Despre problemele din sănătate, cu groază

Acum două zile, când toată presa sărise la gâtul ministrului Sănătăţii pentru mulţumirile "în buclă" aruncate în stânga şi în dreapta în cazul incendiului de la Maternitatea Giuleşti, Cseke Attila a organizat o a doua conferinţă de presă ca să "dreagă busuiocul". Ei bine, în timpul acelei conferinţe a lansat ideea că Ministerul Sănătăţii lucrează la un proiect prin care se va interzice medicilor să lucreze şi la stat şi la privat.

Nu ştiu cum sună proiectul în ansamblu, însă paragraful care va face referire la dubla încadrare a medicilor, în sistemul de stat şi în cel privat, nu are nicio şansă să treacă de parlament, iar dacă va trece se va lovi de Curtea Constituţională pentru că, în esenţă, se îngrădeşte dreptul la muncă. Problema sistemului medical nu este faptul că unii medici încasează nişte bani şi de la o casierie de stat şi de la una privată.

Problemele de luat în seamă sunt legate de resursele statului care se scurg către sistemul medical privat, de contractele încheiate de unii manageri spitale de stat cu clinicile private pe care le patronează ei înşişi, de dubla decontare prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi multe altele. Toate aceste lucruri sunt cunoscute la nivel politic de 20 de ani, însă lucrurile au fost tolerate şi susţinute din umbră.

Dacă tragedia de la Maternitatea Giuleşti reprezintă un moment zero în sănătatea românească, cred că nişte instituţii de control ar trebui să înceapă anchete paralele şi încrucişate în sistemul de sănătate de stat şi în cel privat. Verificările nici nu ar trebui să fie complicate. Ar trebui să ia registrele cu numele persoanelor care au făcut controale la clinicile private ale medicilor şi să le confrunte cu numele persoanelor care figurează în evidenţele laboratoarelor de analize ale spitalelor de stat unde lucrează aceştia. Apoi, evidenţele contabile pentru a vedea câţi bani au plecat de la clinica privată către spitalul de stat pentru analizele cu pricina.

Şi cum exemplul personal este cel mai bun, am să vă dau unul. Anul trecut, mi-am făcut o programare la cabinetul privat al unui medic cu reputaţie, profesor şi director de clinică de stat, pentru un control de rutină. De ce am ales să mă duc la cabinetul particular? Nu cred că mai trebuie să explic. Pentru consultaţie, o ecografie şi un set de analize: 700 de lei. O sută era consultul, 250 ecografia, iar 350 analizele. Când a fost să sun după rezultatul analizelor, asistenta de la cabinetul privat al medicului îmi spune că nu sunt gata pentru că, vară fiind, o parte din doamnele de la laboratorul de analize al spitalului de stat unde era şef domnul profesor erau în concediu şi să mai încerc după câteva zile.

Asta este doar un simplu exemplu prin care sistemul privat căpuşează sistemul de stat. Da, este adevărat că sistemul de stat este subfinanţat, însă există şi multă risipă în interiorul său, ca să folosesc termenul lansat ieri de preşedintele Băsescu. Partea asta cu analizele recoltate la privat, dar lucrate la stat e doar o parte de luat în considerare, însă deloc neglijabilă dacă te gândeşti ca la clinicile private, pentru anumite spacialităţi, cum ar fi ginecologia, se aşteaptă luni de zile pentru o programare. Deci, clienţi sunt, iar analize se fac pe bandă rulantă.

Însă mai sunt şi alte metode de căpuşare a statului de către "băieţii deştepţi" din sănătate. Firmele care fac curăţenia în spitale şi cele de catering care servesc mâncarea bolnavilor (pentru că aceste două servicii sunt externalizate în mai toate spitalele bucureştene) sunt aproape fără excepţie ale unor medici, fraţi, surori, mame sau fini de-ai lor, după clasicul model dâmboviţean. Iar dacă guvernările s-au schimbat şi au venit alţi manageri prin spitale, proprietarii acestor firme au avut grijă să-şi cumpere continuitatea contractelor şi liniştea afacerilor.

Mai este o nuanţă aparte, legată de spitalele mari, unde anumite clinici conduse de profesori reputaţi funcţionează ca un stat în stat. Ei bine, în secţiile lor curăţenia şi cateringul sunt asigurate de alte firme decât în restul spitalului. Iar eu, dacă aş fi organ de control eficient, neangajat politic şi necorupt, aş lua la verificat sumele de bani care intră în buzunarele acestor firme private. Şi m-aş concentra mai ales pe secţiile de chirurgie, acolo unde bolnavul operat nu poate mânca şi este hrănit artificial, şi unde, de regulă, jumătate din mâncarea adusă, puţină şi ea, rămâne neîmpărţită.

