pentru a colecta dovezi grave de corupţie în sistemul guvernamental
românesc. Ca parte a proiectului, doi dintre angajaţii companiei, care au ajuns
la realizări semnificative, au fost arestaţi. Angajaţii au lucarat în
conformitate cu legislaţia locală, iar acuzaţiile împotriva lor sunt </span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; line-height: 12.6pt; text-indent: -0.25in;">false. Suntem încrezători că adevărul va ieşi la suprafaţă în zilele
următoare, iar ei vor fi eliberaţi pentru a se întoarce la casele lor”.</span></div>
<div class="MsoNormal">
</div>
<div class="MsoListParagraphCxSpLast" style="background: white; line-height: 12.6pt; margin-bottom: 16.8pt; mso-add-space: auto; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -.25in; vertical-align: baseline;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO">6.<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; line-height: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO"><b>Marţi, 12 aprilie 2016</b>, compania Black Cube a afimat
într-o declaraţie pentru <a href="file:///C:/Users/Administrator/Desktop/5.%09http:/www.timesofisrael.com/remand-reduced-for-israelis-accused-of-spying-in-romania/">The
Times of Israel</a> că activitatea acesteia în România a fost efectuată în
accord cu autorităţile române. „Nu este nicio îndoială că Black Cube a acţionat
în România în acord cu legislaţia şi cu autorizaţia şi permisiunea celui mai
înalt eşalon posibil şi că va continua să acţioneze cu întrega sa forţă cu
scopul de a ajunge la un final reuşit în această chestiune şi pentru
întoarcerea imediată acasa a lui Ron şi David”. <o:p></o:p></span></div>
Emilia Sercanhttp://www.blogger.com/profile/15789906436260318523noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8209902278168916334.post-26027621167162221892015-11-22T18:47:00.002+02:002015-11-22T18:48:15.860+02:00Vasile Dâncu, aflat în conflict de interese în calitate de director al Şcolii Doctorale a Academiei Naţionale de Informaţii a SRI. Acesta este suspectat de favorizarea unor colegi din cadrul ANI<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Vicepremierul Vasile
Dâncu a fost recent găsit în conflict de interese într-un proiect cu finanţare
prin programul POSDRU, pe vremea în care ocupa poziţia de<b> director al Şcolii
Doctorale a Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul” (ANIMV)</b>, din
subordinea<b> Serviciului Roman de Informaţii</b>. Acest verdict a fost dat în urma
unui control privind desfăşurarea <span style="background: white;">proiectului „<a href="https://elenadragomirro.files.wordpress.com/2015/11/pvc_n_673_141086_3-11-15_ff1.pdf">Pluri şi interdisciplinaritate în programe doctorale şi post-doctorale</a>”
(POSDRU/159/1.5/S/141086), </span>implementat de Institutul de Cercetare a
Calităţii Vieţii al Academiei Română. </span>Procesul verbal
de constatare a neregulilor in acest proiect a fost incheiat in data de 3
noimebrie 2015 si a fost semnat de Ella Ştefan, director al OI POSDRU-MECS. Consecinţa controluluiŞ Vasile Dâncu va trebui să restituie sumele considerate neeligibile pe care le-a încasat în acest proiect. </div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Vasile Dâncu, director
al Şcolii Doctorale a Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul” (ANIMV)
la data derularii proiectului, a fost gasit in conflict de interese alaturi de
alti opt profesori universitari, printre care se afla şi Gheorghe Toma, tot de
la ANIMV, deoarece au participat la evaluarea unor candidaţi care erau angajați
sau afiliaţi ai institutiei din care faceau parte şi ei înşişi. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Mai exact, Vasile
Dâncu şi Gheorghe Toma au participat la evaluarea postdoctoranzilor Valentin-Fernand
Filip, Veronica Mihalache și Mihaela Georgiana Negrescu, toţi trei cadre
didactice sau cadre didactice asociate la ANIMV. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Raportul de
control a stabilit că membrii comisiei de evaluare de la ANI nu au putut “să
aibă o atitudine profesionistă, obiectivă şi imparţială, să execute activităţile
prevăzute în contract într-o manieră profesionistă, obiectivă şi imparţială,
din motive privind <alte interese=""> ( respectiv: sprijin în realizarea
unor lucrări/studii, realizarea unor sarcini legate de serviciu etc.)”.<o:p></o:p></alte></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Echipa de control
a mai stabilit ca cei trei postdoctoranzi de la Academia Naţională de Informaţii „Mihai
Viteazul” au primit lunar suma de 3.700 de lei ca bursa postdoctorală, iar ca
măsura a fost propusă „recuperarea tuturor cheltuielilor salariale realizate şi
validate pentru prof.univ.dr.Gheorghe Toma – ANI, prof.univ.dr.Vasile Dâncu
–ANI, pe subactivitățile 4.1 și 4.2; cât și bursele acordate și mobilitățile
pentru postdoctoranzi: Filip Valentin-Fernand, Mihalache Veronica și Negrescu
Mihaela Georgiana”. Motivul pentru care s-a cerut restituirea banilor de către
cei cinci este faptul că sumele reprezintă cheltuieli neeligibile. </span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Raportul de
control a mai stabilit că Institutul de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Română trebuie sa restituie
Uniunii Europene pentru toate neregulile descoperite în derularea proiectului <span style="background: white;">„Pluri şi interdisciplinaritate în programe doctorale
şi post-doctorale” (POSDRU/159/1.5/S/141086) suma de 1</span>.570.425 lei. <o:p></o:p></span></div>
Emilia Sercanhttp://www.blogger.com/profile/15789906436260318523noreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-8209902278168916334.post-67855450625122974982015-08-26T19:20:00.002+03:002015-08-26T19:20:41.479+03:00Clubul select al plagiatorilor: Avocata lui Victor Ponta, suspecta de plagierea tezei de doctorat. Loredana Radu a fost coordonata de Gabriel Oprea, suspect si el de plagiat<strong style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;">Avocata lui Victor Ponta, Loredana Radu, este suspecta ca si-a plagiat teza de doctorat sustinuta in anul 2010 la Academia Nationala de Informatii (ANI) „Mihai Viteazu”, institutie aflata in subordinea Serviciului Roman de Informatii (SRI). Lucrarea acesteia a fost coordonata de catre profesorul universitar Gabriel Oprea, el insusi suspect ca si-a plagiat doctoratul sustinut in anul 2001. Si premierul Victor Ponta, cel pe care il reprezinta in dosarul in care este anchetat de catre Directia Nationala Anticoruptie (DNA), a fost acuzat in anul 2012 ca si-a realizat lucrea de doctorat prin copierea unor pagini intregi din alte lucrari. </strong><br />
<ul style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;">
<li style="padding-bottom: 7px;"><strong>Loredana Radu nu se remarca doar prin plagiatul care o leaga de Gabriel Oprea si Victor Ponta, ambii suspecti de plagiat. Radu a fost si reprezentantul legal al celebrei firme Dalli Exim SRL, infiintata de fostul sot al Elenei Udrea, Dorin Cocos. Tot avocata Radu este cea care s-a ocupat de iregistrarea USL la tribunal.</strong></li>
<div class="tt-wrapper inread " id="tt-wrapper3c9019" style="backface-visibility: hidden; font-family: HelveticaNeue-Light, 'Helvetica Neue Light', 'Helvetica Neue', Helvetica, Arial, sans-serif; height: 0px; left: -999em; margin: 0px 0px 20px; max-width: 100%; min-width: 490px !important; overflow: hidden; padding: 0px; perspective: 1000px; position: absolute; text-align: center; transform: initial; transition: all 0.4s cubic-bezier(0.65, 0.52, 0.73, 0.43); width: auto;">
<div class="tt-mention inread " id="tt-mention3c9019" style="color: #999999; font-size: 10px !important; height: 15px; margin-bottom: 3px; text-transform: uppercase; width: 490px;">
</div>
<div class="tt-container inread " id="tt-container3c9019" style="height: auto !important; overflow: hidden; padding-top: 275.625px; position: relative; width: 490px;">
<div class="tt-player inread " id="tt-player3c9019" style="bottom: 0px; height: 275.625px; left: 0px; opacity: 1; position: absolute; right: 0px; top: 0px; width: 490px;">
<div class="tt-controls" id="tt-controls3c9019" style="background-color: #333333; bottom: -41px; display: table; height: 38px; line-height: 40px; margin-top: 22px; position: absolute; transition: bottom 0.5s ease; width: 490px;">
<div class="tt-sound-notifier-container" style="height: 20px; line-height: 38px !important; opacity: 0; overflow: hidden; position: absolute; right: 13px; top: -30px; transition: opacity 1s ease-out; white-space: nowrap; width: 40px; z-index: 2;">
<div class="tt-sound-notifier" style="background-color: white; bottom: 0px; height: 0px; opacity: 0.8; overflow: hidden; position: absolute; right: 0px; transition: all 0.2s linear; width: 7px;">
</div>
<div class="tt-sound-notifier" style="background-color: white; bottom: 0px; height: 0px; opacity: 0.8; overflow: hidden; position: absolute; right: 8px; transition: all 0.2s linear; width: 7px;">
</div>
<div class="tt-sound-notifier" style="background-color: white; bottom: 0px; height: 0px; opacity: 0.8; overflow: hidden; position: absolute; right: 16px; transition: all 0.2s linear; width: 7px;">
</div>
</div>
</div>
</div>
<div class="tt-controls inread " id="tt-controls3c9019">
</div>
<div class="tt-viewport-top inread " id="tt-viewport-top3c9019" style="height: 0px; left: -999em; margin-top: 138px; position: absolute; top: 0px; width: 5px;">
</div>
<div class="tt-viewport-bottom inread " id="tt-viewport-bottom3c9019" style="bottom: 0px; height: 0px; left: -999em; margin-bottom: 138px; position: absolute; width: 5px;">
</div>
</div>
</div>
<li style="padding-bottom: 7px;"><strong>O alta lucrare de doctorat coordonata de profesorul universitar Gabriel Oprea, suspecta a fi plagiata, este cea a lui Neculai Ontanu, primar al Sectorului 2 si secretar general al UNPR, </strong><a href="http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20351044-exclusiv-suspiciuni-plagiat-teza-doctorat-lui-neculai-ontanu-primarul-sectorului-2-secretar-general-unpr-care-facut-lucrarea-sub-indrumarea-lui-gabriel-oprea.htm" style="border: 0px; color: #253888; text-decoration: none;" target="Alta pagina"><strong>subiect prezentat in exclusivitate de Hotnews in data de 11 august. </strong></a></li>
</ul>
<span style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;">Avocata Loredana Radu a intrat in atentia opiniei publice la inceputul lunii iunie, cand a devenit reprezentanta legala a lui Victor Ponta. DNA i-a deschis premierului un dosar de urmarire penala care viza prejudicierea complexurilor energetice Turceni si Rovinari. Ponta este acuzat de fals in inscrisuri sub semnatura privată (17 infractiuni), complicitate la evaziune fiscala in forma continuata si spalare de bani. </span><br style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;" /><br style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;" /><span style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;">Tot atunci presa a scris ca Radu este fie nepoata lui Gabriel Oprea, fie o apropiata a acestuia. Legaturile Loredanei Radu cu Gabriel Oprea dateaza de la inceputul anilor 2000 si sunt in mod cert unele stranse, chiar daca presupusa relatie de rudenie nu ne-a fost confirmata de nicio sursa din anturajul celor doi. </span><br />
<ul style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;">
<li style="padding-bottom: 7px;">Citeste si <strong></strong><a href="http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20351044-exclusiv-suspiciuni-plagiat-teza-doctorat-lui-neculai-ontanu-primarul-sectorului-2-secretar-general-unpr-care-facut-lucrarea-sub-indrumarea-lui-gabriel-oprea.htm" style="border: 0px; color: #253888; text-decoration: none;" target="Alta pagina"><strong>Gabriel Oprea, primul autor de plagiat muncit cu "copy paste", "cut" si alte metode</strong></a></li>
<li style="padding-bottom: 7px;"><strong><a href="http://www.hotnews.ro/stiri-20286938-gabriel-oprea-copiat-teza-doctorat-nicolae-iorga-cum-reusit.htm" style="border: 0px; color: #253888; text-decoration: none;" target="Alta pagina">Gabriel Oprea l-a copiat in teza de doctorat si pe Nicolae Iorga. Cum a reusit</a></strong></li>
</ul>
<span style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;">Loredana Radu se afla la acea vreme in anturajul familiei Elena Udrea – Dorin Cosos, fiind chiar</span><strong style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;"> reprezentantul legal al celebrei firme Dalli Exim SRL</strong><span style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;">, dupa cum rezulta din mai multe imputerniciri avocatiale depuse la instante in procesele cu primaria capitalei. DAlli Exim cea care a detinut pentru circa zece ani contractul de administrare a parcarilor din Bucuresti. </span><br style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;" /><br style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;" /><span style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;">Legaturile dintre Gabriel Oprea si cuplul Udrea – Cocos sunt de notorietate. In 2000, Gabriel Oprea a infiintat impreuna cu Dorin Cocos si Florin Cristu (sotul lui Irinel Cristu, fosta membra in Consiliul Municipal Bucuresti din partea PDL si sponsor PDL) firma Trei Cososi – Complex International SRL. </span><br style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;" /><br style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;" /><span style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;">In februarie 2001, dupa ce a fost numit presedinte cu rang de secretar de stat al Rezervelor Statului, Oprea i-a vandut actiunile sale lui Dorin Cocos. Ulterior, in firma au intrat interpusii cupului de afaceristi Alexandru Bittner – Adrian Petrache, iar numele firmei a fost implicat in diverse preluari suspecte de terenuri de la stat, pentru sume derizorii, desi obiectul principal de activitate al firmei era „restaurantele”. </span><br style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;" /><br style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;" /><span style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;">Presa a mai scris ca printre clienții ei s-a aflat o perioadă de timp </span><strong style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;">Nicolae Dumitru – NIRO în celebrul dosar Microsoft</strong><span style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;">, om de afaceri care are legatura atat cu premierul Victor Ponta cat si cu fostul cuplu Udrea - Cocos. </span><br style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;" /><br style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;" /><span style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;">In campania electorala din 2004, candidatul Traian Basescu spunea despre Gabriel Oprea ca este „seful mafiei personale a lui Adrian Nastase, din care fac parte Alexandru Bittner si Adrian Petrache”. </span><br style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;" /><br style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;" /><span style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;">Relatiile dintre Loredana Radu, Gabriel Oprea si Victor Ponta par solide, daca luam in calcul faptul ca in august 2012 avocata a reprezentat la Tribunalul Bucuresti Partidul Social Democrat, condus de Victor Ponta, si Uniunea Nationala pentru Progresul Romaniei (UNPR), condusa de Gabriel Oprea, acolo unde a inregistrat Alianta de Centru Stanga. Aceasta alianta politica a fost integrata in septembrie 2012 in</span><strong style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;"> Uniunea Social Liberala (USL), de inregistrarea la tribunal ocupandu-se tot Loredana Radu </strong><span style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;">(Cabinetul sau de avocatura s-a ocupat si de contestatiile depuse la BEC in 2012). </span><br style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;" /><br style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;" /><span style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;">2010 a fost un an foarte bun pentru Loredana Radu. Aceasta a devenit nu doar </span><strong style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;"></strong><a href="http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2012-11-4-13548685-0-2010-acordari.pdf" style="background-color: white; border: 0px; color: #253888; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px; text-decoration: none;" target="Alta pagina"><strong>doctor in stiinte militare si informatii la Academia Nationala de Informatii a SRI</strong></a><span style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;">, ci si </span><strong style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;">locotenent colonel in rezerva in Ministerul Apararii Nationale.</strong><span style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;"> De ambele reusite este responsabil Gabriel Oprea. Pentru prima, din postura de profesor universitar, coordonator de doctorate, pentru cea de-a doua, din pozitia de ministru al Apararii Nationale. Si sotul Loredanei Radu, Vasile Dragos Radu, a fost avansat de Oprea, insa doar la gradul de maior in rezerva. </span><br style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;" /><br style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;" /><span style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;">Lucrarea de doctorat a avocatei lui Victor Ponta are un titlu extrem de complex, „Criminalitatea transfrontaliera in epoca globalizarii – factor de risc la adresa securitatii europene si nationale. Combaterea criminalitatii transfrontaliere” si se intinde pe 359 de pagini cu tot cu bibliografie. Cea mai mare parte a acesteia este plagiata din surse diverse: carti, cursuri universitare, articole sau pagini de internet. </span><br style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;" /><br style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;" /><span style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;">Analiza tezei de doctorat arata ca incepand cu pagina 18 si pana la pagina 35, Loredana Radu copiaza fara sa utilizeze ghilimele sau note de subsol</span><a href="http://ssamgest.unap.ro/studii-pdf/definirea_crizelor_si_conflictelor_armate.pdf" rel="nofollow" style="background-color: white; border: 0px; color: #253888; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px; text-decoration: none;" target="Alta pagina"><strong> dintr-un studiu realizat de o echipa de 18 cercetatori </strong></a><span style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;"></span><strong style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;"></strong><span style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;">de la Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate a Universitatii Nationale de Aparare “Carol I”, condusa de generalul prof. univ. dr. Mircea Muresan. </span><br style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;" /><br style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;" /><span style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;">Studiul a fost realizat in cadrul unui proiect cu finantare externa, intitulat „Securitatea sistemelor si actiunilor militare si civilmilitare in gestionarea crizelor si confliectelor armate”. La fel ca si coordonatorul sau de doctorat, Loredana Radu copiaza ad litteram si in bloc pagini intregi fara sa respecte normele internationale privind citarea in lumea academica. </span><br />
<span style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;"><br /></span>
<span style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;">Continuarea o puteti citi pe <a href="http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20381484-exclusiv-clubul-select-plagiatorilor-avocata-lui-victor-ponta-suspecta-plagierea-tezei-doctorat-loredana-radu-fost-coordonata-gabriel-oprea-suspect-plagiat.htm">Hotnews</a>. </span>Emilia Sercanhttp://www.blogger.com/profile/15789906436260318523noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8209902278168916334.post-25697438526782836192015-08-13T14:51:00.000+03:002015-08-13T14:51:38.495+03:00Generalul Oprea, stapanul curentului si motorului<div style="background-color: white; color: #141823; font-family: helvetica, arial, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 19.3199996948242px; margin-bottom: 6px;">
