Consiliera vitezomană de la Transporturi, reţinută în 2004 pentru corupţie

Sorina Petronela Ţone, consiliera de la Ministerul Transporturilor prinsă de aparatele radar conducând cu 156 de kilometri la oră, va rămâne şi fără serviciu, nu numai fără permis. Anca Boagiu i-a cerut, ieri, lui Eugen Pistru, secretarul de stat la cabinetul căruia era angajată Ţone, să sa o destituie pe aceasta din funcţie.

Gestul ministrului Transporturilor este surprinzător având în vedere că în România demisia de onoare nu este exersată, iar destituirile pentru comiterea unor fapte incompatibile cu o poziţie publică sunt atât de rare încât memoria colectivă nu le mai reţine. Ceea ce părea a fi un act de normalitate politică venit din partea unui ministru care în ultima vreme a avut realizări profesionale notabile (n.r. – rezilierea sau renegocierea unor contracte dezavantajoase pentru statul român, demiteri în CNADNR etc), tinde să capete o altă explicaţie. Înăbuşirea din faşă a unui potenţial scandal de presă în care să fie târât ministerul.

În 2004, Sorina Petronela Ţone a fost reţinută ca suspectă pentru luare de mită. La acea vreme lucra ca referent la Serviciul Operatorilor de Transport Rutier, Biroul Baza de Date din cadrul Autorităţii Rutiere Române (A.R.R.), instituţie aflată în subordinea Ministerului Transporturilor. Ţone a fost acuzată că ar fi primit mită 3.700 de dolari de la patronul unei firme de transport internaţional pentru a-i elibera acestuia un carnet cu foi de parcurs. Pentru că i s-a întârziat eliberarea documentelor, bărbatul a apelat la Sorina Petronela Ţone, care i-a dat de înţeles că „problema” poate fi rezolvată în schimbul sumei de 3000 euro. Ţone a soluţionat situaţia împreună cu o colegă de serviciu, Ecaterina Manuela Dragomir, potrivit unui comunicat de presă emis la acea dată de Parchetul General.

Citiţi continuarea articolului pe CursDeGuvernare.ro

Berceanu, afaceri indirecte cu CFR-ul. Despre afacerile trecute şi prezente ale noilor miniştri

Ministerul Transporturilor are bugete uriaşe pentru construcţia şi întreţinerea infrastructurii rutiere. Pe spatele său mulţi „băieţi deştepţi” au devenit milionari în euro. Totul cu un sprijin susţinut, dar discret, venit din partea unor politicieni influenţi. Din mormanul de bani încasaţi pentru a acoperi hectarele de gropi de pe şoselele României, „regii asfaltului” au direcţionat sume importante şi spre binefăcătorii lor politici. Despre astfel de practici se vorbeşte de ani de zile, însă până acum niciun procuror nu a reuşit să treacă dincolo de legendă.

Importanţa Ministerului Transporturilor s-a văzut în timpul negocierilor dintre PDL şi PSD din decembrie 2008 pentru formarea guvernului. Atunci, pentru că PDL a dat premierul, celor de la PSD le-a revenit dreptul de a face prima alegere. Au luat Ministerul de Interne. Motivele erau lesne de înţeles: bugete imense, o întreagă armată de funcţionari publici răspândiţi în toată ţara, poliţia, jandarmeria, plus un serviciu secret (DGIPI) care nu intră sub control parlamentar. Primul minister ales de PDL, când le-a venit rândul, a fost cel al Transporturilor, adjudecat de Radu Berceanu, cel care mai ocupase acelaşi portofoliu pentru o perioada de aproape doi ani, în perioada Alianţei DA.

Radu Berceanu poate fi considerat un om de afaceri extrem de versat. S-a apucat imediat după Revoluţie de câteva afaceri, una dintre ele fiind extrem de profitabilă. Prima firmă înfiinţată de Radu Berceanu s-a numit Parky SRL. Actualul ministru al Transporturilor a fost asociat unic în această societate până în momentul dizolvării firmei, în 2004.

