Vasile Dâncu, aflat în conflict de interese în calitate de director al Şcolii Doctorale a Academiei Naţionale de Informaţii a SRI. Acesta este suspectat de favorizarea unor colegi din cadrul ANI

Vicepremierul Vasile Dâncu a fost recent găsit în conflict de interese într-un proiect cu finanţare prin programul POSDRU, pe vremea în care ocupa poziţia de director al Şcolii Doctorale a Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul” (ANIMV), din subordinea Serviciului Roman de Informaţii. Acest verdict a fost dat în urma unui control privind desfăşurarea proiectului „Pluri şi interdisciplinaritate în programe doctorale şi post-doctorale” (POSDRU/159/1.5/S/141086), implementat de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Română. Procesul verbal de constatare a neregulilor in acest proiect a fost incheiat in data de 3 noimebrie 2015 si a fost semnat de Ella Ştefan, director al OI POSDRU-MECS. Consecinţa controluluiŞ Vasile Dâncu va trebui să restituie sumele considerate neeligibile pe care le-a încasat în acest proiect. 

Vasile Dâncu, director al Şcolii Doctorale a Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul” (ANIMV) la data derularii proiectului, a fost gasit in conflict de interese alaturi de alti opt profesori universitari, printre care se afla şi Gheorghe Toma, tot de la ANIMV, deoarece au participat la evaluarea unor candidaţi care erau angajați sau afiliaţi ai institutiei din care faceau parte şi ei înşişi.  

Mai exact, Vasile Dâncu şi Gheorghe Toma au participat la evaluarea postdoctoranzilor Valentin-Fernand Filip, Veronica Mihalache și Mihaela Georgiana Negrescu, toţi trei cadre didactice sau cadre didactice asociate la ANIMV.

Raportul de control a stabilit că membrii comisiei de evaluare de la ANI nu au putut “să aibă o atitudine profesionistă, obiectivă şi imparţială, să execute activităţile prevăzute în contract într-o manieră profesionistă, obiectivă şi imparţială, din motive privind ( respectiv: sprijin în realizarea unor lucrări/studii, realizarea unor sarcini legate de serviciu etc.)”.

Echipa de control a mai stabilit ca cei trei postdoctoranzi de la  Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” au primit lunar suma de 3.700 de lei ca bursa postdoctorală, iar ca măsura a fost propusă „recuperarea tuturor cheltuielilor salariale realizate şi validate pentru prof.univ.dr.Gheorghe Toma – ANI, prof.univ.dr.Vasile Dâncu –ANI, pe subactivitățile 4.1 și 4.2; cât și bursele acordate și mobilitățile pentru postdoctoranzi: Filip Valentin-Fernand, Mihalache Veronica și Negrescu Mihaela Georgiana”. Motivul pentru care s-a cerut restituirea banilor de către cei cinci este faptul că sumele reprezintă cheltuieli neeligibile. 

Raportul de control a mai stabilit că Institutul de Cercetare a Calității Vieții  al Academiei Română trebuie sa restituie Uniunii Europene pentru toate neregulile descoperite în derularea proiectului „Pluri şi interdisciplinaritate în programe doctorale şi post-doctorale” (POSDRU/159/1.5/S/141086) suma de 1.570.425 lei. 

Clubul select al plagiatorilor: Avocata lui Victor Ponta, suspecta de plagierea tezei de doctorat. Loredana Radu a fost coordonata de Gabriel Oprea, suspect si el de plagiat

Avocata lui Victor Ponta, Loredana Radu, este suspecta ca si-a plagiat teza de doctorat sustinuta in anul 2010 la Academia Nationala de Informatii (ANI) „Mihai Viteazu”, institutie aflata in subordinea Serviciului Roman de Informatii (SRI). Lucrarea acesteia a fost coordonata de catre profesorul universitar Gabriel Oprea, el insusi suspect ca si-a plagiat doctoratul sustinut in anul 2001. Si premierul Victor Ponta, cel pe care il reprezinta in dosarul in care este anchetat de catre Directia Nationala Anticoruptie (DNA), a fost acuzat in anul 2012 ca si-a realizat lucrea de doctorat prin copierea unor pagini intregi din alte lucrari. 