<span style="line-height: 19.3199996948242px;">Imi aduc aminte un moment care s-a petrecut imediat dupa accidentul de pe Lacul Siutghiol, care la vremea aia m-a indignat teribil, dar pe care il "citesc" acum intr-o alta nota. Nu la mult timp dupa producerea accidentului, televiziunile de stiri incepusera sa dea informatia ca oamenii traiesc pentru ca de pe mal se auzeau strigatele de ajutor.</span></div>
<div style="background-color: white; color: #141823; font-family: helvetica, arial, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 19.3199996948242px; margin-bottom: 6px; margin-top: 6px;">
Tot televiziunile de stiri au inceput sa dea si informatia ca vicepremierul pentru securitate nationala si ministru al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a preluat coordonarea operatiunii si ca s-a deplasat cu un elicopter la fata locului.</div>
<div style="background-color: white; color: #141823; font-family: helvetica, arial, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 19.3199996948242px; margin-bottom: 6px; margin-top: 6px;">
Scenariul din mintea lui Gabitza a fost, probabil, ca daca oamenii aia striga, atunci salvarea lor este o formalitate, deci el preia operatiunea si in final apare ca salvatorul situatiei de urgenta. Insa competenta oamenilor lui Gabitza s-a vazut, nu insist, finalul il cunoasteti.</div>
<div style="background-color: white; color: #141823; font-family: helvetica, arial, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 19.3199996948242px; margin-bottom: 6px; margin-top: 6px;">
Imediat ce a fost clar ca operatiunea de salvare este un fiasco si ca oamenii aia mor cu zile sub ochii neputintei sale, comandantul situatiei de urgenta, vicepremierul pentru securitate nationala si ministru al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a fugit de la locul operatiunii ca o potarniche, si l-a impins in fata pe Raed Arafat.</div>
<div style="background-color: white; color: #141823; font-family: helvetica, arial, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 19.3199996948242px; margin-bottom: 6px; margin-top: 6px;">
Problema este ca televiziunile de stiri nu au mai suflat o vorba despre prezenta la locul accidentului a vicepremierului pentru securitate nationala si ministru al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea. Nici ziarele nu au scris un cuvant despre treaba asta. A doua zi, eram la volan si am ascultat-o pe Monica Dajbog, purtatorul de cuvant al MAI, care a citit un comunicat cu bilantul operatiunii - niciun cuvant despre prezenta lui Gabitza la fata locului. Tot ce spun se poate gasi pe televiziunile de stiri, in arhiva lor online.</div>
<div style="background-color: white; color: #141823; font-family: helvetica, arial, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 19.3199996948242px; margin-bottom: 6px; margin-top: 6px;">
De ce pomenesc despre povestea asta acum? Pentru ca abia acum realizez influenta si puterea acestui personaj pe care multa lume l-a tratat cu indiferenta, iar altii nu l-au "tratat" deloc pentru ca despre om nu se poate spune/scrie nimic in mainstream. Povestea plagaitului lui nu s-a rostogolit, subiectul fiind preluat de vreo cateva site-uri locale. La fel si in cazul lui Ontanu, cel coordonat de Oprea in obtinerea doctoratului.</div>
<div style="background-color: white; color: #141823; font-family: helvetica, arial, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 19.3199996948242px; margin-bottom: 6px; margin-top: 6px;">
Pe baza acelui plagiat Oprea si-a cladit cariera universitara. Prin impostura si furt a devenit profesor universitar si coordonator de doctorate. Si a permis acordarea de titluri de doctor unor indivizi cu lucrari plagiate sau cu lucrari mediocre, maculatura curata.</div>
<div style="background-color: white; color: #141823; font-family: helvetica, arial, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 19.3199996948242px; margin-bottom: 6px; margin-top: 6px;">
S-a inflitrat in sistemul de intelligence, in Academia de Infomatii a SRI, coordonand doctoratul generalului SRI Florian Coldea, actualul prim adjunct al sefului SRI, a generalilor SRI Ionel Marin si Dumitru Zamfir, fosti directori adjuncti ai SRI, sau a comisarului-sef Remus Span, fostul sef al Directiei Tehnice din DGIPI, adica directia aia care se ocupa de partea cu urechea si timpanul.</div>
<div style="background-color: white; color: #141823; font-family: helvetica, arial, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 19.3199996948242px; margin-bottom: 6px; margin-top: 6px;">
Nu s-a oprit aici. Le-a dat doctorate pe lucrari mediocre, rusionase, si procurorilor Bogdan Licu, vicepresedinte CSM, procurorului George Balan, fost membru CSM, cel care spera la functia de procuror general al Romaniei, trimis in judecata de DNA in dosarul "Curentul si Motorul", procurorului Gheorghe Muscalu, actual membru CSM, apropiat de fosta grupare condamnata definitiv la inchisoare din SRI Prahova sau judecatoarei Florica Diaconescu de la Curtea de Apel Craiova.</div>
<div style="background-color: white; color: #141823; font-family: helvetica, arial, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 19.3199996948242px; margin-bottom: 6px; margin-top: 6px;">
Ce-a facut Gabitza al nostru in ani de zile? A incercat sa puna mana pe CURENT, adica pe informatie, pe zona de intelligence, dar si pe MOTOR, adica pe sistemul de justitie. Si toate astea s-au intamplat intr-o liniste deplina, pentru ca presa nu scrie/spune despre Gabriel Oprea, pentru ca despre Gabriel Oprea nu se poate scrie/spune nimic de rau.</div>
<div style="background-color: white; color: #141823; font-family: helvetica, arial, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 19.3199996948242px; margin-bottom: 6px; margin-top: 6px;">
Emblematica este converstia cu o colega de breasla care m-a sunat pentru ca o rugase cineva din MAI sa afle cine este persoana care se pregateste sa scrie despre plagiatul tezei de doctorat a lui Oprea, iar la finalul discutiei imi spune ceva de genul: "La noi nu ar aparea niciodata asa ceva". Ziarul care se afla in spatele formularii "la noi" este un ziar care facea dezvaluiri incredibile candva, un ziar la care am tinut enorm.</div>
<div style="background-color: white; color: #141823; display: inline; font-family: helvetica, arial, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 19.3199996948242px; margin-top: 6px;">
Uitati-va cum arata acum UNPR-ul lui Gabriel Oprea. Este un partid ticsit cu tot fel de personaje dubioase, cu indivizi care incearca sa isi gaseasca sub cupola lui Gabitza un adapost de frica DNA. Iar in tot timpul asta, Gabitza mesteca in gol o expresie care a ajuns sa ne irite ingrozitor timpanele, o sintagma pe care a golit-o de continut - "interesul national". Iar in numele acestui "interes national" Oprea este cel care face acum jocurile politice, este cel la mana caruia sta facerea si desfacerea de guverne si, implicit, viitorul nostru!</div>
Emilia Sercanhttp://www.blogger.com/profile/15789906436260318523noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-8209902278168916334.post-2420030450965258622015-02-09T12:49:00.000+02:002015-02-10T19:55:06.105+02:00De ce SRI nu este bastionul luptei anticoruptie<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Am vazut in aceste
zile multi ziaristi, analisti sau comentatori care au imbratisat teza potrivit
careia Serviciul Roman de Informatii (SRI) este institutia care a contribuit decisiv
la lupta anticoruptie in ultimul an si ca SRI a alimentat Directia Nationala
Anticoruptie (DNA) cu informatii fara de care marile dosare de coruptie din
ultimele luni nu s-ar fi facut. Fals. Aceasta teza este cat se poate de falsa
si prefer sa cred ca cei care o sustin o fac din necunoastere, pentru ca nu
s-au informat suficient si nu pentru ca fac parte din categoria “acoperitilor”.
<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">In data de 26
noiembrie, Laura Codruta Kovesi, procurorul-sef al DNA facea urmatoarea
declaratie despre dosarele deschise de DNA in 2014, <span style="background: white;">cel mai prolific an de cand exista institutia</span>: <span style="background: white;">"<b>Desi exista o perceptie referitoare
la cresterea implicarii SRI in activitatea DNA, am constatat ca in acest an doar 17% din dosarele inregistrate au
avut la baza o sesizare din oficiu pe baza informatiilor din mass media, a
anchetelor jurnalistice sau primite de la serviciile de informatii, spre
deosebire de anul 2010, cand 19% din dosare au avut la baza aceasta modalitate
de sesizare</b>". Despre acest subiect puteti citi pe larg <b><a href="http://anticoruptie.hotnews.ro/stiri-anticoruptie-18669445-laura-codruta-kovesi-numarul-sesizari-denunturi-primite-cetateni-crescut-anul-acesta-aproximativ-63-doar-17-din-dosarele-dna-avut-baza-sesizari-din-oficiu-urma-unor-anchete-presa-sau-primite-serviciil.htm">aici</a> </b>sau <b><a href="http://www.gandul.info/stiri/kovesi-doar-17-din-dosare-au-pornit-de-la-sesizari-ale-sri-sau-in-urma-articolelor-din-presa-13649014">aici</a>.</b> </span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="background: white; font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%;">Deci, acest procent de 17% la care se refera doamna Kovesi inglobeaza dosarele
deschise de DNA in baza unor sesizari din oficiu, care au avut la baza informatiilor
din mass media, anchete jurnalistice sau informatii primite de la serviciile de
informatii. Repet, sesizarile celui mai mare si mai puternic serviciu de informatii
din Romania sunt amestecate la un loc cu informatiile provenite din presa sau
din anchete jurnalistice intr-un procent de doar 17%. Un procent mic, extrem de
mic. </span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="background: white; font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="background: white; font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%;">Restul dosarelor pe care DNA le-a deschis in 2014, <b>echivalente procentului
de 83%</b>, au fost constituite din: 42% din sesizarile/denunturile unor persoane
fizice sau juridice private, iar 41% din sesizarile unor institutii publice (atentie,
altele decat serviciile de informatii).<span class="apple-converted-space"> </span></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Pe ce se bazeaza
aceasta perceptie falsa potrivit careia SRI este bastionul luptei anticoruptie
in Romania? In primul rand pe faptul ca, in ultima perioada, in mai toate
comunicatele DNA, am vazut pe finalul acestora inserata o scurta propozitie: „I<span style="background: white;">n cauza, procurorii beneficiaza de sprijin
de specialitate din partea Serviciului Roman de Informatii</span>”. Ce trebuie
spus despre acest „sprijin de specialitate” ca sa se inteleaga de ce munca SRI
trebuie apreciata, dar nu elogiata asa cum o fac unii? <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="background: white; font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="background: white; font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%;">In primul rand, SRI are obligatia legala (<a href="http://www.crpe.ro/wp-content/uploads/2014/11/INDEXUL-Sustenabilitatii-DNA.pdf">vedeti aici mai multe</a>) de a oferi sprijin organelor de
ancheta, indiferent ca acestea se numesc DNA, DIICOT, Parchet General sau Parchetul de
pe langa Judecatoria din Carei. Daca un procuror ancheteaza o cauza, iar
procurorul considera ca este necesar ca un suspect sa fie pus sub ascultare/urmarire,
acesta va obtine un mandat de la judecator pentru interceptarea comunicatiilor
sau pentru filarea respectivului, iar SRI are OBLIGATIA legala de a oferi
sprijin tehnic orice procuror, pentru ca, potrivit legislatiei, SRI este singura
institutie care are drept de interceptare/filare. </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"> <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">SRI-ul nu trebuie
glorificat pentru ca intercepteaza convorbirile unor suspecti sau ca ii
inregistreaza ambiental. Trebuie sa ne intrebam, nu doar noi, ci si Comisia Parlamentara
de Control al SRI, de ce procentul de sesizari pe care serviciul de informatii il
face catre DNA este atat de mic? SRI-ul inainteaza organelor abilitate toate informatiile
pe care le obtine sau le baga la sertaras si le foloseste in cine stie ce alte
scopuri? <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">PS. Principala
atributie a SRI este siguranta nationala, insa coruptia este si ea una dintre
cele mai mari amenintari la siguranta nationala. <o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
Emilia Sercanhttp://www.blogger.com/profile/15789906436260318523noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-8209902278168916334.post-18375156158834910002015-02-08T11:50:00.000+02:002015-02-08T11:54:34.652+02:00I-a spus sau nu i-a spus SRI-ul lui Traian Basescu despre existenta pozelor cu Udrea si Bica la Paris?O intrebare fundamentala care nu a fost pusa in interviul de aseara cu Elena Udrea, de la B1 TV: dupa ce George Maior i-a spus Elenei Udrea ca exista o serie de poze in care aparea impreuna cu Alina Bica la Paris INAINTE ca acestea sa fie lansate public, Elena Udrea i-a spus acest lucru presedintelui Traian Basescu, uzand de calitatea ei de sursa alternativa de informatii?<br />
<br />
Este o intrebare esentiala in conditiile in care presedintele Traian Basescu a avut o iesire publica deloc obisnuita a doua zi dupa aparitia fotografiilor, in care arata nervos, surescitat, nelinistit, si in care a lansat acuzatii extrem de grave, fara precendent, la adresa serviciilor de informatii franceze, care puteau genera incidente diplomatice grave. Iata cateva dintre<a href="http://www.mediafax.ro/politic/basescu-fotografiile-de-la-paris-operatiune-cu-servicii-romanesc-si-francez-nu-trebuie-sa-ramana-asa-13480948"> acuzatii</a>:<br />
<br />
”Aceasta este o operaţiune pe care serviciile, un serviciu românesc şi unul francez, şi l-au făcut între ele”.<br />
”Un reprezentant al unui serviciu român de informaţii nu se putea duce la recepţia hotelului unde a stat Elena Udrea, la Paris şi să îl pună să caute în arhivă, cu şapte luni în urmă”.<br />
”Este clar că a fost o colaborare şi ea a fost promptă". <br />
<br />
Si George Maior va trebui intrebat despre acest lucru, pentru ca dupa aceasta dezvaluire a Elenei Udrea, ca Maior stia despre acele poze INAINTE de aparitia lor publica, presedintele Traian Basescu pare si mai mult ca s-a acoperit de ridicol prin acuzatiile lansate la adresa serviciiilor secrete franceze avand in vedere ca presedintele ar trebui, teoretic, sa fie cel mai informat om prin pozitia ocupata in stat. Daca la SRI se stia despre acele poze, iar Florian Coldea i-a spus lui George Maior despre existenta lor, este de presupus ca se stia si cine le-a facut. Iar de aici se nasc alte doua intrebari:<br />
<br />
1. Traian Basescu a stiut ca acele poze exista si, intr-un gest disperat, incercand sa isi apere fosta consiliera in public, a incalcat cu buna stiinta toate uzantele si cutumele diplomatice riscand chiar generarea unui incident diplomatic sau, si mai grav, compromiterea relatiilor bilaterale dintre Romania si Franta?<br />
2. Traian Basescu nu a stiut de existenta pozelor nici de la George Maior, nici de la Elena Udrea, iar acest lucru l-a determinat sa aiba acea iesire publica, reactia fiind generata de presiunea campaniei electorale? <br />
<br />
Si presedintele Traian Basescu va trebui intrebat daca a stiut despre existenta pozelor inainte ca ele sa apara in public pentru a intelege fundamentul pe care s-a bazat atunci cand a acuzat serviciile secrete franceze de implicare. Daca a stiut inainte ca ele sa apara public, de ce presedintele Traian Basescu nu a cerut imediat sa primeasca un raport de la SRI si l-a cerut abia dupa lansarea fotografiilor? <br />
<br />
Si un ultim lucru, care nu trebuie trecut cu vederea: raportul despre episodul pozelor cu Elena Udrea si Alina Bica, primit de presedintele Traian Basescu de la SRI, a fost secretizat de acesta. <br />
<div>
<br /></div>
Emilia Sercanhttp://www.blogger.com/profile/15789906436260318523noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8209902278168916334.post-23121820593008423602015-01-31T01:57:00.002+02:002015-01-31T09:44:37.729+02:00Cine pe cine controleaza? Politicienii SRI sau SRI politicienii? <div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Times New Roman, serif;"><span style="background-color: white; line-height: 18.3999996185303px;">In timpul dictaturii comuniste, clasa politica era cea care controla Securitatea. In democratie, servicul de informatii intern controleaza clasa politica, desi potrivit legii, serviciile de informatii se afla sub control parlamentar. </span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="background: white; font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="background: white; font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%;">Plecand de la aceasta ipoteza de lucru, observ ca lumea a fost hipnotizata, in mare, de informatiile date de Elena
Udrea despre milionul de euro dat de Dorin Cosos lui Sebastian Ghita si unui
institut de sondare a opiniei publice (eu as fi tentata sa cred ca e vorba
despre un alt institut si nu despre IRES) la comanda generalului Florian Coldea. </span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="background: white; font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="background: white; font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%;">Insa citind
printre randuri si dincolo de cuvintele Elenei Udrea, exista o acuzatie mult
mai grava pe care aceasta o lasa sa se intrevada la adresa SRI: si anume ca SRI nu a dat
institutiilor statului toate informatiile sensibile pe care le detinea despre
politicienii care erau numiti in functii publice, daca acestia erau
santajabili, tocmai ca sa ii poata controla. </span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="background: white; font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="background: white; font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%;">Aici imi vin in minte numele lui Toni
Grebla sau al Alinei Bica. Cum au fost numiti acesti doi oameni in functia de
judecator al CCR, respectiv procuror-sef al DIICOT? Ce a scris SRI in
rapoartele pe care le-a dat despre cei doi? Sa nu fi stiut SRI despre afacerile
lui Grebla cu un interlop? Sa nu fi stiut SRI despre Bica si implicarea ei in
retrocedari pe spagi de milioane de euro? </span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="background: white; font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="background: white; font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%;">Lucrul acesta este de o gravitate infioratoare,
iar institutiile statului ar trebui sa ancheteze de urgenta aceste numiri –
poate si altele, pentru ca asa cum arata lucrurile acum, este vorba despre o
clasa politica construita pe compromis si santaj. Da, cred ca este vorba despre
inceputul unui cutremur de proportii si in mod normal nu ar trebui sa mai
ramana caramida pe caramida din clasa politica actuala, asa cum am stiut-o pana
acum. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="background: white; font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%;"> <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="background: white; font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%;">Acestea sunt declaratiile Elenei Udrea care mi-au atras atentia referitor
la ipoteza de mai sus: <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="background: white; font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%;">„...Care politician il vedeti in comisia de supraveghere a serviciilor secrete
capabil sa initieze cu adevarat un control asupra activitatii acestor servicii,
cand aproape toti de acolo oameni politici pot fi, ca dl. Grebla, chemati a
doua zi la parchet.<span class="apple-converted-space"> </span></span><span lang="RO" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%;"><br />
<br />
<span style="background: white;">DT:
Mai clar, daca puteti. Ce sustineti?</span><br />
<span style="background: white;">EU:
Adica eu spun ca cel care detine secretele tuturor - si toti avem secrete, mai
ales cei din presa, din politica. Ale noastre sunt interesante.</span><br />
