Cât câştigă deputaţii din contractele cu statul

Firmele a 48 din cei 334 de deputaţi din Parlamentul României au încheiat în ultimii ani contracte cu diverse instituţii ale statului în valoare de aproape 225 de milioane de euro, potrivit ultimelor declaraţii de interese postate pe site-ul Camerei Deputaţilor. 18 dintre aceştia sunt membri PDL (trei dintre ei fiind miniştri în funcţie în acest moment – Elena Udrea, Valeriu Tabără şi Valerian Vreme), 12 sunt membri ai PNL, 11 sunt din PSD, 6 de la UDMR, iar unul este membru al minorităţilor din partea Forumul Democrat al Germanilor din România.

O scurtă analiză a contractelor încheiate de firmele deputaţilor indică faptul că majoritatea au obţinut sume importante de bani de la instituţii aflate tocmai în colegiile electorale în care au fost aleşi. Un exemplu în acest sens este deputatul PDL Florin Anghel care are contracte în valoare de peste 57 de milioane de lei încheiate cu primării din judeţul Prahova. O preocupare financiară a deputaţilor în ultimul an au fost banii nerambursabili oferiţi de Uniunea Europenană prin APIA. Fostul ministru al Internelor, Dan Nica, a obţinut în 2010 două astfel de contracte în valoare de aproape o jumătate de milion de euro.

Cele mai multe contracte trecute în declaraţia de interese îi aparţin deputatului PDL Silviu Prigoană, cel care şi-a dat demisia din PDL la începutul verii pentru a reveni asupra ei la începutul iernii trecute după ce secretarul general al PDL Elena Udrea a declarat că ar fi moral ca politicienii cu afaceri să aleagă fie politica, fie afacerile. Acum pare de înţeles de ce Prigoană a ales la un momnet dat afacerile. Acesta are trecute în declaraţia de avere nu mai puţin de 547 de contracte în derulare prin firma Rosal Grup SRL, marea majoritate fiind însă cu entităţi private şi nu cu statul.

De departe, campion la capitolul afaceri cu statul este deputatul PSD de Constanţa Eduard Martin, cel care are 327 de contracte finanţate din bani publici. Valoarea lor nu este însă precizată, majoritatea covârşitoare a lor fiind în derulare în acest moment. Datele trecute în declaraţiile de interese de deputaţi mai indică şi lucruri cel puţin ciudate. De exemplu, firma deputatului PDL Marin Bobeş a încheiat un contract chiar în Ajunul Craciunului din 2009, iar Cabinet medical al deputatei PSD Lucreţia Roşca a încheiat un contract în data de 31 decembrie 2010. Valoarea totală a contractelor încheiate de cei 48 de deputaţi se ridică la 886.509.012 lei şi 13.707.023 euro, în total suma fiind de 224.780.597 euro.

Informaţiile despre contractele încheiate cu statul de către firmele deputaţilor au devenit publice odată cu intrarea în vigoare a Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. Legea a fost modificată anul trecut după ce în luna aprilie 2010 vechea lege a fost declarată neconstituţională în urma contestării acesteia la Curtea Constituţională de către avocata Alice Drăghici, apărătoarea fostului senator PSD Şerban Brădişteanu, în dosarul căruia Agenţia Naţională de Integritate ceruse instanţei confiscarea sumei de patru milioane de euro, bani nejustificaţi. Demnitarii, aleşii şi funcţionarii publici sunt acum obligaţi să completeze în declaraţiile de interese contractele încheiate cu statul de firmele deţinute de ei sau de rudele de gradul întâi.

Lista celor 48 de deputaţi care au contracte cu statul o puteţi citi pe CursdeGuvernare.ro

Blocaj și ineficiență. Cifrele unui Parlament aflat într-o criză mai mare decât criza economică

Peste 200 de iniţiative legislative blocate, absenteism masiv, opacitatea procesului legislativ, reveniri asupra unor legi, războaie la Curtea Constituțională, atuuri lăsate în mâna guvernului care emite pe bandă rulantă, în paralel cu Parlamentul, decizii de administrare a ţării în vremuri de criză. Parlamentul – instituția numărul unu în orice ţară europeană şi cea care garantează democrația – nu poate ajuta la reforma statului și a societăţii în România până nu se reformează pe el însuşi.

Deși după alegerile parlamentare din 2008 s-a configurat o coaliție de guvernare, majoritatea din Parlament s-a dovedit nefuncțională într-un an de criză ca 2010, când România avea nevoie mai mult ca oricând de coerență legislativă.

Bilanțul, potrivit datelor din Camera Deputaților și Senat

* Doar 14 legi promulgate la Senat, din 148 de proiecte de lege depuse.
* La Camera Deputaților, 230 de inițiative (din 786 depuse) au devenit legi.
* O bună parte din legile trecute sunt inițiative venite de la guvern, altele sunt modificări aduse legilor anterioare.
* Adoptarea tacită a legilor a înlocuit, în parioadele de blocaj, dezbaterile: în numai o săptămână din luna septembrie au fost adoptate prin aprobare tacită 5 legi. * Un număr de 11 legi au fost cereri de reexaminare, trimise la Parlament de către Președinție.

Text scris împreună cu Cristian Grosu, a cărui continuare poate fi citită pe CursDeGuvernare.ro