În 1994, Radu Berceanu a înfiinţat firma Rhea Prod SRL împreună cu Marian-Jean Marinescu, actualmente eurodeputat PDL. Berceanu avea 51% din păriţe sociale ale companiei, iar Marinescu 49%. Firma, care se ocupa de „intermedierea cu produse diverse”, şi-a schimbat asociaţii în 1998. Berceanu şi-a înstrăinat părţile sociale soţilor Tatiana şi Etienne Francois Rougier, iar Marian-Jean Marinescu a făcut aceeaşi mişcare, însă a mai păstrat pentru o vreme 2,4% din părţile sale sociale.

Tot în 1994, Radu Berceanu a înfiinţat firma AVI SRL împreună cu Adriean Videanu, colegul său de partid. Berceanu a luat partea leului, 99% din părţile sociale ale firmei, restul de 1% revenindu-i lui Videanu.

În 1998, Videanu se retrage din firmă. În acelaşi timp, administratorul de până atunci al firmei, Daniel Nedelcuţ, a devenit asociat cu 5% în AVI SRL. În 2001, Radu Berceanu îi cedează 5% din părţile sale sociale Mihaelei Berceanu, soţia sa. În acelaşi an, firma, înfiinţată în Bucureşti, este radiată şi reînfiinţată în Craiova sub aceeaşi denumire.

În 2003, Berceanu a mai rupt câte 5% din părţile sociale din AVI SRL pe care le-a împărţit fiilor săi, Victor şi Andrei. Obiectul principal de activitate al firmei este „fabricarea fibrelor din sticlă”, iar potrivit site-ului companiei, firma se ocupă şi cu „producţia unei game largi şi variate de produse industriale destinate celor mai variate domenii: industria constructoare de tramvaie, trenuri, metrouri”. Adică produse tocmai pentru zona economică pe care Berceanu o controlează din poziţia de ministru.

Surse din interiorul CFR mi-au declarat că AVI SRL furnizează piese pentru CFR, dar nu o face direct. Potrivit surselor mele, AVI SRL are contract cu diverse firme care se ocupă de mentenanţa sau reparaţia de vagoane sau locomotive de tren. Cam acelaşi mecanism a fost folosit de Adriean Videanu în cazul bordurilor pe care le aducea din China şi pe care le livra primăriilor de sectoare, dar prin intermediul unor firme şi nu direct. În cazul firmei lui Berceanu, având în vedere profilul companiei sale, este clar că piesele pe care le produce firma sa au ca destinatar final CFR-ul, regiile de transport local care deţin tramvaie sau Metrorex-ul. Întâmplător sau nu, CFR şi Metrorex se află în subordinea Ministerului Transporturilor.

Soţia lui Radu Berceanu, Mihaela, a fost şi ea implicată în firmele Pietra SRL şi Piscine Solare SRL, afaceri trase acum pe linie moartă. Acum, frâiele afacerilor în familia Berceanu au fost luate de cei doi copii, Andrei şi Victor, asociaţi în şase firme: Avi SRL, Vaber Invest Group SRL, La Birotique & Co SRL, Oto Engineering SRL şi Sphinx Millenium Grup, înfiinţată anul trecut.

Despre firmele miniştrilor din guvernul Boc IV am scris şi aici.
Primul ministru ale cărui afaceri le-am trecut în revistă pe larg este Cătălin Predoiu. Articolul poate fi citit aici. Au urmat cei patru miniştri ai UDMR, despre care am scris aici. Am continuat cu Vasile Blaga, Mihai Şeitan, Gabriel Oprea şi Daniel Funeriu, iar zilele viitoare vor urma şi ceilalţi miniştri.

Donaţie pentru PDL de la avocatul Autostrăzii Transilvania

EXCLUSIV. Aproape o jumătate de miliard de lei vechi a donat Partidului Democrat Liberal o avocată care derulează contracte privilegiate cu statul. Este vorba depre Cecilia Popa, partener al Casei de Avocatură Cecilia Popa şi Asociaţii. În data de 3 martie 2008, Cecilia Popa a făcut o donaţie către PDL în nume personal în valoare de 49.000 de lei, echivalentul a circa 13.500 de euro.