<span style="background: white;">CP: E SRI sau DNA?</span></span><br />
<span style="background: white;">EU: Si
cel care are cheia asupra acuzarii cuiva este si cel care poate determina
anumite comportamente la nivelul politicenilor, la nivelul presei sau chiar la
nivelul magistratilor.”<span class="apple-converted-space"> </span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="background: white; font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="background: white; font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%;">„Evident ca vorbim in clar. In spatele unui plan pe care eu il vad foarte
bine asezat si care este pus in practica de ceva timp, pas cu pas, si ce-am
aici sunt lucruri pe care de luni de zile eu le scriu… si constatand toate
acestea, se afla un om care detine in acest moment toate aceste secrete, pentru
ca le are de la mii de oameni, de ofiteri care le aduna. Este seful actual al
Serviciului Roman de Informatii, este dl Florin Coldea. D<b>eci dl Coldea este cel
care, in acest moment, detine aceasta putere, pentru ca pe de o parte detine
toate secretele, este depozitarul tuturor secretelor tuturor</b>…”<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="background: white; font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="background: white; font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%;">„Numai ca daca si procurorii, si magistratii sunt oameni, si inca o data,
va dau un exemplu celebru: dl judecator Grebla. Si va spun ca este evident ca
atunci cand cei de la SRI detin informatii despre toti, inclusiv despre
judecatori si procurori, daca relatia dintre SRI si procurori este una prin
care, la o adica, SRI-ul poate face presiuni intr-un fel sau in altul asupra
magistratilor, atunci iarasi avem de-a face cu un abuz.”<span class="apple-converted-space"> </span></span><o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="background: white; font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%;">„<b>E periculos, cand oamenii sunt santajabili, e periculos sa-i pui in
functii</b>.”<span class="apple-converted-space"> </span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="background: white; font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="background: white; font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%;">„Pai,<b> v-am mai spus de unde vine puterea celor de la SRI, din faptul ca
acolo sunt toate informatiile, mai ales cele care tin de scheletele din dulap</b>.”<span class="apple-converted-space"> </span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="background: white; font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%;"><span class="apple-converted-space"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal">
</div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="background: white; font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%;">„<b>Exista invers - control politic al sefului serviciului asupra politicii</b>.”<span class="apple-converted-space"> </span></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><o:p></o:p></span></div>
Emilia Sercanhttp://www.blogger.com/profile/15789906436260318523noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8209902278168916334.post-9640996263797074542014-12-17T16:56:00.000+02:002014-12-17T16:57:16.457+02:00Victor Ponta, un acoperit de neputinţă şi incompetenţă<div style="background-color: white; color: #141823; font-family: Helvetica, Arial, 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 19.3199996948242px; margin-bottom: 6px;">
Victor Ponta, ţie nu îţi sună în urechi strigătul disperat al acelui bărbat prăbuşit în Lacul Siutghiol? Ţie nu ţi-a rămas în minte acel: "Nu mai rezist!"? Guvernul Ponta nu trebuia să fie azi investit. Azi, Victor Ponta trebuia să plece acasă, în Dubai, la Cornu sau, şi mai bine, afară din politică.</div>
<div style="background-color: white; color: #141823; font-family: Helvetica, Arial, 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 19.3199996948242px; margin-bottom: 6px; margin-top: 6px;">
Letonia, noiembrie 2013. „Îmi anunț demisia din postul de premier, îmi asum responsabilitatea politică pentru tragedie.” Declaraţia îi aparţine fostului premier al Letoniei, Val<span class="text_exposed_show" style="display: inline;">dis Dombrovskis, care a demisionat anul trecut în noiembrie după ce acoperişul unui mall s-a prabuşit şi a ucis 54 de oameni. Premierul unei ţări şi-a asumat "responsabilitatea politică" pentru prabuşirea acoperişului unei construcţii private. Repet, PRIVATE!</span></div>
<div class="text_exposed_show" style="background-color: white; color: #141823; display: inline; font-family: Helvetica, Arial, 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 14px; line-height: 19.3199996948242px;">
<div style="margin-bottom: 6px;">
România, decembrie 2014. Un elicopter aparţinând unei structuri a STATULUI român s-a prabuşit în apă, la 500 de metri de mal. Oamenii ăia trăiau după incident, iar copilotul sau pilotul au strigat după ajutor. Secretarul de stat Raed Arafat explica aseară cum oamenii ăia nu ar fi putut striga pentru că aveau fractură de mandibulă.</div>
<div style="margin-bottom: 6px; margin-top: 6px;">
Aflăm ca echipele de ajutor s-au dus iniţial în altă parte decât în locul unde fuseseră chemate, că barca cu care urma a se face intervenţia a fost umflată cu o pompa pentru bărci de copii, că uitaseră cheile de la barcă acasă, şi mai constatăm că acţiunea de salvare a fost un dezastru, de la cap la coadă, chiar dacă a fost coordonată de marele bărbat şi om de stat, ministru de Interne Gabriel Oprea Însuşi. Până acum ne-au "îngropat" în scuze şi explicaţii, prea multe explicaţii, şi i-au demis pe şeful ISU Constanţa şi pe prefect. Păi, acţiunea nu a fost coordonată de marele barbat şi om de stat, vicepremier şi ministru de Interne Gabriel Oprea Însuşi? Demisia lui nu se impunea?</div>
<div style="margin-bottom: 6px; margin-top: 6px;">
Simt nevoia sa repet: Victor Ponta, ţie nu îţi sună în urechi strigătul acelui barbat prabuşit în Lacul Siutghiol? Nu ţi-a rămas în minte acel: "Nu mai rezist"? Victor Ponta, te-ai gândit vreo secundă că ultimul gând al acelui om înainte să-şi piardă cunostinţa a fost, poate: "Nu mai rezist! O sa mor!"?</div>
</div>
Emilia Sercanhttp://www.blogger.com/profile/15789906436260318523noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8209902278168916334.post-82878141572097886822014-10-14T21:11:00.002+03:002014-10-14T21:11:59.296+03:00Monica Macovei sugerează că dovada faptului că Victor Ponta a fost ofiţer acoperit se afla în arhiva SIPA<span style="background-color: white; color: #141823; font-family: Helvetica, Arial, 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 13.63636302948px; line-height: 17.5636348724365px;">Monica Macovei a sugerat intr-o postare pe Facebook din aceasta seara sa se caute in arhiva SIPA dovada faptului ca Victor Ponta a fost ofiter acoperit SIE. Eu am scris lucrul acesta inca din data de 28 septembrie. Imi amintesc ca era o duminca insorita.</span><br />
<span style="background-color: white; color: #141823; font-family: Helvetica, Arial, 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 13.63636302948px; line-height: 17.5636348724365px;"><br /></span>
<span style="color: #141823; font-family: Helvetica, Arial, lucida grande, tahoma, verdana, arial, sans-serif;"><span style="background-color: white; font-size: 14px; line-height: 17.5636348724365px;">Postarea Monicai Macovei, pe care o redau mai jos, a fost preluata de majoritatea publicaţiilor importante: </span></span><br />
<span style="color: #141823; font-family: Helvetica, Arial, lucida grande, tahoma, verdana, arial, sans-serif;"><span style="background-color: white; font-size: 14px; line-height: 17.5636348724365px;"><br /></span></span>
"<span style="background-color: white; color: #141823; font-family: Helvetica, Arial, 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 11.8181819915771px; line-height: 13.9636354446411px;"><i>Dovada că Ponta a fost ofițer acoperit? Poate caută cineva și prin arhiva SIPA.</i></span><br />
<i><br style="background-color: white; color: #141823; font-family: Helvetica, Arial, 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 11.8181819915771px; line-height: 13.9636354446411px;" /><span style="background-color: white; color: #141823; font-family: Helvetica, Arial, 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 11.8181819915771px; line-height: 13.9636354446411px;">Dacă vrem dovada că Ponta a fost ofițer acoperit, sugerez să căutăm și în arhiva SIPA. </span><br style="background-color: white; color: #141823; font-family: Helvetica, Arial, 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 11.8181819915771px; line-height: 13.9636354446411px;" /><br style="background-color: white; color: #141823; font-family: Helvetica, Arial, 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 11.8181819915771px; line-height: 13.9636354446411px;" /><span style="background-color: white; color: #141823; font-family: Helvetica, Arial, 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 11.8181819915771px; line-height: 13.9636354446411px;">Ca ministru al Justiției, am desființat SIPA pentru că cercetările arhivei au arătat că SIPA, prin agenții săi, urmărea judecători, procurori sau avocați. Notele informative conțineau nu doar date despre acivitatea profesională, c</span></i><span class="text_exposed_show" style="background-color: white; color: #141823; display: inline; font-family: Helvetica, Arial, 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 11.8181819915771px; line-height: 13.9636354446411px;"><i>i și despre viața privată a magistraților.<br /><br />Astfel de informații, de care colaboratoarea Securității, Rodica Stănoiu, se folosea, probabil, pentru a șantaja magistrați, erau obținute, evident, și din interiorul magistraturii, de judecători sau procurori ofițeri acoperiți. Ponta a ajuns la Parchetul General exact în perioada când era ofițer acoperit, deși nu îndeplinea condițiile legale, deci prin eludarea legii, printr-un ordin de ministru al Rodicăi Stănoiu, colaboratoare a Securității.</i>" </span><div>
<span style="color: #141823; font-family: Helvetica, Arial, lucida grande, tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: x-small;"><span style="line-height: 13.9636354446411px;"><br /></span></span></div>
<div>
<span style="color: #141823; font-family: Helvetica, Arial, lucida grande, tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: x-small;"><span style="line-height: 13.9636354446411px;"><br /></span></span></div>
<div>
<span style="color: #141823; font-family: Helvetica, Arial, lucida grande, tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: x-small;"><span style="line-height: 13.9636354446411px;">Reiau textul pe care l-am publicat in data de 28 septembrie sub titlul <b>"Şi dacă SIPA ştia că Victor Ponta e ofiţer acoperit SIE?"</b>: </span></span></div>
<div>
<span style="color: #141823; font-family: Helvetica, Arial, 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: x-small; line-height: 13.9636354446411px;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background-color: white; color: #333333; font-family: Georgia, serif; font-size: 13px; line-height: 20.7999992370605px;">
<span lang="RO">Informatiile care circula prin piata baietilor informati zic cam asa: SIPA a aflat ca Ponta e ofiter acoperit SIE. Povestea, pe scurt, e urmatoarea: Victor Ponta a fost recrutat de SIE dupa ce a intrat in magistratura, in intervalul in care a activat ca procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 (1995 – 1998). </span>In perioda in care isi facea cu sarg meseria de şpion al SIE, ar fi intrat in vizorul SIPA, <span style="font-family: Calibri, sans-serif; font-size: 11pt; line-height: 16.8666667938232px;">care si-a dat seama ca Victor Ponta a fost recrutat de SIE. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="background-color: white; color: #333333; font-family: Georgia, serif; font-size: 13px; line-height: 20.7999992370605px;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="background-color: white; color: #333333; font-family: Georgia, serif; font-size: 13px; line-height: 20.7999992370605px;">
Haide ca trebuie sa va aduceti aminte de SIPA. Stiti voi, Serviciul Independent de Protectie si Anticoruptie, fostul serviciu secret al Ministerului Justitiei, care se ocupa cu supravegherea magistratilor, a ziaristilor care scriau pe justitiei, a unor oameni din societatea civila. SIPA nu era interesat doar de aspectele profesionale, ci mai ales de viata privata a celor pe care-i lua la ochi si timpan. </div>
<div class="MsoNormal" style="background-color: white; color: #333333; font-family: Georgia, serif; font-size: 13px; line-height: 20.7999992370605px;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="background-color: white; color: #333333; font-family: Georgia, serif; font-size: 13px; line-height: 20.7999992370605px;">
<span lang="RO">Victor Ponta ajunge in 1998 procuror la Sectia de Anticoruptie, Urmarire Penala si Criminalistica, specializata in domeniul infractiunilor economico-financiare din cadrul Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie. Curiosi si bagaciosi din fire, cei de la SIPA ar fi fost foarte interesati sa afle cine e baiatul cu mutra de tocilar care dupa trei ani ca procuror la un parchet de judecatorie ajunge direct, dar direct la Parchetul General. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background-color: white; color: #333333; font-family: Georgia, serif; font-size: 13px; line-height: 20.7999992370605px;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background-color: white; color: #333333; font-family: Georgia, serif; font-size: 13px; line-height: 20.7999992370605px;">
Si uite asa, cei de la SIPA ar fi dibuit relatiile neprincipiale pe care Victor Ponta le avea cu SIE. Iar lucrul acesta ar fi fost scris in niste rapoarte/note informative. Aceste rapoarte/note informative ar putea fi cam singurele probe evidente ale faptului ca Victor Ponta a fost ofiter acoperit al SIE. Ca altfel am ramane doar la vorbe. </div>
<div class="MsoNormal" style="background-color: white; color: #333333; font-family: Georgia, serif; font-size: 13px; line-height: 20.7999992370605px;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background-color: white; color: #333333; font-family: Georgia, serif; font-size: 13px; line-height: 20.7999992370605px;">
<span lang="RO"></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background-color: white; color: #333333; font-family: Georgia, serif; font-size: 13px; line-height: 20.7999992370605px;">
<span lang="RO">Ce s-a intamplat cu SIPA? Haide ca trebuie sa va amintiti ca a fost desfiintat in 2006 de Monica Macovei tocmai din cauza ca facea politie politica si devenise un serviciul secret abuziv (cunoscatorii zic ca Doi s’un sfert e mic copil la capitolul intimidare si santaj). </span></div>
<div class="MsoNormal" style="background-color: white; color: #333333; font-family: Georgia, serif; font-size: 13px; line-height: 20.7999992370605px;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div>
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: Georgia, serif; font-size: 13px; line-height: 20.7999992370605px;">Ce s-a intamplat cu arhiva SIPA? Zace ferecata din 2006 sub zece siruri de lacate si trei randuri de camere de luat vederi la Administratia Nationala a Penitenciarelor. Si niciunul din guvernele de dupa 2006 sau vreunul din cei noua (9) ministri ai Justitiei de dupa 1996 nu a dat vreo hotarare in privinta acestei arhive pentru ca, deh, nu-i usor sa-ti asumi rezolvarea unei chestiuni explozive. </span><span style="color: #141823; font-family: Helvetica, Arial, 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: x-small; line-height: 13.9636354446411px;"> </span></div>
<div>
<br /></div>
Emilia Sercanhttp://www.blogger.com/profile/15789906436260318523noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-8209902278168916334.post-62935525538574476452014-10-03T14:24:00.000+03:002014-10-20T21:23:05.948+03:00Toate mitele din perioada 2000 – 2004 duc la Adrian Năstase<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Încep prin a relata
o mică istorioară de acum câţiva ani - ca
punct de reper Emil Boc era premier -, când am cunoscut un funcţionar din
Guvernul României. Omul, angajat în perioada lui Călin Constantin Anton Popescu
Tăriceanu – ştiţi voi continuarea, trăia nişte nostalgii neexperimentate
personal legate de perioada în care Adrian Năstase era premier. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Din poveştile
angajaţilor de pe vremea lui Năstase, omul aflase despre circuitul şpăgilor în
Guvernul României, şi cum niciun buzunar sau portofel de angajat al guvernului nu
rămânea neumplut, mai mult sau mai puţin, la fiecare contract încheiat. „Contractele
alea mari, erau pentru ei, miniştri, secretari de stat, directori, pentru cei
şmecheri. Contractele mici, pentru tot felul de servicii, erau pentru ceilalţi.
Zece la sută era regula şi toată lumea o ducea bine. Chiar foarte bine”, îmi
spunea funcţionarul, cu un regret aproape nedisimulat pentru că la vremea aia
nu lucra şi el în guvern. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Nemulţumirea
majoră a omului când spunea asta era că după venirea lui Emil Boc în funcţia de
prim-ministru robinetul şpagilor pentru acordarea de contracte a fost redus
drastic, aproape închis. „Nu se mai poate învârti nimic. Şi pe vremea lui
Tăriceanu se puteau făce combinaţii, e adevărat, nu la nivelul la care îmi
povestau colegii care l-au prins pe Năstase”, mai spunea funcţionarul. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">2000 – 2004 a
fost perioada marilor „tunuri” economico-financiare, pe care Adrian Năstase
le-a avizat personal. Totul trecea prin aprobarea sau semnătura lui Năstase. Lucrul
acesta reiese şi din declaraţiile martorilor din dosarul Sistemul Educaţional
Informatizat (SEI) – Microsoft. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Adrian Năstase nu
a fost pus sub acuzare în dosarul Sistemul Educaţional Informatizat (SEI) –
Microsoft până „în acest moment”, pentru a folosi expresia Direcţiei Naţionale
Anticorupţie (DNA) în răspunsul dat celor de la EVZ când au întrebat dacă
Victor Ponta are calitatea de suspect sau inculpat. E adevărat, DNA mai trebuie să şi poată dovedi
cum au ajuns la Adrian Năstase mitele despre care vorbesc martorii. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span lang="RO"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span lang="RO">Mărturiile care arată gradul de implicare a lui Adrian
Năstase dosarul Sistemul Educaţional Informatizat (SEI) – Microsoft <o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">“<b>Conducerea Compaq</b> de la acea vreme,
anume Mihai Pascali şi Călin Tatomir a aprobat derularea contractelor în
această manieră şi <b>a acceptat adaosurile
comerciale exagerate</b> ale firmei Technet Austria <b>ştiind că din aceste adaosuri urma să fie plătită mita către persoanele
din anturajul lui Adrian Năstase</b>.” <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span lang="RO"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span lang="RO">„Claudiu Florică a condiţionat şi prezenţa firmei
Siveco</span></b><span lang="RO"> ca integrator în
acest contract de subcontractarea unei părţi din software şi <b>servicii în valoare de 1,5 milioane dolari
firmei Kapraras Consulting condusă de Antonio Kapraras care urma să asigure la
rândul ei plata unei mite către persoane din anturajul lui Adrian Năstase</b>.”
<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">„În anul 2002, <b>Claudiu Florică s-a mutat de la Compaq la
Fujitsu Siemens Computers şi ca urmare FSC a fost inclusă în contract</b> în
locul firmei Compaq <b>şi a primit o
comandă de echipamente de tehnică de calcul şi servicii în valoare de 8
milioane dolari</b>, <b>comandă
condiţionată de cesionarea întregului contract
către firma Net Consulting, firmă deţinută de Dragoş Stan şi care avea
acelaşi rol de a plăti mitele promise de Claudiu Florică persoanelor din
anturajul lui</b> <b>Adrian Năstase, acesta
fiind singurul care putea semna HG ce avea ca obiect atribuirea contractelor în
mod direct prin negociere cu sursă unică</b>.”