• Loredana Radu nu se remarca doar prin plagiatul care o leaga de Gabriel Oprea si Victor Ponta, ambii suspecti de plagiat. Radu a fost si reprezentantul legal al celebrei firme Dalli Exim SRL, infiintata de fostul sot al Elenei Udrea, Dorin Cocos. Tot avocata Radu este cea care s-a ocupat de iregistrarea USL la tribunal.
• O alta lucrare de doctorat coordonata de profesorul universitar Gabriel Oprea, suspecta a fi plagiata, este cea a lui Neculai Ontanu, primar al Sectorului 2 si secretar general al UNPR, subiect prezentat in exclusivitate de Hotnews in data de 11 august. 

Avocata Loredana Radu a intrat in atentia opiniei publice la inceputul lunii iunie, cand a devenit reprezentanta legala a lui Victor Ponta. DNA i-a deschis premierului un dosar de urmarire penala care viza prejudicierea complexurilor energetice Turceni si Rovinari. Ponta este acuzat de fals in inscrisuri sub semnatura privată (17 infractiuni), complicitate la evaziune fiscala in forma continuata si spalare de bani. 

Tot atunci presa a scris ca Radu este fie nepoata lui Gabriel Oprea, fie o apropiata a acestuia. Legaturile Loredanei Radu cu Gabriel Oprea dateaza de la inceputul anilor 2000 si sunt in mod cert unele stranse, chiar daca presupusa relatie de rudenie nu ne-a fost confirmata de nicio sursa din anturajul celor doi. 

• Citeste si Gabriel Oprea, primul autor de plagiat muncit cu "copy paste", "cut" si alte metode
• Gabriel Oprea l-a copiat in teza de doctorat si pe Nicolae Iorga. Cum a reusit

Loredana Radu se afla la acea vreme in anturajul familiei Elena Udrea – Dorin Cosos, fiind chiar reprezentantul legal al celebrei firme Dalli Exim SRL, dupa cum rezulta din mai multe imputerniciri avocatiale depuse la instante in procesele cu primaria capitalei. DAlli Exim cea care a detinut pentru circa zece ani contractul de administrare a parcarilor din Bucuresti. 

Legaturile dintre Gabriel Oprea si cuplul Udrea – Cocos sunt de notorietate. In 2000, Gabriel Oprea a infiintat impreuna cu Dorin Cocos si Florin Cristu (sotul lui Irinel Cristu, fosta membra in Consiliul Municipal Bucuresti din partea PDL si sponsor PDL) firma Trei Cososi – Complex International SRL. 

In februarie 2001, dupa ce a fost numit presedinte cu rang de secretar de stat al Rezervelor Statului, Oprea i-a vandut actiunile sale lui Dorin Cocos. Ulterior, in firma au intrat interpusii cupului de afaceristi Alexandru Bittner – Adrian Petrache, iar numele firmei a fost implicat in diverse preluari suspecte de terenuri de la stat, pentru sume derizorii, desi obiectul principal de activitate al firmei era „restaurantele”. 

Presa a mai scris ca printre clienții ei s-a aflat o perioadă de timp Nicolae Dumitru – NIRO în celebrul dosar Microsoft, om de afaceri care are legatura atat cu premierul Victor Ponta cat si cu fostul cuplu Udrea - Cocos. 

In campania electorala din 2004, candidatul Traian Basescu spunea despre Gabriel Oprea ca este „seful mafiei personale a lui Adrian Nastase, din care fac parte Alexandru Bittner si Adrian Petrache”.  

Relatiile dintre Loredana Radu, Gabriel Oprea si Victor Ponta par  solide, daca luam in calcul faptul ca in august 2012 avocata a reprezentat la Tribunalul Bucuresti Partidul Social Democrat, condus de Victor Ponta, si Uniunea Nationala pentru Progresul Romaniei (UNPR), condusa de Gabriel Oprea, acolo unde a inregistrat Alianta de Centru Stanga. Aceasta alianta politica a fost integrata in septembrie 2012 in Uniunea Social Liberala (USL), de inregistrarea la tribunal ocupandu-se tot Loredana Radu (Cabinetul sau de avocatura s-a ocupat si de contestatiile depuse la BEC in 2012). 

2010 a fost un an foarte bun pentru Loredana Radu. Aceasta a devenit nu doar doctor in stiinte militare si informatii la Academia Nationala de Informatii a SRI, ci si locotenent colonel in rezerva in Ministerul Apararii Nationale. De ambele reusite este responsabil Gabriel Oprea. Pentru prima, din postura de profesor universitar, coordonator de doctorate, pentru cea de-a doua, din pozitia de ministru al Apararii Nationale. Si sotul Loredanei Radu, Vasile Dragos Radu, a fost avansat de Oprea, insa doar la gradul de maior in rezerva.    

