“Prietenii statului”, episodul II. Lista senatorilor şi contractele lor

Un număr de 24 de senatori din cei 137 aflaţi în Senatul României derulează afaceri cu instituţii ale statului prin firmele lor sau ale rudelor de gradul întâi, potrivit declaraţiilor de interese depuse pe site-ul Parlamentului. Suma totală obţinută de aceştia se ridică la peste 33 de milioane de euro, însă cifra este cu mult mai mare având în vedere că mulţi dintre ei nu au făcut publice sumele încasate din derularea înţelegerilor juridice. Astfel, aceşti au declarat afaceri încheiate în valoare de peste 106 milioane de lei, echivalentul a peste 25 de milioane de euro, şi a altor 8,2 milioane de euro, rezultând un total de 33,4 milioane de euro.

Dintre cei 24 de senatori care au beneficiat de când se află în funcţii de contracte derulate pe bani publici opt sunt membri ai PDL, şapte sunt de la PSD, trei sunt membri ai PNL şi alţi trei ai UDMR, iar câte unul aparţin PC, UNPR şi grupului de independenţi.

Unul dintre senatori înregistrează şi recordul celor mai multe contracte încheiate de un parlamentar român cu instituţii ale statului, devansându-i pe deputatul PDL Silviu Prigoană, care are 547 de contracte, şi pe deputatul PSD Eduard Martin, care are doar 327 de contracte. Este vorba de senatorul PDL de Mureş Petru Başa, cel care are 617 contracte, TOATE atribuite prin încredinţare directă.

Mai multe din contractele senatorilor atrag atenţia. Unul este cel al obţinut anul trecut de la Ministerul Economiei de firma Sorste SRL, deţinută Sorina Plăcintă, fost ministru al Sportului şi actual senator PDL. Contractul reprezintă un ajutor financiar nerambursabil acordat prin programul de „creştere a competitivităţii produselor industriale”, valoarea fiind de 296.029 lei. Firma Sorste SRL este una deosebit de profitabilă, aducându-i senatoarei anul trecut dividende de 1,5 milioane de lei.

Senatorul UDMR Gyorgy Frunda este unul dintre cei mai mari contestatari ai Legii ANI şi ai Agenţei Naţionale de Integritate, exprimându-se public de nenumărarte ori în favoarea desfiinţării instituţiei al cărei obiect este verificarea averii aleşilor, demnitarilor şi funcţionarilor publici. Două firme deţinute de Frunda şi de soţia lui au încheiat în 2010 patru contracte cu instituţii de stat, însă senatorul nu făcut publică valoarea lor, fiind precizat doar „valabil în funcţie de numărul de pacienţi deserviţi”.

Un alt tip de record este stabilit de senatorul PC Dan Voiculescu. Un record al duratei de derulare a unui contract, de 43 de ani, însă acesta este încheiat cu o entitate privată şi nu cu una de stat. Este vorba de un contract încheiat cu Camera de Comerţ şi Industrie, care are o durată de 43 de ani, valabil până în 2053, valoarea fiind de 2.048.661 euro. Contractul prevede realizarea unei emisiuni despre Camerele de Comerţ, difuzată în fiecare sâmbătă la Antena3.

Informaţiile despre contractele încheiate cu statul de către firmele parlamentarilor au devenit publice odată cu intrarea în vigoare a Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. Legea a fost modificată anul trecut după ce în luna aprilie 2010 vechea lege a fost declarată neconstituţională în urma contestării acesteia la Curtea Constituţională de către avocata Alice Drăghici, apărătoarea fostului senator PSD Şerban Brădişteanu, în dosarul căruia Agenţia Naţională de Integritate ceruse instanţei confiscarea sumei de patru milioane de euro, bani nejustificaţi. Demnitarii, aleşii şi funcţionarii publici sunt acum obligaţi să completeze în declaraţiile de interese contractele încheiate cu statul de firmele deţinute de ei sau de rudele de gradul întâi.

Lista celor 24 de senatori care au contracte cu statul o puteţi citi pe CursDeGuvernare.ro

Blocaj și ineficiență. Cifrele unui Parlament aflat într-o criză mai mare decât criza economică

Peste 200 de iniţiative legislative blocate, absenteism masiv, opacitatea procesului legislativ, reveniri asupra unor legi, războaie la Curtea Constituțională, atuuri lăsate în mâna guvernului care emite pe bandă rulantă, în paralel cu Parlamentul, decizii de administrare a ţării în vremuri de criză. Parlamentul – instituția numărul unu în orice ţară europeană şi cea care garantează democrația – nu poate ajuta la reforma statului și a societăţii în România până nu se reformează pe el însuşi.