<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">„În perioada
2003 –
2005, Claudiu Florică a exercitat presiuni pe toate canalele oficiale şi
neoficiale pentru a fi reinclus în proiect, dar fără succes. Astfel, <b>Claudiu Florică s-a întâlnit în primăvara
anului 2004 cu Alexandru Bittner care controla toate proiectele de IT în
perioada guvernării PSD-iste, 2000
– 2004, iar acesta i-a oferit lui
Claudiu Florică susţinerea pe lângă Adrian Năstase în proiectele sistemului de
securizare a frontierelor de stat şi
proiectul licenţierii Guvernului României pentru produse Microsoft cu condiţia
să renunţe să mai facă presiuni pentru a reintra în proiectului Sistemului
Educaţional Informatizat</b>.”<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">„Au fost foarte
multe persoane implicate deoarece acest contract presupunea aprobări atât de la
nivelul cancelariei primului – ministru, MinisteruluiFinanţelor,
Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor, Ministerului
Educaţiei şi Cercetării. Persoanele <b>implicate
în trafic de influenţă şi luare de mită în acest contract sunt Adrian Năstase</b>,
prim –
ministru în perioada 2000 – 2004, <b>Alexandru
Bittner </b>care intermedia plata mitelor către Adrian Năstase în acea
perioadă, <b>Remus Truică</b>, şeful
Cancelariei Primului – ministru în acea perioadă, <b>Victor Ponta</b>, şeful Corpului de Control al Premierului în acea perioadă,
<b>Ecaterina Andronescu</b> –
ministru al Educaţiei 2000 – 2004, <b>Cristina
Ghiţulică</b> – şef de cabinet la Ecaterina Andronescu în
perioada 2000 – 2004, <b>Mihnea
Costoiu</b> - secretar general al ministerului în acea
perioadă, <b>Traian Ionescu</b> –
director în Ministerul Educaţiei, <b>Valentin
Cotârţă</b> – director în cadrul Ministerului Educaţiei, <b>Gheorghe Dinu</b> –
consilier al ministrului Ecaterina Andronescu, <b>Mihai Tănăsescu</b> – ministrul finanţelor la acea perioadă, <b>Enache Jiru</b> –
secretar de stat în Ministerul Finanţelor, <b>Dan Nica</b> – ministru MCTI, precum şi miniştrii PD numiţi
după Ecaterina Andronescu şi anume, <b>Alexandru
Athanasiu, Mircea Miclăuş</b> (n.m. – Mircea Miclea) şi ulterior, <b>Andrei Marga</b>.”<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span lang="RO"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span lang="RO">„Contractul a fost atribuit prin negociere cu
sursă unică, fără nici o justificare, această decizie fiind luată de guvern la
presiunea premierului Adrian Năstase în urma discuţiilor lui Claudiu Florică cu
Alexandru Bittner şi Remus Truică privind cuantumul şi modul de plată a mitei
către persoanele politice implicate.”<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span lang="RO"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span lang="RO">„În prima parte a anului 2004, Claudiu Florică a avut o întâlnire cu
Alexandru Bittner care în perioada respectivă controla în numele şi pentru
Adrian Năstase orice contract de tehnică de calcul şi software cu Guvernul
României şi inisterele sale, acestea solicitând un procent din respectivele
contracte prin firmele off-shore pe care le controla, ca plată pentru obţinerea
semnăturilor la nivelul primului – ministru, Adrian Năstase.”<o:p></o:p></span></b></div>
<br />
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">„<b>În urma întâlnirii lui Claudiu Florică cu
Alexandru Bittner sumele destinate mitelor au crescut</b> şi ca <b>urmare managementul FSC a fost condiţionat
să semneze o creştere a preţului contractului de servicii fictive cu Profinet
de la 14 milioane dolari la 15,5 milioane dolari, </b>sumă plătită de FSC
integral. Toate serviciile din contractul FSC cu Profinet erau servicii
fictive, c<b>ontractul fiind folosit
exclusiv pentru justificare scoaterii din FSC a sumelor de bani necesare plăţii
mitelor către persoanele implicate în decizia şi derularea contractului.</b>”<o:p></o:p></span></div>
Emilia Sercanhttp://www.blogger.com/profile/15789906436260318523noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-8209902278168916334.post-11243027484692319242014-10-02T16:22:00.002+03:002014-10-02T16:42:26.047+03:00Claudiu Florică, Doru Boştină, Dinu Pescariu şi Eugen Bejinariu, printre martorii care i-au înfundat pe cei nouă miniştri din dosarul „Microsoft”<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Mai mulţi martori
care au dat declaraţii în dosarul „Microsoft” sunt identificabili dacă sunt corelate
o serie de informaţii existente în avizul pentru începerea
urmăririi penale pe care procurorii de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA)
l-au trimis la Camera Deputaţilor. <b>De departe, cea mai spectaculoasa declaraţie este cea a lui Eugen Bejinariu, care i-a turnat pe Mihai Tănăsescu şi Dan Nica. </b><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Însă până la a
prezenta declaraţiile care arată că <b>Claudiu
Florică, Doru Boştină, Dinu Pescariu şi Eugen Bejinariu </b>se numără printre
cei care au dat declaraţii care au dus la acuzarea celor nouă miniştri, ar mai
fi de spus că <b> </b>mărturiile unor alţi martori îl indică pe Claudiu Florică, fostul director general al Fujitsu Siemens, ca fiind creierul
afacerilor Sistemul Educaţional Informatizat şi al licenţelor Microsoft. </span>Claudiu Florică
este cel care a gândit în detaliu cele două operaţiuni prin care statul a fost
prejudiciat cu sute de milioane de dolari, iar aceste lucruri reies din următoarele
declaraţii: </div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">„<i>L-am cunoscut pe
<b>Claudiu Florică în anul 2000, el lucrând la Compaq România</b>. În acea perioadă Compaq România era cea mai
activă reprezentanţă a unui producător IT internaţional de pe piaţa locală....<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i>Având o relaţie
bună la Ministerul Educaţiei, <b>Claudiu Florică a demarat discuţiile în anul
2001, pentru un proiect major de informatizare în şcoli, Sistem Educaţional
Informatizat, adică SEI..</b>... C<b>laudiu Florică a decis să invite în acest proiect
pe ceilalţi producători internaţionali majori de PC-uri (HP şi IBM) pentru a
evita contestaţiile şi pentru a-şi uni activităţile de lobby. Aveau nevoie de
un integrator, specializat în dezvoltare software, aşa că au apelat la Siveco</b>, firmă
cu experienţă în derularea contractelor guvernamentale</i>.” (pg. 75)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Afacerea nu s-ar
fi putut derula fără aprobarea directă a lui Adrian Năstase, care a fost
obţinută cu ajutorul a două dintre persoanele care erau cunoacute că intermediau
şpăgile în numele primului-ministru la acea vreme: Alexandru Bittner şi Remus Truică. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">„<i><b>Contractul a
fost atribuit prin negociere cu sursă unică</b>, fără nici o justificare, <b>această
decizie fiind luată de guvern la presiunea premierului Adrian Năstase în urma
discuţiilor lui Claudiu Florică cu Alexandru Bittner şi Remus Truică privind
cuantumul şi modul de plată a mitei către persoanele politice implicate</b></i>.” (pg.
75)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">„<i>Acest contract a
fost iniţiat şi controlat de Claudiu Florică, în perioada 2000 – 2002
cât acesta era angajat Compaq. Negocierile au fost purtate de Claudiu Florică
(Compaq), împreună cu reprezentanţii IBM (Vladimir Aninoiu), HP (Radu Enache)
şi Siveco (Irina Socol) cu Ecaterina Andronescu, Mihnea Costoiu şi ceilalţi
angajaţi ai Ministerului Educaţiei implicaţi în procesul decizional în acest
proiect.” </i>(pg. 75)<i><o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><br /></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i>„În anul 2002,
<b>Claudiu Florică s-a mutat de la Compaq la Fujitsu Siemens Computers </b>şi ca
urmare FSC a fost inclusă în contract în locul firmei Compaq şi a primit o
comandă de echipamente de tehnică de calcul şi servicii în valoare de 8
milioane dolari, c<b>omandă condiţionată de cesionarea întregului contract către firma Net Consulting, firmă deţinută de
Dragoş Stan şi care avea acelaşi rol de a plăti mitele promise de Claudiu
Florică persoanelor din anturajul lui Adrian Năstase, acesta fiind singurul
care putea semna HG ce avea ca obiect atribuirea contractelor în mod direct prin
negociere cu sursă unică</b>.</i>” (pg. 68) <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Prima informaţie
de la care pot fi identificaţi unii dintre cei care au dat declaraţii la DNA în
dosarul „Microsoft”, care au dus la punerea sub acuzare a nouă foşi miniştri,
este următoarea: <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">„<i>Astfel, din
contul Fujitsu Siemens Computers a fost plătită în contul firmei <b>Profinet, </b> suma de circa 20.000.000 USD. <b>Din contul firmei Profinet, pe care erau
împuterniciţi Stan Dragoş Şerban, Thomas Heinstchel şi Dinu Pescariu</b>, au fost
efectuate plăţi către Slytherin Marketing Ltd, iar de aici către următoarele
firme/persoane..</i>..” (pg. 16)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><b>Primul martor
identificat: Dragoş Şerban Stan<o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><b>Declaraţia lui Dragoş
Şerban Stan</b><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">”<i><b>Mai întâi am
înfiinţat societatea Profinet Aktiengesselschaft </b>(domiciliu fiscal în Liechtenstein)<b>
în care eram asociaţi eu (n.m. - Dragoş Şerban Stan), Dinu Pescariu şi Thomas Heinschel,</b> societate care
urma să primească în baza unui contract de Asistenţă Tehnică şi Consultanţă
(negociat cu conducerea FSC Austria şi aprobat de FSC Austria şi FSC Germania)
sumele de bani de la Fujitsu Siemens Austria, care la rândul ei primea sumele
de bani de la Guvernul României. Dinu Pescariu a fost cooptat în Profinet la
sugestia lui Khalil, omul prin care se păstra legătura cu Nicolae Dumitru (…)
probabil pentru a garanta plata sumelor de bani către aceştia iar Thomas Heinstchel a fost cooptat ca
urmare a bunelor relaţii pe care le avea în lumea bancherilor din Elveţia cât
şi cu Fujitsu Austria</i>.” (pg. 17)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><b>Al doilea martor
identificat: Dinu Pescariu<o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><b>Declaraţia lui Dinu
Pescariu</b><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i>„<b>La scurt timp
după semnarea contractului dintre Guvernul României şi firma Fujitsu Siemens Computers,
m-am întâlnit ocazional cu Dragoş Stan
şi Florică Claudiu, care m-au invitat să sărbătorim împreună semnarea
contractului la Zurich. Îmi amintesc că m-am deplasat la Zurich împreună cu
Florică Claudiu. Aici i-am găsit pe Dragoş Stan şi un austriac pe nume Thomas.</b>
În prima seară m-am întâlnit cu Florică Claudiu, Dragoş Stan, Thomas şi încă
două persoane din Fujitsu Siemens Computers al căror nume nu mi-l amintesc, la
terasa hotelului în care eram cazaţi. <o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><br /></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<i><span lang="RO">Î<b>n seara
respectivă în timp ce ne aflam la terasă, în prezenţa lui Claudiu Florică, Dragoş
Stan mi-a spus că există o rugăminte comună a lor şi a celor de la Fujitsu
Siemens Computers pentru a deschide o firmă de tip off-shore, în contul căreia
Fujitsu Siemens Computers să transfere anumite sume de bani</b>. La acel </span>moment nu mi-a
dat detalii cu privire la motivul pentru
care intenţionau să transfere aceste sume de bani în contul societăţii. </i></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><br /></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i>A doua zi, <b>Dragoş
Stan şi Claudiu Florică mi-a spus că în contul firmei off-shore ce urma să fie
înfiinţată, trebuiau să fie virate nişte sume de bani de la Fujitsu Siemens Computers prin
intermediari, sume de bani pe care eu la indicaţia celor doi să le plătesc
altor persoane fizice sau juridice.</b> Tot în aceste împrejurări Dragoş Stan mi-a
spus că pot începe prin a retrage o sumă de bani pe care să o dau lui Silviu Hotăran. Le-am precizat
celor doi că am o prietenie veche şi foarte bună cu Silviu Hotăran şi că nu
îndrăznesc să-i ofer acestuia vreo sumă de bani întrucât nu ar primi şi mi-aş
strica şi prietenia. Florică Claudiu a replicat că Hotăran nici nu merită vreo
sumă de bani întrucât i-a făcut el planul la Microsoft pe anul 2004. <o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><br /></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><b>Ne-am deplasat cu
toţii la banca LEU din Zurich. Claudiu Florică şi cu Dragoş Stan mi-au spus că
mai au nişte operaţiuni suplimentare de discutat iar ei împreună cu Thomas au intrat în bancă. După câtva timp
m-au chemat şi pe mine. Claudiu Florică, Dragoş Stan şi funcţionarul bancar
mi-au explicat că nu se poate înfiinţa pe loc o firmă de tip off-shore. Mi-au
explicat paşii ce trebuie urmaţi. Iniţial mi-a fost deschis un cont personal.
Eu l-am întrebat pe funcţionarul bancar dacă înfiinţarea contului personal şi
respectiv de înfiinţare a societăţii off-shore, este legală şi am fost asigurat
de funcţionarul bancar că toate sunt operaţiuni legale.</b> Îmi amintesc că am lăsat o copie a
paşaportului şi un specimen de semnătură. Tot atunci mi s-a comunicat de
funcţionarul bancar că în contul personal mi-a fost transferată suma de 440.000
dolari, fără a mi se preciza cine a efectuat acest transfer. Seara am fost
invitaţi de reprezentanţii băncii la o
terasă din Zurich, iar a doua zi ne-am întors în România. Precizez că toate
cheltuielile aferente deplasării (transport, cazare) au fost suportate de persoanele
care m-au invitat. <o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i>La circa o lună
de la deplasarea la Zurich, am fost
contactat de Claudiu Florică care mi-a solicitat să vorbesc la bancă, să-i
trimit lui Florin Pletea suma de 70.000 dolari. Mi-a spus să iau legătura cu
funcţionarul bancar întrucât acesta ştie ce trebuie să facă. </i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><br /></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><b>Îmi amintesc că
m-am deplasat la Zurich pentru efectuarea acestei plăţi dar nu pot preciza dacă
m-am deplasat singur sau împreună cu altă persoană. I-am spus funcţionarului
bancar că Florică Claudiu mi-a solicitat să efectuez plata a 70.000 dolari din
contul personal într-un cont a lui Pletea Florin, iar acesta mi-a precizat că
ştie despre ce este vorba. </b><o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><br /></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i>În aceleaşi
împrejurări funcţionarul bancar mi -a spus că a efectuat toate demersurile
pentru înfiinţarea societăţii de tip off-shore şi că are nevoie de o sumă de
bani pentru achitarea taxelor aferente. Ştiu că era vorba de o sumă de circa
30.000 euro, dar nu pot preciza dacă am retras-o la acel moment sau am mai
făcut o deplasare ulterioară. <o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><br /></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i>Nu cunosc detalii
cu privire la plata de 70.000 dolari efectuată către Pletea Florin. Nu cunosc
dacă plata a fost efectuată într-un cont personal al acestuia sau în contul
unei firme. Claudiu Florică nu mi-a precizat ce reprezintă această sumă.<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><br /></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i>Ulterior m-am
deplasat împreună cu Mircea Săndulescu la Zurich şi am retras din cont o sumă
de 50.000 dolari pe care i-am dat-o lui Mircea Săndulescu. Deplasarea la Zurich
împreună cu Mircea Săndulescu am efectuat-o tot la solicitarea lui Claudiu
Florică. Mircea Săndulescu era omul de casă al lui Claudiu Florică şi cred că
lucra pentru Claudiu Florică la o
cafenea de lângă Biserica Armenească.</i>”<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><b>Al treilea martor
identificat: Doru Boştină<o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><b><br /></b></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><b>Declaraţia nr. 1 a
lui Doru Boştină: <o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<i><span lang="RO">„Referitor la
actul adiţional nr. 4 fac precizarea că acesta era ultimul act adiţional la
contractul de furnizare de licenţe încheiat între Fujitsu Siemens România şi
Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor. <b>Prin contractul
încheiat între societatea civilă de avocaţi „Boştină şi Asociaţii” şi Bell Communications
Ltd, urma ca această societate să ne plătească în tranşe un onorariu de succes
de 1.800.000 dolari. </b></span><b>Am înţeles de la
el că această firmă Bell Communications Ltd, fără a-mi da prea multe
amănunte, prin această firmă se făceau
plăţi către oficialii români, însă la vremea respectivă nu mi-a menţionat nici
un nume de oficial român.</b></i></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><br /></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><b>A mai menţionat
faptul că dorea ca acest onorariu de succes pe care noi urma să-l încasăm să
fie împărţit între societatea noastră şi el personal, nemenţionând o proporţie
anume, ci menţionând cuvântul „frăţeşte”, eu înţelegând prin aceasta „50% – 50%”.</b><o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><br /></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i>Întrucât
relaţiile dintre Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor şi Fujitsu
Siemens România erau blocate pe motiv de lisă fonduri la minister în vederea
plăţii licenţelor Microsoft, cât şi datorită faptului că erau neconcordanţe între
inventarul de la fiecare minister pentru licenţele Microsoft şi numărul specificat
în anexa la HG, domnul ministru Gabriel
Sandu m-a invitat la o discuţie la minister în vederea rezolvării acestor
probleme. <o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><br /></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><b>Nu-mi mai aduc
aminte cu exactitate când am fost invitat de domnul ministru, Gabriel Sandu la
minister, însă acest lucru s-a întâmplat la finalul anului 2009, am dat curs
invitaţiei acestuia şi m-am prezentat singur la minister, unde am avut o
discuţie în biroul acestuia, din incinta ministerului. În cadrul discuţiei domnul Gabriel Sandu mi-a
comunicat faptul că dânsul poate rezolva atât problema bugetului pentru
licenţe, urmând să promoveze un proiect de HG, </b>cât şi problema neconcordanţelor
între numărul licenţelor din inventarele făcute şi numărul prevăzut în HG. Neconcordanţa consta în faptul că în anexa la
HG era prevăzut un număr de licenţe şi în inventarele privind aceste licenţe,
făcute de fiecare minister era un număr mai mic de licenţe. Nu am cunoştinţă cine a sesizat aceste
neconcordanţe, însă îmi amintesc că la
una din întâlnirile cu ministrul Gabriel Sandu, ni s -a comunicat despre acest
aspect. <o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><br /></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><b>Domnul ministru
mi-a comunicat la această întâlnire că el poate rezolva aceste probleme cu
condiţia să fie plătit şi el, aşa cum ne plăteşte pe noi avocaţii firma Bell
Communications Ltd, respectiv cu suma de 1.800.000 USD. </b><o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><br /></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><b><i>Nu ştiu de unde
avea cunoştinţă despre faptul că societatea civilă de avocaţi „Boştină şi
Asociaţii” urmă să fie plătită cu suma respectivă. Practic, a pretins suma de
1.800.000 USD pentru a promova HG şi a ignora neconcordanţele din procesele
verbale, solicitându-mi să transmit pretenţiile sale reprezentanţilor Fujitsu
Siemens România.<o:p></o:p></i></b></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><br /></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i>În foarte scurt
timp, nu-mi mai amintesc cu exactitate, am transmis solicitarea domnului
Gabriel Sandu către Dragoş Nicolaescu,
care a luat la cunoştinţă şi ulterior, în cadrul altei discuţii, mi-a spus
faptul că a stabilit direct cu domnul ministru Sandu Gabriel un mecanism prin
care să-i fie transferaţi direct banii solicitaţi. Nu mi-a precizat valoarea transferului ci doar faptul că s-a
efectuat plata într-o companie off-shore deţinută chiar de domnul Gabriel
Sandu, fără să-mi dea vreun detaliu în acest sens. <o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><br /></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i>Urmare acestei
discuţii, prin care domnul Dragoş Nicolaescu îmi precizase faptul că a fost achitată suma de bani solicitată de
domnul ministru Gabriel Sandu, am considerat faptul că ministrul va face
demersuri pentru a-i ajuta să încaseze sumele din Actul adiţional nr. 4.<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><br /></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i>Domnul Dragoş
Nicolaescu mi-a spus că nu mai este nevoie să mai discut aceste subiecte cu
domnul Gabriel Sandu, aşteptând rezolvarea problemelor.<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><br /></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><b>În legătură cu
contractul încheiat între societatea civilă de avocatură „Boştină şi Asociaţii”
şi Bell Communications Ltd, fac precizarea că acest contract nu a fost onorat
din două motive, primul fiind faptul că Fujitsu Siemens România a renunţat în
mod oficial la încasarea sumelor menţionate în Actual adiţional nr. 4, iar al
doilea motiv a fost că Dragoş Nicolaescu a plecat, în locul acestuia venind
Wolfgang Horak. </b>La prima întâlnire oficială ce am avut-o cu domnul Wolfgang
Horak, acesta mi-a menţionat că există o anchetă internă în cadrul Fujitsu
Siemens România, anchetă care viza plata unor sume foarte mari de bani către
oficiali români, prin intermediul unor subcontractori ai Fujitsu Siemens România.”