Lucrarea de doctorat a avocatei lui Victor Ponta are un titlu extrem de complex, „Criminalitatea transfrontaliera in epoca globalizarii – factor de risc la adresa securitatii europene si nationale. Combaterea criminalitatii transfrontaliere” si se intinde pe 359 de pagini cu tot cu bibliografie. Cea mai mare parte a acesteia este plagiata din surse diverse: carti, cursuri universitare, articole sau pagini de internet. 

Analiza tezei de doctorat arata ca incepand cu pagina 18 si pana la pagina 35, Loredana Radu copiaza fara sa utilizeze ghilimele sau note de subsol dintr-un studiu realizat de o echipa de 18 cercetatori de la Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate a Universitatii Nationale de Aparare “Carol I”, condusa de generalul prof. univ. dr. Mircea Muresan. 

Studiul a fost realizat in cadrul unui proiect cu finantare externa, intitulat „Securitatea sistemelor si actiunilor militare si civilmilitare in gestionarea crizelor si confliectelor armate”. La fel ca si coordonatorul sau de doctorat, Loredana Radu copiaza ad litteram si in bloc pagini intregi fara sa respecte normele internationale privind citarea in lumea academica. 

Continuarea o puteti citi pe Hotnews. 

Generalul Oprea, stapanul curentului si motorului

Imi aduc aminte un moment care s-a petrecut imediat dupa accidentul de pe Lacul Siutghiol, care la vremea aia m-a indignat teribil, dar pe care il "citesc" acum intr-o alta nota. Nu la mult timp dupa producerea accidentului, televiziunile de stiri incepusera sa dea informatia ca oamenii traiesc pentru ca de pe mal se auzeau strigatele de ajutor.

Tot televiziunile de stiri au inceput sa dea si informatia ca vicepremierul pentru securitate nationala si ministru al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a preluat coordonarea operatiunii si ca s-a deplasat cu un elicopter la fata locului.

Scenariul din mintea lui Gabitza a fost, probabil, ca daca oamenii aia striga, atunci salvarea lor este o formalitate, deci el preia operatiunea si in final apare ca salvatorul situatiei de urgenta. Insa competenta oamenilor lui Gabitza s-a vazut, nu insist, finalul il cunoasteti.

Imediat ce a fost clar ca operatiunea de salvare este un fiasco si ca oamenii aia mor cu zile sub ochii neputintei sale, comandantul situatiei de urgenta, vicepremierul pentru securitate nationala si ministru al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a fugit de la locul operatiunii ca o potarniche, si l-a impins in fata pe Raed Arafat.

Problema este ca televiziunile de stiri nu au mai suflat o vorba despre prezenta la locul accidentului a vicepremierului pentru securitate nationala si ministru al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea. Nici ziarele nu au scris un cuvant despre treaba asta. A doua zi, eram la volan si am ascultat-o pe Monica Dajbog, purtatorul de cuvant al MAI, care a citit un comunicat cu bilantul operatiunii - niciun cuvant despre prezenta lui Gabitza la fata locului. Tot ce spun se poate gasi pe televiziunile de stiri, in arhiva lor online.

De ce pomenesc despre povestea asta acum? Pentru ca abia acum realizez influenta si puterea acestui personaj pe care multa lume l-a tratat cu indiferenta, iar altii nu l-au "tratat" deloc pentru ca despre om nu se poate spune/scrie nimic in mainstream. Povestea plagaitului lui nu s-a rostogolit, subiectul fiind preluat de vreo cateva site-uri locale. La fel si in cazul lui Ontanu, cel coordonat de Oprea in obtinerea doctoratului.

Pe baza acelui plagiat Oprea si-a cladit cariera universitara. Prin impostura si furt a devenit profesor universitar si coordonator de doctorate. Si a permis acordarea de titluri de doctor unor indivizi cu lucrari plagiate sau cu lucrari mediocre, maculatura curata.

S-a inflitrat in sistemul de intelligence, in Academia de Infomatii a SRI, coordonand doctoratul generalului SRI Florian Coldea, actualul prim adjunct al sefului SRI, a generalilor SRI Ionel Marin si Dumitru Zamfir, fosti directori adjuncti ai SRI, sau a comisarului-sef Remus Span, fostul sef al Directiei Tehnice din DGIPI, adica directia aia care se ocupa de partea cu urechea si timpanul.