De verificat ar mai fi şi contractele spitalelor cu centrele de imagistică - computer tomograf sau rezonanţă magnetică nucleară. Deşi cele mai multe astfel de centre sunt private, ele funcţionează în interiorul unor spitale, plătind o chirie modică, iar analiză se plăteşte de către bolnav, şi nu este deloc ieftină. Pacientul o pupă gratuit doar dacă este internat în spital. CNAS-ul decontează o astfel de analiză spitalului, iar spitalul îi plăteşte banii mai departe centrului privat de imagistică, că dacă nu îi dă la timp, nu se mai fac analize pacienţilor, nu? Este inutil să mă întreb de ce spitalele de stat în care se întâlnesc astfel de situaţii nu au fost în stare să achiziţioneze un aparat CT sau unul RMN şi au preferat să facă loc aparatelor private în spaţiile lor. Un amănunt deloc de neglijat: un RMN poate să coste şi până la 1.000 de lei dacă ai nevoie de o analiză pentru părţi diferite de organism, abdomen şi coloană, de exemplu.

Să nu uit de şpăgile URIAŞE pe care firmele private farmaceutice le dau funcţionarilor de la Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) pentru omologarea şi intrarea pe piaţa românească a unor noi medicamente. Dacă treceţi prin faţa sediului ANM să nu va miraţi că cea mai naşpa maşină parcată în faţă este un Volkswagen. Ei joacă în altă ligă pentru că au de-a face cu marile concerne farmaceutice internaţionale, pline de bani, care ştiu să-şi adapteze interesele oricărei ţări cu care lucrează. Cum se dau banii? Prin clasica metodă naţională: la plic. Plicul ăla lunguieţ, alb, tip paravion. Însă instituţiile de control în România sunt prea ocupate cu vânătoarea de vrăjitoare pentru a avea timp şi preocupare să se ocupe de chestiuni care ţin de interesul naţional şi siguranţa naţională.

Iar bomboana de pe coliva sistemului sanitar, şi nu glumesc când zic asta, sunt firme private de pompe funebre care funcţionează în incinta unor spitale (Colentina, de exemplu). Ca să îţi ridice moralul şi să ţi-l susţină dacă ai ajuns să ai de-a face cu sistemul medical românesc.

Portofoliile UDMR - despre afacerile trecute şi prezente ale noilor miniştri

Patru portofolii din actualul guvern au revenit UDMR în urma negocierilor politice cu PDL: cel de vicepremier lui Marko Bela, ministerul Sănătăţii lui Cseke Attila, ministerul Culturii lui Kelemen Hunor şi ministerul Mediului lui Laslo Borbely. În acest moment, ministrul Sănătăţii şi cel al Culturii, aflaţi la primul portofoliu guvernamental din cariera politică, mai au afaceri active.

Atribuţiile vicepremierului au fost stabilite printr-o ordonanţă de urgenţă, aprobată încă de săptămâna trecută. Vicepremierul va coordona Departamentul de Afaceri Europene, Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei şi Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice. Cel puţin unul dintre aceste domenii este unul strategic: Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei.

Mako Bela s-a apucat imediat după Revoluţie de afaceri. În 1992, Marko s-a asociat cu alte opt persoane în firma Editura Mentor SRL. Firma, al cărei obiect de activitate este „editarea cărţilor, broşurilor şi a altor publicaţii“, şi-a conservat asociaţii care au înfiinţat-o pentru multă vreme. În 15 ani doar un singur acţionar a părăsit compania. Marko Bela a fost cel de-al doilea asociat fondator care a ieşit din societate. El şi-a vândut pachetul de părţi sociale de 22,2% în ianuarie 2007.

În 2002, Marko Bela se lansa într-o altă afacere, mult mai pragmatică, alături de alţi membri macanţi ai UDMR. Este vorba de firma Galopp SRL, în care Marko Bela s-a asociat cu Laszlo Borbely, fost ministru al Lucrărilor Publice, actual ministru al Mediului, Szepessy Laszlo, şeful de cabinet al lui Marko, Balogh Iosif, consilier în Consiliul Judeţean Mureş, fiul acestuia, Istvan Balogh, Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor, inculpat în dosarul de spionaj, Takacs Albert Csaba, preşedinte executiv al UDMR şi fost deputat, Kelemen Attila, actual europarlamentar, şi Nagy Ilona. Firma avea ca obiect principal de activitate „hoteluri şi moteluri cu restaurant”. La patru luni de la înfiinţarea firmei, în iunie 2002, Marko Bela s-a retras din afacere, cel care i-a preluat părţile sociale fiind şeful său de cabinet, Szepessy Laszlo, care a devenit astfel asociatul cu cel mai mare procent de acţiuni, 28%. Odată cu această modificare, Szepessy Laszlo a devenit administrator al Galopp SRL, fiind investit cu puteri speciale de decizie.