</i>(pp. 26 – 28). <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><b>Declaraţia nr. 2 a
lui Doru Boştină: </b><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i>„P<b>rin toamna
anului 2009, a avut loc întâlnirea cu domnii Florică Claudiu şi Dragoş
Nicolaescu. În cadrul acestei întâlniri domnul Claudiu Florică mi-a propus
încheierea unui contract cu o firmă cu
sediul în Saint Vincent, întrebându-mă dacă am în proprietate o companie
off-shore care să încheie acest contract. I-am spus că avem un birou legal în
Cipru şi contractul poate fi încheiat cu Boștină & Associates Limited
(denumirea societăţi i din Cipru)</b>. <b>În acest sens am încheiat în 15.11.2009 un
contract între firmele Barringwood Investment Limited, cu sediul în Saint
Vincent şi Boștină & Associates Limited. <o:p></o:p></b></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><b><i><br /></i></b></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><b>Contractul avea
valoarea de 700.000 euro, iar domnul Claudiu Florică mi-a menţionat în mod clar
că aceşti bani urmau să -mi acopere toate cheltuielile fără a menţiona altceva
în plus. Încasare acestor bani nu era condiţionată de contractul cu firma Bell
Communications Ltd. Banii au fost plătiţi în contul din Cipru al Boștină &
Associates Limited şi cea mai mare parte a lor, respectiv 595.000 euro au fost
transferaţi prin contracte de împrumut firmei „Boştină şi Asociaţii” SRPL, din
România, la prima jumătate a anului 2010.....</b><o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><br /></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<i>În acest context,
pe măsură ce transferam bani din contul din Cipru al Boștină & Associates
Limited în contul „Boştină şi Asociaţii” SPRL îi remiteam în cash domnului
Șerban Tănăsescu cu ocazia întâlnirilor avute cu acesta. La fiecare dintre
aceste întâlniri, când îşi primea banii, mă asigura că problemele vor fi rezolvate
şi că a discutat şi cu domnul Gabriel Sandu, care îl asigura la rândul lui de
rezolvarea problemelor.”</i> (pp. 29 – 30).</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><b>Al patrulea
martor identificat: Eugen Bejinariu<o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><b>Declaraţia lui Eugen
Bejinariu</b><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i>„Personal nu am
fost implicat în nici un fel în procesul de negociere sau pregătire a
documentaţiei referitoare la procedura de achiziţie. <b>În mod concret pot să
declar că în săptămâna următoare numirii mele în funcţie s-a prezentat la mine
la birou domnul Nica şi m-a informat că anterior numirii mele fuseseră demarate
procedurile de achiziţionare a unor licenţe Microsoft şi se luase hotărârea că
respectivul contract să fie semnat la SGG. Probabil pentru a fi mai convingător la două trei zile a revenit la
mine la birou împreună cu predecesorul meu în funcţie, domnul Şerban Mihăilescu
care a confirmat cele anterior spuse de Nica. </b><o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><br /></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><b>Cred că domnul
Şerban Mihăilescu mi-a spus că din partea SGG s-a ocupat domnul secretar de
stat Ion Moraru, desemnat de mine prin dispoziţie verbală întrucât şi înainte
de numirea mea se ocupase de această problemă împreună cu domnul Teodorescu şi
alte persoane din cadrul SGG despre care nu avea cunoştinţă. </b>Conform
Regulamentului de Funcţionare şi Organizare toate documentele care îmi
parveneau la semnat cu excepţia OP-urilor care aveau viza directorului economic
şi a întâmpinărilor formulate în instanţă, purtau obligatoriu şi fără excepţie
secretarului de stat Ion Moraru.<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><br /></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><b>Domnul Ion Moraru
a corespondat direct cu reprezentanţii celorlalte ministere implicate în aceste
proceduri (din informaţiile pe care le deţin cu doamna Adriana Ţicău de la MCTI
şi domnul Enache Jiru de la MFP) şi a participat la repetate întâlniri cu
aceştia.</b> <b>Am aflat recent de la foştii subordonaţi dispuşi să depună mărturie în
prezenta cauză despre faptul că mult anterior numirii mele la SGG domnul Moraru
Ion participase repetat la întâlniri cu reprezentanţi ai companiei Fujitsu
Siemens Computers România şi Microsoft,
în sediul Guvernului.</b><o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><br /></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i>Precizez că niciodată
nu mi s-a comunicat de către funcţionarii SGG şi nici de către colegii miniştri
că ar exista impedimente de natură tehnică sau legală în ceea ce priveşte
procedura de negociere şi încheiere a contractului. <b>Mai mult decât atât întreg contractul cu toate
detaliile lui tehnice a fost aprobat ca atare în şedinţa de Guvern. În ultimii ani, în cursul unor discuţii
informale că Mihai Tănăsescu şi Dan Nica ar fi primit sume de bani sub formă de
comisioane aferente acestui contract. Corelând comportamentul lor din perioada premergătoare
contractului cu insistenţa de a aduce acest subiect pe agenda şedinţelor de
Guvern şi graba de a finaliza acest contract, precum şi cu informaţiile pe care
le-am obţinut ulterior, pot să mă gândesc că persoanele mai sus menţionate au
obţinut foloase în urma semnării contractului.</b><o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><br /></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i>Totodată din
informaţiile aflate în ultimii ani, precum şi din informaţiile publice, am
convingerea că sume de bani din acest contract au ajuns şi la angajaţii Fujitsu
Siemens Computers.”</i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Despre Eugen
Bejinariu a scris şi <a href="http://politicata.wordpress.com/2014/10/02/cine-e-martorul-protejat-de-d-n-a-eugen-bejinariu-fireste/">politicata.wordpress.com. </a><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><b>Al cincilea
martor identificat: Claudiu Florică martor identificat cu ajutorul următoarei
declaraţii: </b><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">„<i>În cursul anului
2008 sau 2009, în contextul finalizării contractului dintre Guvernul României
şi Microsoft, Florică Claudiu a apelat la Dinu Pescariu, despre care era
cunoscut că avea o relaţie bună cu Dorin Cocoş pentru a-l susţine în cadrul
licitaţiei ce urma a se realiza.</i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<i><br /></i></div>
<div class="MsoNormal">
<i>Ştiu că Pescariu
Dinu a intermediat legătura dintre Florică Claudiu şi Dorin Cocoş. În perioada
respectivă au fost organizate diverse întâlniri între Florică Claudiu şi
Gabriel Sandu, fie la Ministerul Comunicaţiilor, fie în alte locaţii. Aceste
întâlniri au fost intermediate de Dorin Cocoş. La unele dintre întâlniri a
participat şi Gheorghe Ştefan, despre care se discuta că avea o oarecare
autoritate asupra lui Gabriel Sandu."</i></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Declaraţia lui
Claudiu Florică: <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">„<i><b>În mod direct am
fost implicat şi în procedura de achiziţii publice de către Ministerul
Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a
licenţelor Microsoft destinate utilizării în administraţia publică în
anul 2009.</b><o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><br /></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i>Având în vedere
că începând cu anul 2009 (luna mai, pentru licenţele guvernamentale şi
noiembrie, pentru licenţele educaţionale) administraţia publică românească nu
mai avea dreptul să utilizeze, legal
licenţele Microsoft contractate în anul 2004 se previziona încheierea unui nou
contract de achiziţie a acestor licenţe. </i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><br /></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i>Î<b>n aceste condiţii am luat legătura
din nou cu Dinu Pescariu pe care l-am rugat să caute relaţii în mediul
guvernamental, cunoscând posibilităţile sale în acest sens.</b> <b>După un timp, în
cursul lunii ianuarie 2009, Dinu Pecariu mi-a făcut cunoştinţă cu Dorin Cocoş,
care m-a primit în biroul său din Euro Hotel, situat lângă Arcul de Triumf.
Aici mai erau de faţă Gabriel Sandu, Ministrul Comunicaţiilor şi Gheorghe
Ştefan, vicepreşedintele PDL.</b> În cursul discuţiilor i-am informat despre
intenţia mea de a participa la procedura de achiziţie a licenţelor Microsoft
destinate administraţiei publice iar <b>cei trei s-au arătat dispuşi să se implice în această procedură în
schimbul unor sume de bani.</b> <b>Chiar au fost interesaţi de marja de profit şi de
procentul pe care urma să îl ofer. </b><o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><br /></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><i><b>Cu cei trei am
avut mai multe întâlniri şi atunci când am cunoscut cifra aproximativă a marjei
de profit (în mai 2009) am stabilit sumele pe care puteam să le ofer pentru influenţa
pe care Cocoş şi Gheorghe Ştefan urmau să o exercite asupra funcţionarilor
publici. În ceea ce-l priveşte pe Gabriel Sandu procedura depindea şi de el,
astfel încât suma pe care a solicitat-o era cu titlu de mită. Am convenit – de
fapt Dorin Cocoş a făcut repartizarea sumelor (ca suma de 2.300.000 euro să
ajungă la Gabriel Sandu prin intermediul ESSIM Partners din Cipru, controlată
de prietenul acestuia, un anume Dan),
suma de 4.000.000 la Gheorghe Ştefan (prin intermediul societăţii DD Land
Oil din Cipru) iar diferenţa de circa 9.000.000 euro să fie transferată către
Dinu Pescariu. Din această sumă urma ca Dinu Pescariu să-i dea lui Dorin Cocoş
suma convenită între ei</b>”</i>. (pp. 45 – 46)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">
</span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
Emilia Sercanhttp://www.blogger.com/profile/15789906436260318523noreply@blogger.com5tag:blogger.com,1999:blog-8209902278168916334.post-74228113328681051992014-09-28T15:27:00.000+03:002014-09-28T15:27:04.247+03:00Si daca SIPA stia ca Victor Ponta e ofiter acoperit SIE?<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Informatiile care circula prin piata baietilor informati zic cam asa: SIPA a aflat ca Ponta e ofiter acoperit SIE. Povestea, pe scurt, e urmatoarea: Victor
Ponta a fost recrutat de SIE dupa ce a intrat in magistratura, in intervalul in
care a activat ca procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 (1995
– 1998). </span>In perioda in care isi facea cu sarg meseria de şpion al SIE, ar fi intrat
in vizorul SIPA, <span style="font-family: Calibri, sans-serif; font-size: 11pt; line-height: 115%;">care si-a
dat seama ca Victor Ponta a fost recrutat de SIE. </span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Haide ca trebuie sa va aduceti aminte de SIPA. Stiti voi,
Serviciul Independent de Protectie si Anticoruptie, fostul serviciu secret al
Ministerului Justitiei, care se ocupa cu supravegherea magistratilor, a ziaristilor
care scriau pe justitiei, a unor oameni din societatea civila. SIPA nu era
interesat doar de aspectele profesionale, ci mai ales de viata privata a celor
pe care-i lua la ochi si timpan. </div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Victor Ponta ajunge in 1998 procuror la Sectia de Anticoruptie, Urmarire
Penala si Criminalistica, specializata in domeniul infractiunilor economico-financiare
din cadrul Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie. Curiosi si
bagaciosi din fire, cei de la SIPA ar fi fost foarte interesati sa afle cine e
baiatul cu mutra de tocilar care dupa trei ani ca procuror la un parchet de
judecatorie ajunge direct, dar direct la Parchetul General. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
Si uite asa, cei de la SIPA ar fi dibuit
relatiile neprincipiale pe care Victor Ponta le avea cu SIE. Iar lucrul acesta
ar fi fost scris in niste rapoarte/note informative. Aceste rapoarte/note
informative ar putea fi cam singurele probe evidente ale faptului ca Victor
Ponta a fost ofiter acoperit al SIE. Ca altfel am ramane doar la vorbe. </div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Ce s-a intamplat cu SIPA? Haide ca trebuie sa va amintiti ca a fost
desfiintat in 2006 de Monica Macovei tocmai din cauza ca facea politie politica
si devenise un serviciul secret abuziv (cunoscatorii zic ca Doi s’un sfert e
mic copil la capitolul intimidare si santaj). </span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Ce s-a intamplat cu arhiva SIPA?