Nu s-a oprit aici. Le-a dat doctorate pe lucrari mediocre, rusionase, si procurorilor Bogdan Licu, vicepresedinte CSM, procurorului George Balan, fost membru CSM, cel care spera la functia de procuror general al Romaniei, trimis in judecata de DNA in dosarul "Curentul si Motorul", procurorului Gheorghe Muscalu, actual membru CSM, apropiat de fosta grupare condamnata definitiv la inchisoare din SRI Prahova sau judecatoarei Florica Diaconescu de la Curtea de Apel Craiova.

Ce-a facut Gabitza al nostru in ani de zile? A incercat sa puna mana pe CURENT, adica pe informatie, pe zona de intelligence, dar si pe MOTOR, adica pe sistemul de justitie. Si toate astea s-au intamplat intr-o liniste deplina, pentru ca presa nu scrie/spune despre Gabriel Oprea, pentru ca despre Gabriel Oprea nu se poate scrie/spune nimic de rau.

Emblematica este converstia cu o colega de breasla care m-a sunat pentru ca o rugase cineva din MAI sa afle cine este persoana care se pregateste sa scrie despre plagiatul tezei de doctorat a lui Oprea, iar la finalul discutiei imi spune ceva de genul: "La noi nu ar aparea niciodata asa ceva". Ziarul care se afla in spatele formularii "la noi" este un ziar care facea dezvaluiri incredibile candva, un ziar la care am tinut enorm.

Uitati-va cum arata acum UNPR-ul lui Gabriel Oprea. Este un partid ticsit cu tot fel de personaje dubioase, cu indivizi care incearca sa isi gaseasca sub cupola lui Gabitza un adapost de frica DNA. Iar in tot timpul asta, Gabitza mesteca in gol o expresie care a ajuns sa ne irite ingrozitor timpanele, o sintagma pe care a golit-o de continut - "interesul national". Iar in numele acestui "interes national" Oprea este cel care face acum jocurile politice, este cel la mana caruia sta facerea si desfacerea de guverne si, implicit, viitorul nostru!

De ce SRI nu este bastionul luptei anticoruptie

Am vazut in aceste zile multi ziaristi, analisti sau comentatori care au imbratisat teza potrivit careia Serviciul Roman de Informatii (SRI) este institutia care a contribuit decisiv la lupta anticoruptie in ultimul an si ca SRI a alimentat Directia Nationala Anticoruptie (DNA) cu informatii fara de care marile dosare de coruptie din ultimele luni nu s-ar fi facut. Fals. Aceasta teza este cat se poate de falsa si prefer sa cred ca cei care o sustin o fac din necunoastere, pentru ca nu s-au informat suficient si nu pentru ca fac parte din categoria “acoperitilor”.

In data de 26 noiembrie, Laura Codruta Kovesi, procurorul-sef al DNA facea urmatoarea declaratie despre dosarele deschise de DNA in 2014, cel mai prolific an de cand exista institutia: "Desi exista o perceptie referitoare la cresterea implicarii SRI in activitatea DNA, am constatat ca in acest an doar 17% din dosarele inregistrate au avut la baza o sesizare din oficiu pe baza informatiilor din mass media, a anchetelor jurnalistice sau primite de la serviciile de informatii, spre deosebire de anul 2010, cand 19% din dosare au avut la baza aceasta modalitate de sesizare". Despre acest subiect puteti citi pe larg aici sau aici. 

Deci, acest procent de 17% la care se refera doamna Kovesi inglobeaza dosarele deschise de DNA in baza unor sesizari din oficiu, care au avut la baza informatiilor din mass media, anchete jurnalistice sau informatii primite de la serviciile de informatii. Repet, sesizarile celui mai mare si mai puternic serviciu de informatii din Romania sunt amestecate la un loc cu informatiile provenite din presa sau din anchete jurnalistice intr-un procent de doar 17%. Un procent mic, extrem de mic. 

Restul dosarelor pe care DNA le-a deschis in 2014, echivalente procentului de 83%, au fost constituite din: 42% din sesizarile/denunturile unor persoane fizice sau juridice private, iar 41% din sesizarile unor institutii publice (atentie, altele decat serviciile de informatii). 

Pe ce se bazeaza aceasta perceptie falsa potrivit careia SRI este bastionul luptei anticoruptie in Romania? In primul rand pe faptul ca, in ultima perioada, in mai toate comunicatele DNA, am vazut pe finalul acestora inserata o scurta propozitie: „In cauza, procurorii beneficiaza de sprijin de specialitate din partea Serviciului Roman de Informatii”. Ce trebuie spus despre acest „sprijin de specialitate” ca sa se inteleaga de ce munca SRI trebuie apreciata, dar nu elogiata asa cum o fac unii?

