miercuri, 18 noiembrie 2009

Filmul filmului Donaţii fără acoperire

Patru luni a durat să fac filmul „Donaţii fără acoperire”. Din data de 1 iulie demisia mea din Grupul Realitatea – Caţavencu a devenit efectivă. Pe data de 2 iulie a venit la mine mama mea pentru nişte analize medicale. Era un moment dificil. Aveam nevoie de ceva care să îmi ocupe timpul şi creierul. Să nu mă mai gândesc că am plecat de la Realitatea, că nu mai am job, că mama mea are probleme de sănătate. Iar în una din acele zile în care rotiţele îmi zbârnâiau în cap şi îmi spuneau că trebuie să găsesc ceva, un subiect, Subiectul, am avut un fel de revelaţie.

Verificasem pe vremea când eram încă la Realitatea, cu ajutorul lui Răzvan - un tânăr colaborator în Departamentul de Anchete/Reportaj -, de mai multe ori listele de donaţii făcute la partide în 2008, dar făcute publice de Autoritatea Electorală Permanentă abia pe 30 martie 2009, că aşa zice legea. Însă până atunci mă concentrasem pe cine şi cât a donat, cine sunt firmele donatoare. Ei bine, în ziua aceea, în fuga gândurilor şi a ideilor, mi-a căzut fisa. Am deschis Monitorul Oficial, m-am uitat pe prima listă de donatori. Am căutat sumele mai mari, apoi am deschis la întâmplare câteva declaraţii de avere. Ceea ce bănuiam mi s-a confirmat de la prima verificare: oameni politici aleşi, numiţi, sau funcţionari publici donaseră la partide în 2008 sume de bani mai mari decât venitul realizat în acel an.

În principiu, ce mare şmecherie, ce mare idee, ce mare subiect, au zis unii după ce au văzut filmul. Aşa e. Nu e mare şmecherie, nu e mare ideea sau subiectul. Însă nimeni nu s-a gândit la o astfel de abordare jurnalistică. Am auzit zilele astea spunându-se că nu e o investigaţie dacă stai pe scaun (în canapea în cazul meu) şi răsfoieşti nişte declaraţii de avere. Ba da, asta înseamnă să faci o investigaţie! A face o investigaţie nu înseamnă să iei un dosar de la cineva, să faci un rezumat, o sinteză şi să o publici sub semnătură proprie. Înseamnă să cauţi dovezi că cineva încalcă legea, să corelezi informaţii, să argumentezi. Iar aici este vorba de o încălcare a legilor, că e vorba de mai multe legi, şi e o încălcare în grup, că e vorba de mai mulţi oameni politici: vreo sută de senatori, deputaţi, presedinţi de consilii judeţene, prefecţi, subprefecţi, consilieri de miniştri, şefi de deconcentrate, consilieri locali sau judeţeni şi nu în ultimul rând primari şi viceprimari.

Timp de aproape două luni programul meu a arătat aşa: dimineaţa eram la sau în spital cu mama mea pentru analize, investigaţii, aşteptat rezultate, tratament, o operaţie, convalescenţa, seara acasă verificând mii de persoane cu funcţii. Pentru că la Realitatea nu am avut timp să filmez eu însămi nicio anchetă pentru că timpul meu era mâncat de şedinţe, coordonare, documentări etc, am decis ca acest subiect să fie video. Să fie ancheta mea video. Pe cât de greu a fost să fac documentarea, pe atât de greu a fost să conving „împricinaţii” să accepte o filmare. Din acest motiv, cu unii dintre ei am vorbit doar la telefon. Filmările s-au lungit şi ele destul de mult, de la sfârşitul lunii august până în octombrie. Ultimul interviu a fost realizat joia trecută cu şeful ANI, de exemplu.

Am mai filmat un avocat care ne-a explicat cum e cu cadrul finanţărilor şi de ce sunt pasibili subiecţii anchetei, dar şi un economist care ne-a explicat cum e cu evaziunea fiscală de care se fac vinovaţi o parte din subiecţi. Aceste două interviuri nu au mai fost incluse din cauza duratei foarte mari a filmului, care şi aşa a ajuns la 34 de minute. Au mai fost filmaţi sau înregistraţi şi alţi „împricinaţi”, însă din aceleaşi motive, legate de dimensiunea filmului, am decis să nu îi includ în varianta finală, însă numele lor se regăsesc pe lista făcută publică.

Iar acum, ţin să le mulţumesc public pentru ajutor şi sprijin:

- Călin Dinulescu pentru tot: filmare, montaj, producţie, critică, idei, efecte speciale şi coloana sonoră de final. Călin, mulţumesc mult! Eşti cel mai bun! Ceea ce face Călin puteţi vedea pe site-ul lui www.vmp.ro
- Ana Dinulescu pentru critica obiectivă şi constructivă.
- Adi Calev pentru foarte multele filmări realizate împreună.
- Alex şi Gabi pentru câteva filmări realizate împreună.
- Cristi Preda pentru vocea lui.
- Silvana şi Dani pentru varianta iniţială a filmului, în care ei erau oamenii obişnuiţi la care raportam totul, dar la care am renunţat din motive de dimensiune exagerat de mare a filmului. V-am chinuit degeaba, iar camera de filmat nu este o chestie prietenoasă. Ştiu asta!
- Cristina Cileacu pentru ajutorul de producţie acordat în faza iniţială a proiectului.
- Hotnews pentru preluare şi difuzare.

Mulţumiri şi tuturor celor care m-au sunat ieri şi azi, cunoscuţi sau necunoscuţi, pentru a-mi transmite felicitările şi aprecierile lor. Despre reacţiile autorităţilor interne şi internaţionale, mâine, pe blog.

3 comentarii:

  1. Felicitari pentru rezultat si admiratie pentru efort.

    Sper sa conteze si sa miste ceva munca ta!

    RăspundețiȘtergere
  2. Mare curaj aveti de va puneti cu mafiotii astia.Sper sa nu patiti ceva de rau, ca jurnalista aceea din Rusia .FELICITARI SI S-AVETI PARTE DE SANATATE ,SA PUTETI SA CONTINUATI MUNCA INCEPUTA CA AVEM NEVOIE DE ADEVAR, CA DE AER!

    RăspundețiȘtergere
  3. Draga Emilia, inca odata felicitari si intreaga apreciere pentru eroismul acestei intreprinderi/intuitii extraordinare.
    "În principiu, ce mare şmecherie, ce mare idee, ce mare subiect, au zis unii după ce au văzut filmul...."
    Cred ca nu trebuie sa te justifici si nici nu trebuie sa astepti la decoratii. Eu, ca "simplu cetatean" votant iti multumesc. Si sper ca acuitatea ta profesionala sa nu se toceasca. Succes!
    John Samihaian

    RăspundețiȘtergere