Zace ferecata din 2006 sub zece siruri de lacate si trei randuri de camere de
luat vederi la Administratia Nationala a Penitenciarelor. Si niciunul din
guvernele de dupa 2006 sau vreunul din cei noua (9) ministri ai Justitiei de
dupa 1996 nu a dat vreo hotarare in privinta acestei arhive pentru ca, deh, nu-i
usor sa-ti asumi rezolvarea unei chestiuni explozive. <o:p></o:p></span></div>
Emilia Sercanhttp://www.blogger.com/profile/15789906436260318523noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-8209902278168916334.post-45344366457144560342014-09-25T10:26:00.000+03:002014-09-25T10:28:58.050+03:00De ce e o prostie ideea că Turcescu a fost deconspirat în 2012. Plus câteva precizări despre livretul militar<div class="MsoNormal">
<b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Preambul.</span></b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"> Sunt
câteva observaţii pe care vreau să le fac despre „cazul Turcescu”, luând de
bună mărturisirea lui Robert, pentru că mi-e greu să cred că el sau oricine altcineva
îşi aruncă în aer cariera şi întreaga viaţă de dragul de a face spectacol,
indiferent de miza acestuia. Oricum, mi se pare amuzant că până acum toată
lumea vorbea despre faptul că presa colcăie de colaboratori, surse sau ofiţeri
acoperiţi ai serviciilor, iar acum, când cineva îşi asumă acest lucru în mod
public, foarte multă lume refuză să creadă asta. Mulţi dintre sceptici fiind
din presă. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">S-au spus multe
trăznăi zilele astea, una dintre ele fiind varianta că Robert Turcescu a fost
<a href="http://www.b1.ro/stiri/eveniment/corneliu-dobri-oiu-risca-10-ani-de-inchisoare-daca-se-dovede-te-ca-l-a-deconspirat-pe-turcescu-92030.html">deconspirat în 2012</a>, atunci când Antena 3 a dezvăluit că acesta a fost avansat
de Ministerul Apărarii Naţionale (MApN) la gradul de locotenent-colonel, deşi
nu făcuse armata. Această ipoteză a fost a fost rostogolită zilele astea în
dezbateri televizate sau prin diverse texte de opinie, fiind sugerată inclusiv
de Dan Andronic, patronul EVZ, un personaj care are prea multă experienţă
personală şi profesională în zona serviciilor secrete ca să facă o astfel de
eroare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Scurt istoric al avansărilor în grad făcute de Gabriel
Oprea<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Cunoscut şi sub
numele de „generalul izmană”, Gabriel Oprea a devenit ministrul Apărării Naţionale
în decembrie 2009 şi a rămas în funcţie până în mai 2012, în guvernele Boc I,
II şi MRU. În cei doi ani şi jumătate de ministeriat, Oprea a ridicat în grad
<a href="http://www.mediafax.ro/social/mapn-isarescu-ungureanu-kelemen-kovesi-blejnar-si-manolea-cu-grade-obtinute-cu-nereguli-9919866">cel puţin 835</a> de persoane printre care: <strong><span style="background: white; color: #333333;">Mugur Isărescu (guvernatorul BNR), Mihai Răzvan Ungureanu
(fost şef SIE), Sorin Blejnar (fost şef ANAF), Aliodor Manolea (parapsiholog), </span></strong><b><span style="background: white; color: #333333;">Bogdan
Chirieac (fost ziarist), Emilian Schwartzenberg (om de afaceri), Vlad Enăchescu
(realizator TV), Alexandru Lăzescu (fost şef al TVR),</span></b><span style="background: white; color: #333333;"> </span><strong><span style="color: #333333;">Laura
Codruţa Koveşi (procuror-şef DNA), Codruţ Olaru (procuror-şef DIICOT). <o:p></o:p></span></strong></span></div>
<div class="MsoNormal">
<strong><span lang="RO" style="color: #333333; font-size: 12.0pt; font-weight: normal; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-weight: bold;"><br /></span></strong></div>
<div class="MsoNormal">
<strong><span lang="RO" style="color: #333333; font-size: 12.0pt; font-weight: normal; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-weight: bold;">Acestora li se adaugă mulţi foşti fotbalişti cu notorietate: </span></strong><b><span lang="RO" style="color: #333333; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Gheorghe Hagi,</span></b><span lang="RO" style="color: #333333; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"> <strong>Miodrag Belodedici, Gabi Balint, Ladislau
Boloni, Helmut Duckadam, Adrian Bumbescu, Ştefan Iovan, Victor Piţurcă, </strong><strong><span style="font-weight: normal; mso-bidi-font-weight: bold;">dar şi mulţi politicieni</span></strong><span style="background: white;"> precum: <b>Gheorghe
Flutur (vicepreşedinte PDL)</b></span><strong><span style="font-weight: normal; mso-bidi-font-weight: bold;">,</span> </strong></span><span lang="RO"><a href="http://politicieni.mediafax.ro/politicieni/?nume=Bogdan%20Dragoi#search" target="_blank" title="Detalii despre Bogdan Drăgoi"><b><span style="background: white; color: #003300; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; text-decoration: none; text-underline: none;">Bogdan
Drăgoi</span></b></a></span><b><span lang="RO" style="background: white; color: #333333; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"> (fost ministru de Finanţe<span class="apple-converted-space">), </span>Dan Ilie Morega (deputat), </span></b><span lang="RO"><a href="http://politicieni.mediafax.ro/politicieni/?nume=Eugen%20Nicolicea#search" target="_blank" title="Detalii despre Eugen Nicolicea"><b><span style="background: white; color: #003300; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; text-decoration: none; text-underline: none;">Eugen
Nicolicea</span></b></a></span><b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"> <span style="background: white; color: #333333;">(deputat),</span>
</span></b><span lang="RO"><a href="http://politicieni.mediafax.ro/politicieni/?nume=Cezar%20Preda#search" target="_blank" title="Detalii despre Cezar Preda"><b><span style="background: white; color: #003300; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; text-decoration: none; text-underline: none;">Cezar
Preda</span></b></a></span><b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"> <span style="background: white; color: #333333;">(deputat), Chirvăsuţă
Laurenţiu (senator), </span></span></b><span lang="RO" style="background: white; color: #333333; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">şi o întreagă divizie de primari în
funcţie la momentul avansărilor, din toată ţara<b>: Sorin Apostu (Cluj Napoca), Florin Cîrciumaru (Târgu Jiu), </b></span><span lang="RO"><a href="http://politicieni.mediafax.ro/politicieni/?nume=Antonie%20Solomon#search" target="_blank" title="Detalii despre Antonie Solomon"><b><span style="background: white; color: #003300; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; text-decoration: none; text-underline: none;">Antonie
Solomon</span></b></a></span><b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"> (Craiova), Teodor Pendiuc (Piteşti) etc. </span></b><span lang="RO" style="background: white; color: #333333; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span class="apple-converted-space"><span lang="RO" style="background: white; color: #333333; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span class="apple-converted-space"><span lang="RO" style="background: white; color: #333333; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Avansarea acestor persoane
a devenit publică în iunie 2012, atunci când Antena 3 a făcut un subiect
central din faptul că Robert Turcescu a fost făcut locotenent-colonel deşi nu
făcuse armata. După ce s-a transformat într-un scandal public, ministrul
Constantin Dobriţoiu a retras toate gradele oferite de predecesorul său Gabriel
Oprea, concluzionând că au fost acordate ilegal. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span class="apple-converted-space"><span lang="RO" style="background: white; color: #333333; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span class="apple-converted-space"><span lang="RO" style="background: white; color: #333333; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">De ce „colonelul Turcescu”
a devenit un caz pentru Antena 3 şi nu ceilalţi peste 800 de oameni? Pentru că
Turcescu era un ziarist extrem de critic la adresa Partidului Social Democrat, asumat
de dreapta, în emisiunile căruia preşedintele Traian Băsescu îşi transmitea
mesajele, şi care, în plus, se afla într-o rivalitate deschisă cu Mircea Badea
şi Mihai Gâdea. De exemplu, despre Bogdan Chirieac, un obişnuit al platourilor
Antena 3, postul de televiziune nu a suflat o vorbă că a fost şi el avansat în
acelaşi lot. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span class="apple-converted-space"><b><span lang="RO" style="background: white; color: #333333; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></b></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span class="apple-converted-space"><b><span lang="RO" style="background: white; color: #333333; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">De ce deconspirarea din 2012 nu e deconspirare<o:p></o:p></span></b></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span class="apple-converted-space"><b><span lang="RO" style="background: white; color: #333333; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></b></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span class="apple-converted-space"><b><span lang="RO" style="background: white; color: #333333; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Argumentul nr. 1.</span></b></span><span class="apple-converted-space"><span lang="RO" style="background: white; color: #333333; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"> Dacă ar fi să acceptăm
varianta că Turcescu a fost deconspirat în 2012, atunci ar trebui să ne gândim
şi la faptul că toţi cei enumeraţi mai sus, plus alte vreo 800 de persoane, au fost
ofiţeri acoperiţi ai MApN. Ceea ce este exclus! Nimeni nu a lansat în 2012 ideea că Turcescu ar fi
fost ofiţer acoperit. Însă da, au fost făcute multe glumiţe legate de calitatea
lui de „colonel”. Cum românii încă mai păstrează în subconştientul colectiv reminescenţe
ale perioadei comuniste, când gradul de „colonel” te ducea imediat cu gândul la
Securitate, este posibil ca unii să se fi gândit la o legătură a lui Turcescu
cu vreun serviciu secret, însă o deconspirare propriu-zisă nu s-a produs, dacă
este să plecăm de la premisa că la vremea respectivă (2012) el era ofiţer
acoperit. Nu invoc fluturaşii de salariu pe care apare menţionat anul 2012
pentru că ei nu demonstrează o colaborare. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span class="apple-converted-space"><span lang="RO" style="background: white; color: #333333; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span class="apple-converted-space"><span lang="RO" style="background: white; color: #333333; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Pentru comparaţie cu
„cazul Turcescu”, în Statele Unite ale Americii, a avut loc în 2003 o
deconspirare a unei agente CIA, Valerie Plame, despre care doi ziarişti de la <i>New York Times</i> şi <i>Time</i> au scris negru pe alb că era agent CIA. Ambii ziarişti care au
dezvăluit această informaţie au ajuns la închisoare, dar şi cel care le-a
furnizat-o, un consilier de la Casa Albă. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span class="apple-converted-space"><b><span lang="RO" style="background: white; color: #333333; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></b></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span class="apple-converted-space"><b><span lang="RO" style="background: white; color: #333333; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Argumentul nr. 2. </span></b></span><span class="apple-converted-space"><span lang="RO" style="background: white; color: #333333; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Dacă ar fi să acceptăm
varianta că Turcescu a fost deconspirat în 2012, atunci ar trebui să plecăm de
la premisa că acesta a fost ofiţer acoperit al servicului secret al
Ministerului Apărării Naţionale, ceea ce nu se ştie cu certitudine în acest
moment şi, probabil, nici nu se va afla vreodată atâta timp cât Turcescu însuşi
nu va spune nimic. Am auzit multe păreri exprimate în spaţiul public de unele persoane
aproape indignate că <a href="http://www.mediafax.ro/social/mapn-despre-cazul-turcescu-nu-comentam-daca-se-constata-nereguli-sa-se-pronunte-alte-institutii-13320786">MApN nu recunoaşte colaborarea cu Turcescu</a>. Există o
regulă simplă, care se aplică peste tot în lumea asta, în situaţii de acet tip:
dacă ofiţerul este unul acoperit (colaborator), şi nu unul operativ (angajat
permanent), niciun serviciu secret nu şi-l va asuma, ba mai mult vom vedea
declaraţii publice de dezicere de acesta. Aşa că, trebuie să ne împăcăm cu
ideea că nu vom şti cărui serviciu a aparţinut Robert Turcescu, chiar atunci
când Secţia Parchetelor Militare, singura care are competenţe pe acest gen de
speţe, va deschide oficial o anchetă. Există posibilitatea să aflăm doar dacă
Turcescu îşi va duce mărturisirea mai departe sau îşi va scrie memoriile la un
moment dat. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span class="apple-converted-space"><span lang="RO" style="background: white; color: #333333; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span class="apple-converted-space"><span lang="RO" style="background: white; color: #333333; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Plame_affair">Valerie Plame</a>, ofiţerul
operativ al CIA despre care am amintit mai sus, a fost asumată de serviciul de
intelligence al SUA, chiar CIA cerând anchetă pentru a se descoperi cine a
furnizat respectiva informaţie, ancheta fiind derulată sub coordonarea directă
a procurorului general al SUA. Însă ea era ofiţer operativ, cu identitate
conspirată şi misiuni operative în Orientul Mijlociu, nu ofiţer acoperit (colaborator
extern). <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span class="apple-converted-space"><b><span lang="RO" style="background: white; color: #333333; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></b></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span class="apple-converted-space"><b><span lang="RO" style="background: white; color: #333333; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Ce e cu livretul postat pe site<o:p></o:p></span></b></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">În acest moment nu
se ştie când (în ce an) a fost recrutat Robert Turcescu şi nici de către ce
serviciu de informaţii. Toată lumea presupune că este vorba despre Direcţia
Generală de Informaţii a Armatei (DGIA) din două motive: <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">1. T</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%; text-indent: -0.25in;">urcescu
a fost făcut locotenent-colonel (r) în 14.04.2010 al Armatei Române;</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%; text-indent: -0.25in;">2.</span><span lang="RO" style="font-size: 9px; text-indent: -0.25in;"> </span><span lang="RO" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%; text-indent: -0.25in;">Turcescu
a pus pe blog două imagini cu livretul său militar.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="background: white; color: #333333; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="background: white; color: #333333; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Actele şi banii – acestea sunt două dintre elemente care,
invariabil, fac o dezvăluire credibilă. Iar Turcescu ştie asta. Din primul
moment când am văzut livretul militar şi fluturaşii pe blogul său m-am întrebat
care este logica publicării acestora, ştiind bine că un livret militar nu
demonstrează că a fost ofiţer acoperit. </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Există tot două variante:</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%; text-indent: -0.25in;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 0px;">
<span style="font-size: 12pt; line-height: 115%; text-indent: -0.25in;"><span style="font-family: Times New Roman, serif;">1. </span></span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%; text-indent: -0.25in;">Şi-a
dorit cu disperare să fie crezut că a fost ofiţer acoperit, folosind chiar formularea</span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%; text-indent: -0.25in;"> </span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%; text-indent: -0.25in;">„lt-colonel acoperit” (foarte multă lume încă
nu crede mărturisirea lui Robert);</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 0px;">
<span lang="RO" style="text-indent: -0.25in;"><span style="font-family: Times New Roman, serif;"><span style="font-size: 16px; line-height: 18.3999996185303px;">2. </span></span></span><span lang="RO" style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%; text-indent: -0.25in;">A
făcut o diversiune folosind formularea „lt-colonel acoperit” şi alăturând
imaginile din livret pentru a induce ideea că a fost ofiţer acoperit în DGIA,
deşi el a aparţinut de alt serviciu secret.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Un lucru este cert –
un livret militar nu are nimic de-a face cu calitatea de ofiţer acoperit. O
spun toţi specialiştii, dar şi oameni care au lucrat la un moment dat în
servicii şi cu care am discutat zilele acestea. De exemplu, am stat de vorbă şi
cu mai multe persoane care se regăsesc pe acea listă a avansaţilor în grad din
mandatul lui Gabriel Oprea şi am şi văzut un astfel de livret. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Cei cu care am
vorbit mi-au spus că nu au fost chemaţi niciodată de MApN pentru a li se face
fotografii oficiale şi nici nu li s-a solicitat fotografii de tip buletin
pentru livret. Au constatat când au primit livretele prin poştă că acestea
aveau poze luate de pe net, vorba aia, majoritatea fiind persoane cu funcţii
publice (mai puţin fotbaliştii, ce-i drept). Lucru pe care pot să îl confirm şi
eu personal pentru că am văzut şi frunzărit un livret din respectivul „lot”,
care are o fotografie luată pur şi simplu de pe internet, la fel ca cea a lui
Turcescu. Lucru vizibil în calitatea slabă a imaginii. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Ce rămâne neclar în
cazul livretului lui Turcescu este însă CNP-ul, unul incorect, lucru pe care
l-am semnalat, de altfel, pe pagina mea de Facebook, la o oră după ce Robert a
postat mărturisirea lui pe blogul personal, CNP pe care l-am verificat tocmai
pentru a evalua autenticitatea informaţiilor trecute, dar şi a documentului.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><b>Fără concluzie. </b></span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; line-height: 115%;">Şi ar mai fi un
lucru neclar – de ce Robert Turcescu nu a scanat direct livretul şi fluturaşii
postaţi şi a preferat să scaneze nişte copii xerox ale acestora?</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><b>P.S. </b>Astăzi am vorbit doar despre acte, nu şi despre bani. Despre fluturaşi o
să încerc să dau câteva explicaţii într-o altă postare. <o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
Emilia Sercanhttp://www.blogger.com/profile/15789906436260318523noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-8209902278168916334.post-58197410763780370582014-06-25T21:28:00.000+03:002014-06-25T21:39:19.727+03:00O altă explicaţie pentru vizita lui Dughin în România„Geostrategul Aleksandr Dughin, ideologul neoficial al preşedintelui rus Vladimir Putin, a fost în ultimele zile într-o vizită în România, unde s-a întalnit cu feţe bisericeşti din Biserica Ortodoxă Română, în cadrul proiectului larg eurastiatic al profesorului de la Moscova, a declarat pentru HotNews.ro scriitorul Mircea Popa, secretar general al Fundaţiei Romînia - Rusia”. Ştirea pe larg poate fi citită pe Hotnews <a href="http://www.hotnews.ro/stiri-esential-17551304-aleksandr-dughin-fost-romania-ideologul-lui-putin-intalnit-clerici-ortodocsi-sustine-mircea-popa-seful-fundatiei-romania-rusia.htm">aici</a>.<br />
<br />
Interesul lui Aleksandr Dughin pentru Biserica Ortodoxă Română nu este probabil întâmplator în condiţiile în care România este o ţară cu un profund fundament religios mai ales în zonele rurale şi în special în zonele sărace. De ce s-ar îndrepta atenţia ideologului şi prietenului lui Vladimir Putin către „feţele bisericieşti” din Romania, dincolo de proiectul eurasiatic şi „A Treia Romă”, menţionate de Mircea Popa?<br />
<br />
Gazele de şist ar fi o posibilă explicaţie. Independenţa energetică a României, care ar putea deveni o realitate în condiţiile în care gazele de şist ar fi exploatate, nu este deloc convenabilă Rusiei, care a făcut din furnizarea de energie un element de constrângere pentru multe din statele europene, lucru evident mai ales în cazul Ucrainei. Zonele unde în România au fost descoperite gaze de şist se află în arii rurale sărace, populate de comunităţi credincioase. În multe din localităţile în care s-au organizat proteste împotriva gazelor de şist, cei care au condus revoltele locale au fost chiar preoţi – la Pungeşti, Gara Banca, Bârlad sau la Vaslui (judeţul Vaslui), Curtici (judeţul Arad).<br />
<br />
Protestele conduse de preoţi în toamna anului 2013 în special în zona Moldovei au stârnit atenţia serviciilor secrete ale unor state aliate cu România, care au încercat să înţeleagă dacă în spatele revoltelor locale se află interesele legitime ale localnicilor sau dacă aceştia au fost manipulaţi de reprezenanţii bisericii, care făceau jocurile Rusiei.<br />
<br />
Confruntarea dintre Est şi Vest nu mai are substanţă ideologică aşa cum s-a întâmplat la mijlocul secolului trecut. Acum este vorba strict despre resurse şi influenţă geopolitică, iar Rusia este capabilă să pună la bataie toate resursele de care dispune, inclusiv pe cele de natură religioasă, cu atât mai mult cu cât atât România, cât şi Rusia sunt ţări majoritar ortodoxe.<br />
<br />
Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al NATO, declara recent că serviciile de securitate ale Rusiei finanţează în secret campaniile împotriva exploatării gazelor de şist în Europa. „Am întâlnit aliaţi care pot susţine că Rusia, ca parte a operaţiunilor lor sofisticate de informare şi dezinformare, s-au implicat activ, alături de aşa-zise organizaţii nonguvernamentale - organizaţii de mediu care lucrează împotriva gazelor de şist - evident pentru a menţine Europa dependentă de importurile de gaze ruseşti”, a spus şeful NATO.<br />
<br />
Rusia este cel mai important furnizor de gaze naturale al Europei, acoperind 30% din consumul acesteia, precizează <a href="http://www.adevarul.es/stiri/actualitate/razboiul-secret-al-rusiei-impotriva-exploatarii-gazelor-sist-europa">Adevărul</a>. 56% din veniturile Gazprom sunt obţinute din vânzarea de gaze în Europa, care înseamnă circa 100 de milioane de dolari pe zi.