In primul rand, SRI are obligatia legala (vedeti aici mai multe) de a oferi sprijin organelor de ancheta, indiferent ca acestea se numesc  DNA, DIICOT, Parchet General sau Parchetul de pe langa Judecatoria din Carei. Daca un procuror ancheteaza o cauza, iar procurorul considera ca este necesar ca un suspect sa fie pus sub ascultare/urmarire, acesta va obtine un mandat de la judecator pentru interceptarea comunicatiilor sau pentru filarea respectivului, iar SRI are OBLIGATIA legala de a oferi sprijin tehnic orice procuror, pentru ca, potrivit legislatiei, SRI este singura institutie care are drept de interceptare/filare.    

SRI-ul nu trebuie glorificat pentru ca intercepteaza convorbirile unor suspecti sau ca ii inregistreaza ambiental. Trebuie sa ne intrebam, nu doar noi, ci si Comisia Parlamentara de Control al SRI, de ce procentul de sesizari pe care serviciul de informatii il face catre DNA este atat de mic? SRI-ul inainteaza organelor abilitate toate informatiile pe care le obtine sau le baga la sertaras si le foloseste in cine stie ce alte scopuri?

PS. Principala atributie a SRI este siguranta nationala, insa coruptia este si ea una dintre cele mai mari amenintari la siguranta nationala.   

I-a spus sau nu i-a spus SRI-ul lui Traian Basescu despre existenta pozelor cu Udrea si Bica la Paris?

O intrebare fundamentala care nu a fost pusa in interviul de aseara cu Elena Udrea, de la B1 TV: dupa ce George Maior i-a spus Elenei Udrea ca exista o serie de poze in care aparea impreuna cu Alina Bica la Paris INAINTE ca acestea sa fie lansate public, Elena Udrea i-a spus acest lucru presedintelui Traian Basescu, uzand de calitatea ei de sursa alternativa de informatii?

Este o intrebare esentiala in conditiile in care presedintele Traian Basescu a avut o iesire publica deloc obisnuita a doua zi dupa aparitia fotografiilor, in care arata nervos, surescitat, nelinistit, si in care a lansat acuzatii extrem de grave, fara precendent, la adresa serviciilor de informatii franceze, care puteau genera incidente diplomatice grave. Iata cateva dintre acuzatii:

”Aceasta este o operaţiune pe care serviciile, un serviciu românesc şi unul francez, şi l-au făcut între ele”.
”Un reprezentant al unui serviciu român de informaţii nu se putea duce la recepţia hotelului unde a stat Elena Udrea, la Paris şi să îl pună să caute în arhivă, cu şapte luni în urmă”.
”Este clar că a fost o colaborare şi ea a fost promptă".

Si George Maior va trebui intrebat despre acest lucru, pentru ca dupa aceasta dezvaluire a Elenei Udrea, ca Maior stia despre acele poze INAINTE de aparitia lor publica, presedintele Traian Basescu pare si mai mult ca s-a acoperit de ridicol prin acuzatiile lansate la adresa serviciiilor secrete franceze avand in vedere ca presedintele ar trebui, teoretic, sa fie cel mai informat om prin pozitia ocupata in stat. Daca la SRI se stia despre acele poze, iar Florian Coldea i-a spus lui George Maior despre existenta lor, este de presupus ca se stia si cine le-a facut. Iar de aici se nasc alte doua intrebari:

1. Traian Basescu a stiut ca acele poze exista si, intr-un gest disperat, incercand sa isi apere fosta consiliera in public, a incalcat cu buna stiinta toate uzantele si cutumele diplomatice riscand chiar generarea unui incident diplomatic sau, si mai grav, compromiterea relatiilor bilaterale dintre Romania si Franta?
2. Traian Basescu nu a stiut de existenta pozelor nici de la George Maior, nici de la Elena Udrea, iar acest lucru l-a determinat sa aiba acea iesire publica, reactia fiind generata de presiunea campaniei electorale?

Si presedintele Traian Basescu va trebui intrebat daca a stiut despre existenta pozelor inainte ca ele sa apara in public pentru a intelege fundamentul pe care s-a bazat atunci cand a acuzat serviciile secrete franceze de implicare. Daca a stiut inainte ca ele sa apara public, de ce presedintele Traian Basescu nu a cerut imediat sa primeasca un raport de la SRI si l-a cerut abia dupa lansarea fotografiilor?

