Si daca SIPA stia ca Victor Ponta e ofiter acoperit SIE?

Informatiile care circula prin piata baietilor informati zic cam asa: SIPA a aflat ca Ponta e ofiter acoperit SIE. Povestea, pe scurt, e urmatoarea: Victor Ponta a fost recrutat de SIE dupa ce a intrat in magistratura, in intervalul in care a activat ca procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 (1995 – 1998). In perioda in care isi facea cu sarg meseria de şpion al SIE, ar fi intrat in vizorul SIPA, care si-a dat seama ca Victor Ponta a fost recrutat de SIE. 

Haide ca trebuie sa va aduceti aminte de SIPA. Stiti voi, Serviciul Independent de Protectie si Anticoruptie, fostul serviciu secret al Ministerului Justitiei, care se ocupa cu supravegherea magistratilor, a ziaristilor care scriau pe justitiei, a unor oameni din societatea civila. SIPA nu era interesat doar de aspectele profesionale, ci mai ales de viata privata a celor pe care-i lua la ochi si timpan. 

Victor Ponta ajunge in 1998 procuror la Sectia de Anticoruptie, Urmarire Penala si Criminalistica, specializata in domeniul infractiunilor economico-financiare din cadrul Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie. Curiosi si bagaciosi din fire, cei de la SIPA ar fi fost foarte interesati sa afle cine e baiatul cu mutra de tocilar care dupa trei ani ca procuror la un parchet de judecatorie ajunge direct, dar direct la Parchetul General.   

Si uite asa, cei de la SIPA ar fi dibuit relatiile neprincipiale pe care Victor Ponta le avea cu SIE. Iar lucrul acesta ar fi fost scris in niste rapoarte/note informative. Aceste rapoarte/note informative ar putea fi cam singurele probe evidente ale faptului ca Victor Ponta a fost ofiter acoperit al SIE. Ca altfel am ramane doar la vorbe. 

Ce s-a intamplat cu SIPA? Haide ca trebuie sa va amintiti ca a fost desfiintat in 2006 de Monica Macovei tocmai din cauza ca facea politie politica si devenise un serviciul secret abuziv (cunoscatorii zic ca Doi s’un sfert e mic copil la capitolul intimidare si santaj). 

Ce s-a intamplat cu arhiva SIPA? Zace ferecata din 2006 sub zece siruri de lacate si trei randuri de camere de luat vederi la Administratia Nationala a Penitenciarelor. Si niciunul din guvernele de dupa 2006 sau vreunul din cei noua (9) ministri ai Justitiei de dupa 1996 nu a dat vreo hotarare in privinta acestei arhive pentru ca, deh, nu-i usor sa-ti asumi rezolvarea unei chestiuni explozive.                  

Ţara penală: cum s-a ajuns ca unul din cinci români adulţi să fie cercetat de procurori

Peste 1,3 milioane de dosare penale au fost înregistrate la nivelul tuturor parchetelor din România în primele nouă luni ale acestui an. Statistica Ministerului Public arată că este vorba de o creştere în procente cu 13,6% faţă de perioada similară a anului 2009. Potrivit procurorului general al României, Laura Codruţa Koveşi, anul trecut, când au fost înregistrate peste 1,5 milioane de dosare, reieşea că unul din cinci români adulţi era implicat într-un dosar penal. La cum evoluează reforma în sistemul judiciar, lucrurile vor sta la fel cel puțin până în 2012.

Cifrele primelor nouă luni de activitate ale Parchetului General devoalează o situaţie uluitoare, la care specialiştii în drept penal cu greu găsesc o explicaţie. Iar ca situaţia să arate şi mai grav, la cele peste 1,3 milioane de dosare aflate în lucru la nivelul întregului Minister Public se mai adaugă alte câteva sute de mii contabilizate de Inspectoratul General de Poliţie.