Emilia Sercanhttp://www.blogger.com/profile/15789906436260318523noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8209902278168916334.post-29059732765349750452012-02-14T14:53:00.004+02:002012-02-14T15:17:12.145+02:00Coşmarul zăpezilor plătit cu peste un miliard de euroReiau aici un articol mai vechi, pe care l-am publicat în decembrie 2009 despre contractele de întreţinere a drumurilor, contracte care includ şi deszăpezirea şoselelor naţionale şi a celor două autostrăzi. O afacere de 1,1 miliarde de euro, parafată de liberalul Ludovic Orban în 2008, şi prelungită de democrat-liberalul Radu Berceanu în 2010. Aceste contracte sunt şi acum în vigoare, iar sute de miliaone de euro se scurg în buzunarele firmelor acelor aşa-numiţi "regi ai asfaltului", a căror culoare politică se amestecă când vine vorba de afaceri profitabile cu statul. Varinata originală a articolului poate fi citită <a href="http://emiliasercan.blogspot.com/2009/12/cosmarul-de-pe-sosele-platit-cu-peste_5469.html">aici</a> şi <a href="http://emiliasercan.blogspot.com/2009/12/cosmarul-de-pe-sosele-platit-cu-peste_18.html">aici</a>. <br /><br />Afacerile cu zăpadă au băgat zeci, dacă nu chiar sute de milioane de euro, de-a lungul vremii, în buzunarele unor firme agreate de Ministerul Transporturilor şi de Compania Naţională de Autostrazi şi Drumuri din România (CNADNR). Contractele de deszăpezire au fost implementate pe vremea ministeriatului lui Miron Mitrea, când serviciile CNADNR au fost externalizate pentru că direcţiile care se ocupau cu astfel de servicii au fost desfiinţate fiind considerate prea costisitoare. Modelul lui Mitrea a fost preluat de toţi cei trei miniştri care i-au urmat.<br /><br />Anul trecut, Ministerul Transporturilor condus de liberalul Ludovic Orban a gândit o nouă strategie pentru salvarea drumurilor naţionale - contractele multianuale pentru reparaţii şi întreţinere, la care s-a adăugat şi deszăpezirea. La nivelul celor 7 direcţii subordonate, CNADNR a organizat licitaţii pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii pe drumurilor naţionale pe o durată de patru ani, între 2008 - 2011. Valoarea contractelor încheiate este una uriaşă, de peste 1,1 miliarde de euro.<br /><br />Florin Dascălu, fostul director al Direcţiei de Întretinere şi Administrare din CNADNR, demis ieri de Radu Berceanu, ministrul interimar al Transporturilor, declara acum câteva luni că „această abordare a fost gândită în cursul anului 2007 şi a apărut din necesitatea de a asigura o viabilitate a reţelei de drumuri naţionale”. Deşi în interiorul CNADNR se recunoştea neoficial că aceste lucrări de întreţinere multianuală, care include şi partea de deszăpezire, ar fi fost mult mai ieftine dacă erau făcute în regie proprie, funcţionarii de acolo au fost nevoiţi să implementeze viziunea ministrului de atunci, Ludovic Orban.<br /><br />Astfel, lucrările pentru întreţinerea drumurilor naţionale, marcajele, serviciile de pază, serviciile de curăţenie specializate şi serviciile de deszăpezire au fost gândite ca pachete de servicii pe care CNADNR le-a scos la licitaţie în 2008. Drumurile naţionale aflate pe raza Secţiilor Naţioanle de Drumuri din cadrul Direcţiilor Regionale de Drumuri Publice - structuri aflate în componenţa CNADNR -, au fost incluse în acele pachete de întreţinere multianuală. Licitaţiile organizate pe parcursul anului trecut au fost câştigate de firmele cu susţinere politică, indiferent de culoarea partidului care le-a sprijinit mai mult, ştiindu-se, de altfel, că aceste firme au cotizat consistent de-a lungul timpului pentru campaniile electorale a tuturor partidelor.<br /><br />Companiile lui Dorinel Umbrărescu, Dan Besciu şi Sorin Vulpescu, Theodor Berna, Florin Diaconu, Gheorghe Cusă, Ovidiu Tender, Marian Fişcuci, cu toţii apropiaţi de câte un partid politic, au încheiat în 2008 contracte pentru întreţinerea multianuală a drumurilor, pentru o perioadă de patru ani, inclusiv pentru deszăpezire. Contractele încheiate de firmele deţinute de cei numiţi mai sus ajung, cum spuneam, la peste 1,1 miliarde de euro. <br /><br />În 2008, Ministerul Transporturilor condus de liberalul Ludovic Orban a gândit o nouă strategie pentru salvarea drumurilor naţionale - contractele multianuale pentru reparaţii, întreţinere şi deszăpezire. Întreţinerea tuturor drumurilor naţionale din România pentru perioada 2008 – 2011 a încăput pe mâna unor firme cu puternică susţinere politică. Companiile lui Dorinel Umbrărescu, Nelu Iordache, Dan Besciu şi Sorin Vulpescu, Theodor Berna, Florin Diaconu, Gheorghe Cusă, Ovidiu Tender, Marian Fişcuci, cu toţii apropiaţi de câte un partid politic, au încheiat în 2008 contracte pentru întreţinerea multianuală a drumurilor, în pachetul de servicii fiind inclusă şi deszăpezirea.<br /><br />Contractele încheiate de firmele deţinute de cei numiţi mai sus cu Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri din România (CNADNR) ajung la peste 1,1 miliarde de euro. În schimbul acestor bani, firmele ar trebui să asigure în intervalul 2008 – 2011 lucrări pentru întreţinerea drumurilor naţionale, marcaje, servicii de pază, servicii de curăţenie specializate şi servicii de deszăpezire.<br /><br />O simplă privire peste lista de câştigători arată că licitaţiile au fost atribuite unor companii cu puternică susţinere politică, abonate la contracte pe bani publici, indiferent de culoarea guvernelor care s-au succedat după 2000. La nivel naţional, <span style="font-weight:bold;">cele mai multe contracte</span> au fost câştigate de consorţiul <span style="font-weight:bold;">UMB Spedition</span>, patronat de omul de afaceri <span style="font-weight:bold;">Dorinel Umbrărescu</span>. Firma acestuia a obţinut nu mai puţin de 13 contracte de întreţinere multianuală a drumurilor din tot atâtea Secţii Naţionale de Drumuri (SND). Este vorba despre SND Oradea - contract în valoare de 76.813.652 lei, SND Satu Mare - contract în valoare de 45.423.520 lei, SND Baia Mare - contract în valoare de 54.450.431 lei, SND Târgu Mureş - contract în valoare de 346.656.357 lei, SND Miercurea Ciuc - contract în valoare de 206.013.042 lei, SND Bacău - contract în valoare de 102.563.819 lei, SND Bârlad - contract în valoare de 102.563.819 lei, SND Botoşani, 85.577.171 lei, SND Câmpulung Moldovenesc - contract în valoare de 52. 285.210 lei, SND Focşani - contract în valoare de 141.068.602 lei, SND Galaţi - contract în valoare de 45.838.569 lei, SND Iaşi - contract în valoare de 86.531.789 lei, SND Piatra Neamţ - contract în valoare de 245.217.279 lei, SND Suceava - contract în valoare de 60.265.870 lei.<br /><br />Toate aceste sume de bani adunate ajung la o valoare impresionantă, de peste 1,5 miliarde de lei noi, echivalentul a circa 400 de milioane de euro. Calculele arată că firma lui Dorinel Umbrărescu, numit de presă „regele asfaltului”, a obţinut mai mult de o treime din întreaga sumă alocată pentru întreţinerea multianuală a drumurilor naţionale. Contractele lui Umbrărescu vin după o perioadă de „secetă”, în care firma acestuia a avut închis robinetul banilor publici, comparativ cu perioada 2001 - 2004. În perioada guvernării Adrian Năstase, Spedition UMB a obţinut contracte de peste 325 de milioane de euro, iar patronul ei s-a aflat printre sponsorii PSD. În 2005, imediat după ce PSD a pierdut alegerile, Umbrărescu declara că l-a votat pe Traian Băsescu, însă asta nu i-a ajutat prea mult.<br /><br />Contractele pe care a reuşit să le mai încheie în perioada 2005 – 2007 au fost obţinute de la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi, la conducerea căreia s-a aflat în perioada 2005 – 2008 Dorina Tiron, în prezent directorul CNADNR, cu care Umbrărescu are o comunicare foarte bună. Adevărata revenire în liga jucătorilor importanţi din asfalt s-a produs în 2008, când Spedition UMB a încheiat nouă din cele 13 contracte de întreţinere multianuală cu SND-uri aflate sub conducerea directă a Dorinei Tiron. Drumurile cu cele mai mari probleme zilele acestea în privinţa deszăpezirii au fost în Moldova, adică exact pe segmentul controlat de Spedition UMB.<br /><br /><span style="font-weight:bold;">Pe locul doi</span> în topul firmelor care au obţinut contracte de la CNADNR pentru întreţinerea multianuală a drumurilor, inclusiv pentru deszăpezire, se află <span style="font-weight:bold;">Tehnologica Radion şi Delta ACM 93</span>, firme aflate în sfera de influenţă a PDL. Prima este controlată de <span style="font-weight:bold;">Theodor Berna</span>, cea de-a doua de <span style="font-weight:bold;">Florin Diaconu</span>. Cele două firme, care s-au asociat într-un consorţiu pentru aceste contracte, au obţinut şase înţelegeri juridice: SND Brăila - contract în valoare de 80.040.000 lei, SND Buzău - contract în valoare de 139.067.872 lei, SND Ialomiţa - contract în valoare de 75.440.000 lei, SND Călăraşi - contract în valoare de 82.340.000 lei, SND Constanţa - contract în valoare de 179.400.000, SND Tulcea - contract în valoare de 102.120.000 lei. Totalul este de 651.507.872 lei, echivalentul a circa 165 de milioane de euro. Despre contractele obţinute de Tehnologica Radion şi Delta ACM 93 în judeţele Constanţa şi Tulcea voi scrie pe larg în viitor.<br /><br />O altă firmă din zona PDL care a obţinut contracte pe vremea ministrului Ludovic Orban este <span style="font-weight:bold;">Euroconstruct Trading 98</span>, patronată de <span style="font-weight:bold;">Sorin Vulpescu</span> şi <span style="font-weight:bold;">Dan Besciu</span>, foşti parteneri de afaceri cu Dorin Cocoş, soţul Elenei Udrea. Firma a obţinut două contracte, de la SND Cluj - contract în valoare de 70.699.987 lei şi de la SND Târgovişte - contract în valoare de 108.486.879 lei. Valoarea totală a celor două înţelegeri juridice ajunge la 179.186.668 de lei, echivalentul a circa 45 de milioane de euro.<br /><br />Şi firmele cu susţinere PSD au obţinut contracte de întreţinere multianuală. <span style="font-weight:bold;">Firma în care mama senatorului PSD Cătălin Voicu a fost acţionară aproape patru ani</span>, <span style="font-weight:bold;">Gecor SRL</span>, a obţinut două contracte, unul de la SND Bucureşti Sud - contract în valoare de 110.797.472 lei, altul de la SND Târgu Jiu - contract în valoare de 152.206.510 lei. Valoarea totală a acestora este de 263.003.982 lei, echivalentul a peste 65 de milioane de euro.<br /><br /><span style="font-weight:bold;">Compania deţinută de prietenul lui Liviu Dragnea</span>, vicepreşedinte PSD şi preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman, <span style="font-weight:bold;">TelDrum SRL</span>, a obţinut contractul de întreţinere multianuală de la SND Alexandria. Este vorba despre un contract în valoare de 120.362.973 de lei, echivalentul a peste 30 de milioane de euro.<br />Printre firmele care au mai obţinut contracte de întreţinere multianuală pentru perioada 2008 – 2011 de la CNADNR se mai numără <span style="font-weight:bold;">Romprest</span>, deţinută de <span style="font-weight:bold;">Florian Walter</span>, fost Buşcă, <span style="font-weight:bold;">cumătru cu Miron Mitrea</span>, <span style="font-weight:bold;">SIRD Timişoara</span>, patronată de <span style="font-weight:bold;">Ovidiu Tender, sponsor al PSD în 2008</span>, <span style="font-weight:bold;">Argecom, patronată de Gheorghe Axinte</span>, care şi-a construit multe afaceri cu sprijinul PSD. Nu în ultimul rând, printre societăţile comerciale care au obţinut astfel de contracte se numără şi <span style="font-weight:bold;">Romstrade, patronată de Nelu Iordache, un om de afaceri aflat într-o deschisă relaţie de prietenie cu ministrul care a gândit strategia „multianualelor”, Ludovic Orban</span>.Emilia Sercanhttp://www.blogger.com/profile/15789906436260318523noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-8209902278168916334.post-65171262513527457972011-09-12T20:36:00.004+03:002011-09-12T20:52:11.435+03:00Cum au petrecut „băieţii deştepţi” criza. Profiturile, contractele şi miniştrii lorCriza financiară a fost trecută cu bine de „băieţii deştepţi” din energie, cei care acum mai puţin de zece ani încheiau cu Hidroelectrica contracte de preluare de energie electrică la preţuri foarte mici. „Băieţii deştepţi” au reuşit în plină recesiune economică să-şi mărească profiturile şi să-şi prelungească, pe ani buni, contractele. Este vorba de acele companii de intermediere de energie care, în timpul guvernării PSD, au încheiat cu Hidroelectrica contracte de preluare de energie electrică la preţuri sub preţul pieţei, iar în unele cazuri chiar sub preţul de producţie. Contracte încheiate pe zece ani.<br /><br />Materialul de faţă va arăta cum, printre ameninţările prezidenţiale şi prejudiciile crizei, „băieţii deştepţi” au reuşit să răzbată, revânzând energia electrică cumpărată ieftin de la stat la preţuri de până la trei ori mai mari, uneori chiar statului. Şi despre cine i-a ajutat în toţi aceşti ani. Căci pentru mediul de afaceri al „băieţilor deştepţi” s-au găsit întotdeauna soluţii.<br /><br /><span style="font-weight:bold;">Cel mai ostil mediu din România: sub vigilenţa şi ameninţările lui Traian Băsescu</span><br /><br />„Băieţii deştepţi” din energie au câştigat o notorietate pe care nu şi-au dorit-o încă din 2005, atunci când preşedintele Traian Băsescu a denunţat contractele de energie electrică, preferenţiale şi netransparente, încheiate de anumite companii private cu Hidroelectrica în vremea guvernării PSD. Atunci a şi lansat Traian Băsescu formula „băieţii deştepţi din energie”.<br /><br />Acesta nu a ratat nicio ocazie publică de a ataca această problematică, cel mai simplu explicată într-o declaraţie din noiembrie 2007: “Băieţii deştepţi achiziţionează şi acum energia cu 25 de dolari megawattul şi o revând cu 80-90 de dolari megawattul către populaţie şi companii. A fost posibil ca Guvernul să nu intervină, pentru că interesul celor care au ca ideologie ideologia banului a fost mult deasupra interesului public“.<br /><br />Problema vânzării energiei ieftine de către Hidroelectrica unor firme deţinute de persoane protejate politic de regimul PSD a fost pusă în discuţie de nenumărate ori:<br /><br />- a fost subiect de controversă politică în 2007, atunci când preşedintele Băsescu i-a reproşat premierului de atunci Călin Popescu Tăriceanu o relaţie de afaceri trecută cu Bogdan Buzăianu, patronul Energy Holding;<br /><br />- a fost miză electorală în campaniile din 2008 şi 2009 la parlamentare, respectiv prezidenţiale;<br /><br />- a făcut obiectul unor discuţii în CSAT sau chiar al unor dosare neîncepute şi nefinalizate vreodată de Parchetul General sau de DNA.<br /><br /><span style="font-weight:bold;">Miniştrii „băieţilor deştepţi”: scurtă istorie a hidroenergiei politice din ultimul deceniu</span><br /><br />Toţi miniştrii economiei din ultimul deceniu au avut o atitudine duplicitară în raport cu „băieţii deştepţi”. Au criticat public contractele, au cerut desecretizarea sau chiar rezilierea lor, însă nu au făcut nimic pentru ca statul să nu mai fie dezavantajat de pe urma derulării acestor relaţii contractuale. Când au fost încolţiţi de presă pe acest subiect s-au apărat spunând că ei, ca miniştri, nu pot interveni în managementul unei companii deţinute de minister, şi că întreaga responsabilitate revine conducerii Hidroelectrica.<br /><br /><span style="font-weight:bold;">Dan Ioan Popescu</span> (PSD) a girat politic încheierea contractelor cu firmele „băieţilor deştepţi” pe o perioadă de zece ani, la preţuri foarte mici, la jumătate sub preţul pieţei sau chiar sub preţul de producţie. Printre acestea s-a aflat Energy Holding deţinută de Bogdan Buzăianu, finul său de cununie, şi Luxten Lighting, patronată de Ionel Pepenică şi Claudiu Rădulescu, partenerii săi de afaceri. Poate fi socotit punctul zero al afacerilor “băieţilor deştepţi”, mai ales că în mandatul său a început şi controversata şi atât de păgubitoarea retehnologizare a hidrocentralelor de la Porţile de Fier – miza fiind cel mai ieftin curent electric produs în România, de către Hidroelectrica.<br /><br />Citiţi continuarea pe <a href="http://cursdeguvernare.ro/cum-au-petrecut-%E2%80%9Ebaietii-destepti%E2%80%9D-criza-profiturile-contractele-si-ministrii-lor.html">CursDeGuvernare.ro</a>Emilia Sercanhttp://www.blogger.com/profile/15789906436260318523noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8209902278168916334.post-30401756495464090022011-09-01T13:31:00.004+03:002011-09-01T17:55:51.586+03:00Consiliera vitezomană de la Transporturi, reţinută în 2004 pentru corupţieSorina Petronela Ţone, consiliera de la Ministerul Transporturilor prinsă de aparatele radar conducând cu 156 de kilometri la oră, va rămâne şi fără serviciu, nu numai fără permis. Anca Boagiu i-a cerut, ieri, lui Eugen Pistru, secretarul de stat la cabinetul căruia era angajată Ţone, să sa o destituie pe aceasta din funcţie.
<br />
<br />Gestul ministrului Transporturilor este surprinzător având în vedere că în România demisia de onoare nu este exersată, iar destituirile pentru comiterea unor fapte incompatibile cu o poziţie publică sunt atât de rare încât memoria colectivă nu le mai reţine. Ceea ce părea a fi un act de normalitate politică venit din partea unui ministru care în ultima vreme a avut realizări profesionale notabile (n.r. – rezilierea sau renegocierea unor contracte dezavantajoase pentru statul român, demiteri în CNADNR etc), tinde să capete o altă explicaţie. Înăbuşirea din faşă a unui potenţial scandal de presă în care să fie târât ministerul.
<br />
<br />În 2004, Sorina Petronela Ţone a fost reţinută ca suspectă pentru luare de mită. La acea vreme lucra ca referent la Serviciul Operatorilor de Transport Rutier, Biroul Baza de Date din cadrul Autorităţii Rutiere Române (A.R.R.), instituţie aflată în subordinea Ministerului Transporturilor. Ţone a fost acuzată că ar fi primit mită 3.700 de dolari de la patronul unei firme de transport internaţional pentru a-i elibera acestuia un carnet cu foi de parcurs. Pentru că i s-a întârziat eliberarea documentelor, bărbatul a apelat la Sorina Petronela Ţone, care i-a dat de înţeles că „problema” poate fi rezolvată în schimbul sumei de 3000 euro. Ţone a soluţionat situaţia împreună cu o colegă de serviciu, Ecaterina Manuela Dragomir, potrivit unui comunicat de presă emis la acea dată de Parchetul General.
<br />
<br />Citiţi continuarea articolului pe <a href="http://cursdeguvernare.ro/consiliera-vitezomana-de-la-transporturi-retinuta-in-2004-pentru-coruptie.html">CursDeGuvernare.ro</a>Emilia Sercanhttp://www.blogger.com/profile/15789906436260318523noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8209902278168916334.post-27879266817374319022011-08-30T09:03:00.007+03:002011-08-30T09:31:37.665+03:00"România liberă" traduce articole din presa internaţională incredibil de bineJurnaliştii români descoperă presa de peste ocean. Şi pentru ca le place atât de mult ce scriu colegii lor, traduc articole întregi pe care le înghesuie mai apoi în ediţiile on-line ale ziarelor autohtone. Fără să citeze sursa de unde au preluat informaţia.
<br />
<br /><a href="http://www.romanialibera.ro/">"România liberă"</a> a publicat ieri articolul <a href="http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/campaniile-rl/povestea-incredibila-a-surferului-care-a-vazut-din-ocean-prabusirea-new-york-ului-235732.html">"Povestea incredibilă a surferului care a văzut din ocean prăbuşirea New York-ului"</a>. Recunosc, titlul m-a atras. Am început să citesc, şi, de la o frază la alta, mă aşteptam să vad o referinţă la articolul iniţial, pentru că mi-am închipuit că nu Cosmin Macovei, cel care semnează textul din RL, a stat de vorbă cu Ed Hewitt, protagonistul poveştii. Ei bine, nimic. Un text de peste 5.300 de semne, pe care Cosmin Macovei şi-l asumă, iar prin el, implicit şi "România liberă".
<br />
<br />Textul original a apărut cu şase zile înainte pe <a href="http://news.yahoo.com/">http://news.yahoo.com/</a>, într-o secţiune dedicată comemorării a zece ani de la evenimentele de la 11 septembrie 2001. Cum articolul din RL nu a fost contextualizat, ci pur şi simplu tradus, doi cititori îl critică pe jurnalist pentru faptul că nu e nimic "incredibil" în această poveste. Totuşi, ceva este. Jurnalismul de tip copy-paste.