Si un ultim lucru, care nu trebuie trecut cu vederea: raportul despre episodul pozelor cu Elena Udrea si Alina Bica, primit de presedintele Traian Basescu de la SRI, a fost secretizat de acesta.

Cine pe cine controleaza? Politicienii SRI sau SRI politicienii?

In timpul dictaturii comuniste, clasa politica era cea care controla Securitatea. In democratie, servicul de informatii intern controleaza clasa politica, desi potrivit legii, serviciile de informatii se afla sub control parlamentar.   

Plecand de la aceasta ipoteza de lucru, observ ca lumea a fost hipnotizata, in mare, de informatiile date de Elena Udrea despre milionul de euro dat de Dorin Cosos lui Sebastian Ghita si unui institut de sondare a opiniei publice (eu as fi tentata sa cred ca e vorba despre un alt institut si nu despre IRES) la comanda generalului Florian Coldea. 

Insa citind printre randuri si dincolo de cuvintele Elenei Udrea, exista o acuzatie mult mai grava pe care aceasta o lasa sa se intrevada la adresa SRI: si anume ca SRI nu a dat institutiilor statului toate informatiile sensibile pe care le detinea despre politicienii care erau numiti in functii publice, daca acestia erau santajabili, tocmai ca sa ii poata controla. 

Aici imi vin in minte numele lui Toni Grebla sau al Alinei Bica. Cum au fost numiti acesti doi oameni in functia de judecator al CCR, respectiv procuror-sef al DIICOT? Ce a scris SRI in rapoartele pe care le-a dat despre cei doi? Sa nu fi stiut SRI despre afacerile lui Grebla cu un interlop? Sa nu fi stiut SRI despre Bica si implicarea ei in retrocedari pe spagi de milioane de euro? 

Lucrul acesta este de o gravitate infioratoare, iar institutiile statului ar trebui sa ancheteze de urgenta aceste numiri – poate si altele, pentru ca asa cum arata lucrurile acum, este vorba despre o clasa politica construita pe compromis si santaj. Da, cred ca este vorba despre inceputul unui cutremur de proportii si in mod normal nu ar trebui sa mai ramana caramida pe caramida din clasa politica actuala, asa cum am stiut-o pana acum.   

  

Acestea sunt declaratiile Elenei Udrea care mi-au atras atentia referitor la ipoteza de mai sus:

„...Care politician il vedeti in comisia de supraveghere a serviciilor secrete capabil sa initieze cu adevarat un control asupra activitatii acestor servicii, cand aproape toti de acolo oameni politici pot fi, ca dl. Grebla, chemati a doua zi la parchet. 

DT: Mai clar, daca puteti. Ce sustineti?
EU: Adica eu spun ca cel care detine secretele tuturor - si toti avem secrete, mai ales cei din presa, din politica. Ale noastre sunt interesante.
CP: E SRI sau DNA?
EU: Si cel care are cheia asupra acuzarii cuiva este si cel care poate determina anumite comportamente la nivelul politicenilor, la nivelul presei sau chiar la nivelul magistratilor.” 

„Evident ca vorbim in clar. In spatele unui plan pe care eu il vad foarte bine asezat si care este pus in practica de ceva timp, pas cu pas, si ce-am aici sunt lucruri pe care de luni de zile eu le scriu… si constatand toate acestea, se afla un om care detine in acest moment toate aceste secrete, pentru ca le are de la mii de oameni, de ofiteri care le aduna. Este seful actual al Serviciului Roman de Informatii, este dl Florin Coldea. Deci dl Coldea este cel care, in acest moment, detine aceasta putere, pentru ca pe de o parte detine toate secretele, este depozitarul tuturor secretelor tuturor…”

„Numai ca daca si procurorii, si magistratii sunt oameni, si inca o data, va dau un exemplu celebru: dl judecator Grebla. Si va spun ca este evident ca atunci cand cei de la SRI detin informatii despre toti, inclusiv despre judecatori si procurori, daca relatia dintre SRI si procurori este una prin care, la o adica, SRI-ul poate face presiuni intr-un fel sau in altul asupra magistratilor, atunci iarasi avem de-a face cu un abuz.” 

„E periculos, cand oamenii sunt santajabili, e periculos sa-i pui in functii.” 

„Pai, v-am mai spus de unde vine puterea celor de la SRI, din faptul ca acolo sunt toate informatiile, mai ales cele care tin de scheletele din dulap.” 

„Exista invers - control politic al sefului serviciului asupra politicii.”