După ce a ajuns ministru al Lucrărilor Publice în decembrie 2004, Laszlo Borbely s-a retras din Galopp SRL în foarte scurt timp, cel care i-a preluat acţiunile fiind tot şeful de cabinet al lui Marko Bela, Szepessy Laszlo, care şi-a majorat la 38% cota de părţi sociale. După ieşirea din firmă a lui Borbely, nu a mai avut loc nicio o altă modificare de acţionariat, însă în 2007 activitatea firmei a fost întreruptă.

Mediul este un domeniu relativ nou introdus în structura guvernamentală, însă puternic finanţat de Uniunea Europeană care încearcă să reducă decalajele faţă de alte state membre ale sale. Gestionat de un membru UDMR în guvernul Boc I, Attila Korodi, şi de această dată Ministerul Mediului a revenit maghiarilor, fiind preluat de Laszlo Borbely.

Pe lângă firma Galopp SRL, în care a fost asociat alături de vicepremierul Marko Bela, Laszlo Borbely a mai fost administrator în societatea Ecomaster – Servicii Ecologice SRL, parte a grupului Rompetrol, deţinut până nu demult de Dinu Patriciu. Borbely a devenit administrator în Ecomaster în 2001, încă de la înfiinţarea firmei. Un alt adiministrator numit în acelaşi timp cu Laszlo Borbely a fost Victor Babiuc, fost ministru al Apărării în guvernul CDR. Obiectul de activitate al firmei se regăşeşte în zona pe care Borbely o controlează acum din postura de ministru: „recuperarea deşeurilor şi resturilor nemetalice reciclabile”. Actualul ministru al Mediului s-a retras din firma controlată de The Rompetrol Group Olanda în februarie 2004.

Patrimoniul Naţional Cultural are serioase probleme de gestionare, care pleacă de la o clasă politică puţin educată şi cu un simţ cultural precar şi ajunge până la autorităţile locale, prea puţin interesate şi mult prea nepăsătoare faţă de legislaţia de specialitate. Păstrarea identităţii valorilor culturale şi naţionale a ajuns să fie administrată în guvernul Boc IV de Kelemen Hunor, fostul candidat al UDMR la prezidenţiale.

Kelemen Hunor este asociat în firma Media Net SRL. Acesta a intat în societate în 2003, la un an după înfiinţarea societăţii, şi s-a asociat cu Elekeş Alexandru, Kelemen Attila şi Simo Karoly, partener de afaceri cu milionarul Janos Kurko, preşedintele Federaţiei de Hochei, pe care l-a ajutat să cumpere de la stat mai multe hoteluri în zona Harghita-Covasna. Kelemen Hunor a intrat cu un pachet majoritar, de 60%. În acest moment, Kelemen mai este asociat doar cu Kelemen Attila.

Sănătatea reprezintă un sistem subfinanţat, nereformat, în care corupţia este generalizată. Mecanismul şpăgii cuprinde tot ceea ce înseamnă sănătate: examenele luate pe bani în facultăţile de medicină, posturi de medici ocupate pe bază de pile sau cu mii de euro, medicamente omologate pe sume imense, de zeci sau chiar sute de mii de euro. Şpaga cerută de unii medici pare nimic pe lângă sumele de bani negri care se învârt în sistemul de sănătate.

Cseke Attila s-a apucat de afaceri în 2003, când a înfiinţat firma Consacs SRL în Oradea. Cseke a fost acţionar unic al societăţii, al cărei obiect de activitate a fost încă de la înfiinţare „consultanţa pentru afaceri şi management”. Până în mai 2005, noul ministru al Sănătăţii a fost şi administratorul firmei sale, pe care a preluat-o Szabo Odon, vicepreşedinte al UDMR Bihor şi consilier judeţean din vara lui 2008. La Registrul Comerţului, Szabo Odon figurează în continuare ca administrator la Consacs SRL, dar şi la o altă firmă, Gubeur Consult SRL. Funcţia de administrator al unei societăţi comerciale este incompatibilă potrivit Legii Incompatibilităţii cu cea de consilier local. Cseke Attila a mai fost şi administrator al Electrocentrale Oradea SRL între mai 2004 şi mai 2007.

Despre firmele miniştrilor din guvernul Boc IV am scris şi aici.
Primul ministru despre ale cărui afaceri am scris deja pe larg este Cătălin Predoiu. Articolul poate fi citit aici. Urmează ceilalţi miniştri.