<br />Emilia Sercanhttp://www.blogger.com/profile/15789906436260318523noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-8209902278168916334.post-35204779629682070122011-06-09T14:33:00.010+03:002011-06-09T16:01:52.114+03:00Votul obligatoriu în România lui CozmâncăCristi Grosu explică în două editoriale extrem de lucide, publicate <a href="http://cursdeguvernare.ro/nicio-revolutie-in-tara-lui-cozmanca-i-regionalizarea-un-pericol-foarte-romanesc.html">ieri</a> şi <a href="http://cursdeguvernare.ro/nicio-revolutie-in-tara-lui-cozmanca-ii-nemodificarea-constitutiei.html">azi</a> pe <a href="http://cursdeguvernare.ro/">CursDeGuvernare.ro</a>, de ce regionalizarea României şi modificarea Constituţiei sunt de nerealizat într-o ţară rudimentară din punct de vedere electoral şi politic, şi expusă spolierii sistematice din punct de vedere economic.<br /><br />Radiografia lui Cristi arată cum stau lucrurile în România. Eu propun o soluţie, care nu e nouă, dar care cred că poate să însemne, în timp, reformarea statului: votul obligatoriu. Efectele poate nu vor fi imediate, însă din moment ce fiecare dintre noi va fi obligat să-şi exercite dreptul de vot, atunci poate actul electoral va fi privit cu mai multă luciditate de către cetăţeni. Partidele ar putea să crească nivelul de responsabilitate în alegerea persoanelor pe care le trimit în parlament, consilii locale, judeţene sau la primării. <br /><br />Mita electorală s-ar putea reduce şi ea: acum e mai simplu să şpăguieşti când ştii că prezenţa la vot e în jurul a 50%, iar din acest procent o parte votează din convingere sau pentru că nu au alternativă, iar alţii dau un vot negativ. În plus, mita merge la cei săraci şi/sau needucaţi, şi care pot cu uşurinţă să devină masă de manevră. Însă, să nu uităm că cei care ar putea decide cu adevărat soarta ţării (tinerii, persoanele active, de până în 45 de ani, plus familiştii, evident, toţi orăşeni) nu se duc la vot motivând că votul lor nu contează sau că, oricum, alegerile se fură. Aici ajungem la un alt punct sensibil: frauda electorală, care, la scară mică sau mare, s-a practicat duă 1989. Fiind votanţi puţini, s-a fraudat mai puţin, fiind votanţi mulţi (peste 18.000.000 de români ai drept de vot), frauda va deveni complicată. <br /><br />Acest vot obligatoriu ar trebui completat de un sistem informatic electoral integrat, care să ajute şi el la limitarea fraudei. Ar trebui completat şi de decenţă din partea clasei politice, şi de maturitate şi determinare din partea alegatorilor. Cum votul obligatoriu nu este dorit de niciun partid politic, ba mai mult, este văzut ca un Bau-Bau, nu-mi fac iluzii că tema aceasta se va regăsi în dezbaterile politice. Iar societatea civilă, fărâmitaţă ca mai toată societatea românească, de altfel, nu are timp să se gândească la viitorul naţiei pentru că este mult prea implicată în a sprijini diverse formaţiuni sau chiar oameni politici.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiBC5QO03krm725I2QrLSaWJ3sXnY-f5EzXgJnSVaY7xWdFNXVAdhhZINlYv74675B92HkVy8e1w76mbJ01T6wqYcyyDQWndFd5ULQCnvrmQZgKL-jHPo4elkI7ruEXeSfm4el9p6w0or4/s1600/img028.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 400px; height: 279px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiBC5QO03krm725I2QrLSaWJ3sXnY-f5EzXgJnSVaY7xWdFNXVAdhhZINlYv74675B92HkVy8e1w76mbJ01T6wqYcyyDQWndFd5ULQCnvrmQZgKL-jHPo4elkI7ruEXeSfm4el9p6w0or4/s400/img028.jpg" border="0" alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5616203033672186738" /></a><span style="font-style:italic;">El este buletinul meu, de cetăţean care votează de fiecare dată când sunt alegeri.</span>Emilia Sercanhttp://www.blogger.com/profile/15789906436260318523noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8209902278168916334.post-74399722352830561012011-06-07T18:44:00.013+03:002011-06-07T19:07:49.088+03:00Jurnalism, noua generaţieO tânără speranţă a jurnalismului românesc, acum studentă în anul I, se dezlănţuie într-un examen. I se cerea, la un exerciţiu, să explice cum poate confirma o informaţie, având conturată o anumită situaţie ipotetică. Răspunsul, şi mai ales finalul, arată că studenta mea era într-o dispoziţie jurnalistică de zile mari:
<br /><<Încerc să vorbesc cu cât mai multe persoane implicate în acest caz. După care încep să caut dovezi prin: acte, filmări ale acestora pentru a afla locul şi momentul în care s-a petrecut sau unde se aflau acele persoane la momentul respectiv. Dacă acestea nu dau roade, încep "spionajul" infiltrându-mă la sediul X şi "împrietenindu-mă" cu câţi (sic!) mai mulţi oameni. Bineînţeles că nu plec de acolo fără să "scotocesc" în locurile în care nu am acces.>>Emilia Sercanhttp://www.blogger.com/profile/15789906436260318523noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-8209902278168916334.post-57823425668578716992011-05-02T20:00:00.003+03:002011-05-02T20:15:36.834+03:00Elan, sponsor al PSDNoul proprietar al Realitatea TV, Elan Schwartzenberg, este unul dintre sponsorii oficiali ai Partidului Social Democrat (PSD). Acesta a contribuit cu 230.000 de lei, echivalentul a 70.000 de euro, la campania electorală a PSD din toamna lui 2008 pentru alegerile parlamentare. Donaţia electorală a fost făcută prin firma Seaview Advertising SRL, deţinută de Elan. <br /><br />În ciuda declaraţiilor lui Schwartzenberg de astăzi că nu a derulat afaceri cu statul, Seaview Advertising SRL a fost beneficiara unui contract cu Ministerul Sănătăţii pe vremea guvernului Tăriceanu, care a avut ca obiect campania „Stop Fumat” a cărei protagonistă a fost Mihaela Rădulescu, soţia lui Elan Schwartzenberg la acea vreme.Emilia Sercanhttp://www.blogger.com/profile/15789906436260318523noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-8209902278168916334.post-15229105919511176742011-03-15T20:35:00.008+02:002011-03-15T20:52:05.001+02:00Cum s-a propagat norul radioactiv de la CernobîlZilele acestea este un interes crescut faţă de securitatea nucleară/pericolul unei explozii nucleare la o centrală atomoelectrică, aşa că am să reiau un filmuleţ pe care l-am postat pe <a href="http://emiliasercan.blogspot.com/2010/04/cum-s-propagat-norul-radioactiv-de-la.html">blog</a> anul trecut, pe 26 aprilie, când se împlineau 24 de ani de la explozia de la Cernobîl. Imaginile arată cum s-a răspândit norul radioactiv peste Europa şi peste România. <br /><br />Filmuleţul l-am obţinut acum trei ani şi l-am prezentat în exclusivitate la Realitatea TV. Imaginile cu norul radioactiv au fost înregistrate de Institut de Radioprotection et de Sûreté Nucléaire (IRSN), din Franta, în perioada 26 aprilie - 9 mai 1986. <br /><br /><object width="480" height="390"><param name="movie" value="http://www.youtube-nocookie.com/v/KKhTFmderWI?fs=1&hl=en_US"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube-nocookie.com/v/KKhTFmderWI?fs=1&hl=en_US" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="480" height="390"></embed></object>Emilia Sercanhttp://www.blogger.com/profile/15789906436260318523noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-8209902278168916334.post-65472017378895633012011-03-01T17:13:00.008+02:002011-03-01T17:37:56.347+02:00De ce Silviu Văduva trebuia anchetat şi nu angajat de Sorin Blejnar, şeful ANAFSilviu Văduva, cel numit şef la Vama Bucureşti de Sorin Blejnar, şeful ANAF, este unul dintre cei 13 politicieni care au donat în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2009 sume de bani mai mari decât veniturile legal realizate şi făcute publice în declaraţiile de avere. Silviu Văduva, consilier local la Primăria Sector 6 şi membru PDL, a avut în 2009 venituri de 37.305 lei, dar a donat la PDL suma de 199.500 lei. Diferenţa nejustificată – 148.794 lei. <br /><br />Silviu Văduva a realizat venituri în 2009 de 37.305 lei din salariul încasat de la MMFCS, din îndemnizaţia de consilier local şi cea din Consiliul de Administraţie de la RADET. Deşi a avut venituri modeste, Văduva a acordat un împrumut de 400.000 de euro firmei sale, Urban Media Solutions SRL, firmă cu pierderi de circa un milion de lei în 2008 şi 2009, dar şi un împrumut de 1,25 milioane de euro unor „persoane fizice”. Cu modestele sale venituri, Văduva s-a angajat şi într-un credit bancar de 960.000 de euro pe care l-a luat în 2008 pentru numai trei ani, scadent în 2011, la care a avut de achitat rate de mii de euro lunar. Şi a găsit şi un miliard şi jumtate de lei vechi pentru partid.<br /><br />Fără să precizeze vreun împrumut realizat în 2009, prin diferenţa uriaşă de bani pe care nu o justifică, Silviu Văduva devine suspect de evaziune fiscală, fapt care ar trebui, teoretic, să îl aducă în atenţia organelor fiscale, cu atât mai mult cu cât ANAF este în plină campanie declanşată împotriva celor care nu-şi justifică avere. Totuşi, Sorin Blejnar nu a semnat un ordin de verificare a lui Văduva, ci unul de angajare la una dintre cele mai importante vămi din România, vama Bucureşti.<br /><br />Toate campaniile electorale din România din ultimii ani au fost finanţate şi cu bani care nu pot fi justificaţi de donatori. Cu bani negri, intraţi în circuitul electoral prin donaţii. Ultima campanie electorală prezidenţială a fost finanţată cu o sumă suspectă de evaziune fiscală de aproape o jumătate de milion de lei (436.019 lei). Întreaga anchetă, publicată în 23 ianuarie 2011, poate fi citită pe <a href="http://cursdeguvernare.ro/oamenii-care-dau-la-partid-mai-multi-bani-decat-castiga-finantarea-campaniilor-electorale.html">CursDeGuvernare.ro</a>Emilia Sercanhttp://www.blogger.com/profile/15789906436260318523noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8209902278168916334.post-87523623141287152632011-02-21T22:55:00.005+02:002011-02-21T23:05:09.820+02:00EXCLUSIV. Topul celor mai mari salarii la stat în anul de criză 2009. Mugur Isărescu, pe locul cinciEximbank, CEC Bank şi Banca Naţională a României, cele mai importante instituţii financiar-bancare deţinute de statul român, au plătit cele mai mari salarii în anul 2009. Zece dintre membrii din conducerile executive ale celor trei bănci au încasat în 2009, împreună, 6.983.474 lei, echivalentul a 1.662.731 euro. Cel mai mare salariu anual individual este de 1.019.737 lei, echivalentul a 242.795 euro şi nu îi aparţine lui Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României. De altfel, Isărescu ocupă doar locul cinci în topul celor mai bine zece plătite salarii de către statul român. <br /><br /><span style="font-weight:bold;">Cumnatul lui Mircea Geoană, cel mai bine plătit bugetar</span><br /><br />Cel care încasează o leafă de 20.232 de euro în fiecare lună este Ionuţ Costea, preşedintele Eximbank, banca de export-import a României, potrivit propriei declaraţii de avere. Costea, fratele Mihaelei Geoană şi cumnatul lui Mircea Geoană, declara anul trecut în cadrul unei conferinţe de presă că se gândeşte „profund la acest lucru", adică la a-şi reduce salariul de la peste 20.000 de euro anual la 1.000 de euro, atât cât recomandase premierul Emil Boc să fie leafa în cazul băncilor de stat. Profitul realizat de Eximbank în 2009, potrivit Ministerului Finanţelor, a fost de 141.952.078 lei, echivalentul a 33,7 milioane de euro. La polul opus, cel mai mic salariu anual în acest top zece este încasat de Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank. Suma adunată de Gheţea la finalul anului 2009 s-a ridicat la 361.897 lei, echivalentul a 86.165 euro, ceea ce reprezintă un salariu lunar de 7.180 euro. În 2009, potrivit Ministerului Finanţelor, profitul CEC Bank s-a cifrat la 48.162.620 lei, echivalentul a 11.467.290 euro.<br /><span style="font-weight:bold;"><br />Top zece cele mai mari salarii încasate de la stat în 2009</span><br /><br />1. Ionuţ Costea – preşedinte Eximbank – 1.019.737 lei (242.795 euro)<br />2. Paul Ichim – vicepreşedinte Eximbank – 705.631 lei (168.007 euro)<br />3. Luminiţa Manolache – vicepreşedinte Eximbank – 642.550 lei (152.998 euro)<br />4. Gheorgeh Carabaşan – prim-vicepreşedinte CEC Bank – 627.358 lei (149.370 euro)<br />5. Mugur Isărescu – guvernatorul Băncii Naţionale a României – 617.444 lei (147.010 euro)<br />6. Florian Georgescu – prim-viceguvernator Banca Naţională a României – 590.655 lei (140.632 euro)<br />7. Cristian Popa - viceguvernator Banca Naţională a României – 572.233 lei (136.245 euro)<br />8. Cristian Tudorancea - viceguvernator Banca Naţională a României – 543.014 lei (129.289 euro)<br />9. Mirela Iovu – vicepreşedinte CEC Bank – 399.048 lei (95.011 euro)<br />10. Radu Graţian Gheţea – preşedinte CEC - 361.897 lei (86.165 euro)<br /><br /><span style="font-weight:bold;">Indemnizaţie la dublu</span><br /><br />La salariul de 20.232 de euro a lui Ionuţ Costea, în 2009 s-a mai adăugat şi suma de 115.149 lei, bani pe care acesta i-a primit ca indemnizaţie de membru al Consiliului de Administraţie al Eximbank SA. Alte două persoane, care nu ocupă funcţii de conducere la Eximbank sau CEC Bank au încasat indemnizaţii consistente ca membri în consiliile de administraţie ale celor două instituţii bancare. Ciprian Sebastian Badea, membru în consiliul de administraţie al CEC Bank, a încasat în 2009 ca indemnizaţie de membru în Consiliul de Administraţie suma de 406.337 lei. Badea este directorul general al Direcţiei Generale Juridice din Ministerul Finanţelor. Un alt angajat în Ministerul Finanţelor, secretarul de stat Bogdan Alexandru Drăgoi, a reuşit o adevărată performanţă, aceea de a fi membru şi în Consiliul de Administraţie al CEC Bank, şi în cel al Eximbank. Acesta a încasat suma totatlă de 434.394 lei din cele două indemnizaţii, 228.441 lei de la CEC Bank şi 151.953 lei de la Eximbank.Emilia Sercanhttp://www.blogger.com/profile/15789906436260318523noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-8209902278168916334.post-4066171183842119592011-01-31T18:41:00.005+02:002011-01-31T18:45:35.160+02:00Anticorupția în 2010: mai mult de jumătate din inculpați au primit pedepse cu suspendareCel de-al optulea an de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), 2010, s-a încheiat cu 81 de dosare în care instanţele de judecată s-au pronunţat prin condamnări definitive şi irevocabile, potrivit site-ului oficial al instituţiei. Astfel, 140 de persoane au fost condamnate pentru fapte de corupţie, cele mai multe infracţiuni fiind de luare sau dare de mită, trafic de influenţă sau abuz în serviciu contra intereselor publice. <br /><br />Condamnările decise de instanţele de judecată în 2010 în cazurile de corupţie instrumentate de DNA nu se referă totuşi la cazuri răsunătoare, care au implicat fie persoane aflate în poziţii de înaltă demnitate publică, fie prejudicii foarte mari, de ordinul zecilor sau sutelor de milioane de euro. Astfel de cauze penale încă se află în ceretare, fie sunt blocate la Curtea Constituţională din cauza unor excepţii de neconstituţionalitate invocate de avocaţi, fie zac de ani de zile pe rolul unor instanţe de judecată. Cele mai cunoscute şi mediatizate cazuri de corupţie în rândul autorităţilor publice în care există condamnări exprimate de instanţe de judecată în 2010 sunt ale primarilor Mircia Gutău (PDL), din Râmnicu Vâlcea, Cristian Anghel (PNL), din Baia Mare, şi Petre Coste (PDL), din Jucu, judeţul Cluj.<br /><span style="font-weight:bold;"><br />Pedepse mici, cu suspendare</span><br /><br />Din cele 81 de dosare soluţionate prin condamnări în 2010, în 39 de cauze soluţiile exprimate au fost de condamnare la închisoare, dar cu suspendare. Astfel, 60 de persoane au primit pedepse cu închisoarea cuprinse între trei luni şi 4 ani, sentinţe pe care nu le vor executa însă. Cea mai mică pedeapsă de neexecutare, potrivit site-ului DNA, a fost de trei luni de zile şi a fost exprimată în dosarul instrumentat de DNA Iaşi care a vizat „Ziarul de Iaşi”, în care Marcel Hriţac şi Gabriel Alexandru Rusu au fost acuzaţi de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată şi favorizarea infractorului. La polul opus, cea mai mare pedeapsă cu închisoarea, dar cu suspendare, a fost de patru ani şi a fost primită de Ciprian Valentin Mardare, subinspector la Serviciul de Investigare a Fraudelor din Poliţiei Judiciară a Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Bacău. Mardare fusese a fost judectat pentru luare de mită.<br /><br />Radu Nicolae, manager de program în cadrul Centrului de Resurse Juridice, susţine că dosarele în care s-au pronunţat condamnări cu suspendare (aproape jumătate din numărul total) trebuie analizate individual: „<span style="font-style:italic;">Cazurile trebuie tratate de la caz la caz pentru că se poate ca aceste suspendări să fie justificate. Se poate primi o pedeapsă cu suspendare dacă persoana judecată este acuzată de o faptă de mică corupţie, prejudiciul nu e unul important, persoana se află la prima inculpare, dacă a cooperat cu organele de anchetă, dacă efectele asupra societăţii nu sunt perturbatoare. Scopul nu e să băgăm oameni la închisoare. Scopul luptei anticorupţie este să prevenim, iar aceste condamnări să aibă un efect de conştientizare asupra faptei”</span>. <br /><br /><span style="font-weight:bold;">Sentinţă cu închisoarea de 15 ani </span><br /><br />În alte 34 de dosare, instanţele s-au pronunţat în 2010 prin condamnări definitive şi irevocabile la pedepse cu închisoarea cu executare. 45 de persoane au fost primit sentinţe cu executare, cea mai mare pedeapsă fiind de 15 ani şi 6 luni de închisoare într-un dosar care privea săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, cu consecinţe deosebit de grave şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată.<br /><br />Citiţi continuarea articolului pe <a href="http://cursdeguvernare.ro/anticorup%C8%9Bia-romaneasca-pe-2010-mai-mult-de-jumatate-din-inculpa%C8%9Bi-au-primit-pedepse-cu-suspendare.html">CursDeGuvernare.ro</a>Emilia Sercanhttp://www.blogger.com/profile/15789906436260318523noreply@blogger.com1