Cifrele infracţionalităţii înregistrate de Ministerul Public

* În primele trei trimestre din 2010, toate unităţile de parchet au avut de soluţionat 1.338.343 dosare, înregistrându-se o creştere cu 13,6% faţă de perioada similară a anului 2009.
* În aceeaşi perioadă au fost soluţionate 365.841 cauze, în scădere cu 0,6%, reprezentând 27,3% din totalul cauzelor de soluţionat.
* Din cauzele soluţionate au fost finalizate cu rechizitoriu 30.380 ceea ce înseamnă o creştere cu 8%.
* În primele trei trimestre din 2010, 8,3% din cauzele soluţionate s-au finalizat prin rechizitorii şi 91,7% prin soluţii de netrimitere în judecată.
* La sfârşitul lunii septembrie 2010 existau în lucru 435.402 cauze, în creştere cu 18,5% faţă de perioada similară a anului 2009 (ponderea acestora în totalul cauzelor de soluţionat fiind de 32,5%), şi 457.703 de dosare cu autori nedescoperiţi, în creştere cu 24,2% faţă de perioada similară a anului 2009 (cu o pondere de 34,2% din totalul cauzelor de soluţionat).
* În primele trei trimestre din 2010 s-a dispus trimiterea în judecată a 41.063 inculpaţi (din care 6.443 arestaţi preventiv), în creştere cu 12,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Textul complet poate fi citit pe CursDeGuvernare.ro

Averea primarului din Ştefăneşti a ajuns la Parchet

Pe vremea când lucram la Realitatea TV şi când încă mai puteam să strecor câte o anchetă pe agenda extrem de ocupată şi bine conturată a postului, m-am ocupat de miza electorală de la Ştefăneşti (Ilfov), fiind în turul doi al campaniei de la localele din 2008. A fost, de altfel, prima ancheta de televiziune pe care am făcut-o eu de la cap la coadă. Am filmat o zi întreagă, vreo cinci ore şi ceva le-am pierdut în trafic, am scris şi montat noaptea.

Îmi amintesc că am plecat de acasă în acea dimineaţă pe la ora opt, la nouă având deja un interviu programat, şi m-am întors a doua zi dimineaţă, la 6,30. Era încă perioada de început a Departamentului de Investigaţii, când consideram că orice sacrificiu merită. Acum pot să spun cu mâna pe inimă că nu orice sacrificiu a meritat. Totuşi, în acest caz particular ancheta mea de numai câteva minute a meritat o întreagă zi de muncă, alături de o echipă de oameni minunaţi.

Ieri, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea în cazul primarului din Ştefăneşti, Anghel Rababoc, pentru fals în declaraţia de avere. "Agenţia s-a sesizat din oficiu (....) în urma publicării pe site-ul www.realitatea.net a articolului „Miza electorală de la Ştefăneşti depăşeşte 500 de milioane de euro, potrivit anchetei”, publicat în data de 05 iunie 2008, potrivit căruia domnul RABABOC ANGHEL, primarul comunei Ştefăneştii de Jos, a dobândit, împreună cu familia, o avere ce depăşeşte veniturile realizate", se spune în comunicatul emis ieri de ANI.

Puteţi să citiţi şi să vedeţi ancheta aici.

Motivul desfiinţării ANI

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a rămas fără principalele atribuţii în urma deciziei Curţii Constituţionale de săptămâna trecută. Motivele în baza cărora judecătorii constituţionali au luat hotărârea de a declara neconstituţionale două capitole din legea de funcţionare a ANI vor fi aflate când motivarea va deveni publică.

Până atunci, un alt motiv - pe care cu siguranţă nu îl vom găsi scris negru pe alb în respectiva decizie -, iese la iveală. Singura instituţie care putea cerceta/ancheta/verifica incompatibilitatea judecătorilor de la Curtea Constituţionala era ANI. Verificarea incompatibilităţii în cazul judecătorilor constituţionali nu intră în atribuţiile Parchetului General şi nici în atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii de la Curtea Constutuţională nefiind asimilaţi magistraţilor.

Potrivit surselor mele, ANI demarase procedura de verificare a stării de incompatibilitate dată de faptul că patru din cei nouă judecători deţineau acţiuni la societăţi comerciale, aşa cum am scris aici, iar alţi trei erau verificaţi în legătură cu averea personală.