Deși după alegerile parlamentare din 2008 s-a configurat o coaliție de guvernare, majoritatea din Parlament s-a dovedit nefuncțională într-un an de criză ca 2010, când România avea nevoie mai mult ca oricând de coerență legislativă.

Bilanțul, potrivit datelor din Camera Deputaților și Senat

* Doar 14 legi promulgate la Senat, din 148 de proiecte de lege depuse.
* La Camera Deputaților, 230 de inițiative (din 786 depuse) au devenit legi.
* O bună parte din legile trecute sunt inițiative venite de la guvern, altele sunt modificări aduse legilor anterioare.
* Adoptarea tacită a legilor a înlocuit, în parioadele de blocaj, dezbaterile: în numai o săptămână din luna septembrie au fost adoptate prin aprobare tacită 5 legi. * Un număr de 11 legi au fost cereri de reexaminare, trimise la Parlament de către Președinție.

Text scris împreună cu Cristian Grosu, a cărui continuare poate fi citită pe CursDeGuvernare.ro

Alo, ANI, şpăgile mascate ale senatorului Voicu nu figurează în declaraţia de avere!

Deci, DNA a cerut azi arestarea senatorului Cătălin Voicu. Procedura nu este una simplă, având în vedere faptul că Voicu se bucură, până la un punct, de imunitate parlamentară. Aşa că DNA a înaintat o cerere ministrului Justiţiei, care trebuie să sesizeze Senatul, unde senatorul anchetat va fi audiat în comisia juridică, după care cererea de arestare se va supune la vot în plenul camerei parlamentare. Şansele ca Voicu să ajungă după gratii sunt destul de mici. Mai mult ca sigur nu se va vota după principiul actului juridic, ci după principiul protecţiei. Iar atunci culoarea politică nu mai contează.

Faptul că Voicu e şmecher se cam ştia. Faptul că e foarte şmecher, însă, reiese din modul în care a încercat să acopere urmele şpăgii luate de la omul de afaceri Costel Căşuneanu, după cum reiese din actele procurorilor. DNA îl acuză pe Voicu că a luat şpagă de la Căşuneanu ca să îl ajute să rezolve favorabil un proces la ditamai Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu la Judecătoria, să-i zicem, Cocârlaţi. Preţul pentru un asemenea serviciu este unul pe măsură, nu-i aşa? 250.000 lei (echivalentul a 60.000 euro) şi 200.000 euro. Bani pe care Căşuneanu i-a dat anul trecut lui Voicu, după cum zic procurorii DNA.

"Pentru a disimula faptele de corupţie, Cătălin Voicu şi cumpărătorul de influenţă au întocmit documente financiar contabile care atestă împrejurări nereale", spune comunicatul DNA. Ce poate să însemne asta? Păi sunt două variante:
1. Cătălin Voicu şi Costel Căşuneanu au încheiat acte pentru un presupus împrumut pe care senatorul l-ar fi făcut de la omul de afaceri.
2. Costel Căşuneanu a încheiat un contract fictiv de asistenţă juridică cu Cabinetul Individual de Avocatură Cătălin Voicu.

Fie că e vorba de varianta 1, fie că e vorba de varianta 2, Cătălin Voicu ar fi trebuit să menţioneze acest lucru în declaraţia de avere. Dacă ar fi fost vorba de un împrumut, mai ales de o asemenea valoare, Voicu, potrivit Legii ANI, trebuia să completeze o declaraţie de avere, pentru că legea zice că declaraţiile de avere se actualizează de fiecare dată când intervine vreo modificare. Cătălin Voicu nu a făcut-o. Dacă ar fi fost vorba de varianta asistenţei juridice, banii ar fi trebuit să se regăsească în profitul pe anul 2009 al Cabinetului Individual de Avocatură Cătălin Voicu. Însă, Cătălin Voicu nu a precizat în nicio declaraţie de avere depusă pe vremea când era depuatat, sau de un an, de când e senator, date despre veniturile realizate ca avocat.

În aceste condiţii, că e una, că e alta, cred că ANI mai are de verificat o declaraţie de avere. A lui Cătălin Voicu.