Având în vedere că donaţia către PDL a fost făcută de Cecilia Popa într-un an electoral, nu poţi să nu te întrebi dacă e vorba de bani întorşi paridului sau de bani daţi pentru o bună colaborare viitoare. Greu de spus care din cele două variante este cea corectă, însă clar este că în 2008 şi 2009 Casa de Avocatură Cecilia Popa şi Asociaţii a încasat aproape zece milioane de euro de la CNADNR pentru exproprieri.

Casa de Avocatură Cecilia Popa şi Asociaţii are în derulare mai multe contracte cu instituţii ale statului, cele mai multe fiind încheiate cu Ministerul Transporturilor, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Cel mai important contract este cel de reprezentare juridică pentru exproprierea terenurilor de pe traseul Autostrăzii Transilvania, contract încheiat în 2004. Un alt contract cel puţin la fel de important este cel pentru exproprierea unor porţiuni de teren de pe traseul autostrăzii Bucureşti – Braşov, încheiat în 2005. Până în 2007, Casa de Avocatură Cecilia Popa şi Asociaţii a încasat de la Compania de Autostrăzi peste 16 milioane de euro pentru „servicii juridice”.

2008, anul în care a făcut donaţia către PDL, s-a dovedit a fi extrem de bun pentru Cecilia Popa şi Asociaţii, chiar dacă la conducerea Ministerului Transporturilor şi a CNADNR se aflau liberalii Ludovic Orban, respectiv Dorin Debucean. Pentru serviciile de asistenţă juridică pentru Autostrada Transilvania şi pentru Autostrada Bucureşti – Braşov oferite CNADNR, cabinetul a încasat peste 6,1 milioane de euro, potrivit Registrului de plăţi al Companiei. Alte 300.000 de euro au intrat în conturile avocaţilor sub formă de penalităţi pentru plata întârziată a unor facturi.

Afectat puternic de criză, anul 2009 a dus la o scădere consistentă a plăţilor pe care CNADNR le-a făcut către Casa de Avocatură Cecilia Popa şi Asociaţii. Cu toate acestea, peste 2,3 milioane de euro le-au intrat în conturi pentru serviciile juridice aduse, iar peste 10.000 de euro au reprezentat penalizări la întârzierea plăţii unor facturi, potrivit aceluiaşi Registru.

Deşi sumele de bani prevăzute în contractele încheiate cu CNADNR sunt foarte mari, acestea nu includ şi costurile deplasărilor pe care le fac avocaţii în teren. Astfel, în 2008 CNADNR a decontat Casei de Avocatură Cecilia Popa şi Asociaţii peste 12.000 de euro pentru deplasările făcute, iar în 2009 circa 6.000 de euro.

Alin Goga, directorul Direcţiei Juridice din CNADNR, susţine că în acest moment Casa de Avocatură Cecilia Popa şi Asociaţii are un singur contract în derulare, cel pentru Autostrada Transilvania, încheiat în 2004: „Pentru Bucureşti - Braşov nu cred că e vreun contract. Iar cel pentru Autostrada Bucureşti – Constanţa este suspendat în acest moment din cauza unor probleme topo”. Actele CNADNR îl contrazic pe directorul juridic al CNADNR, cel care avizează toate plăţile, inclusiv pe cele pentru contractul Autostrăzii Bucureşti – Braşov.

„Contractul pentru Autostrada Transilvania nu are o durată anume, ci este încheiat pentru exproprierea suprafeţelor de teren necesare construirii autostrăzii. La sfârşitul anului trecut erau expropriaţi circa 30% din cei 415 kilometri ai autostrăzii. S-au plătit nişte milioane de euro până acum, însă nu pot să vă spun acum cu exactitate”, a mai declarat Alin Goga.

Doar 30 la sută din suprafaţa Autostrăzii Transilvania a fost expropriată, după cum susţine directorul juridic al Companiei. Surse din interiorul Ministerului Transporturilor susţin că pe lângă lipsa banilor, care este motivul principal pentru care este întârziată construcţia autostrăzii, şi ritmul extrem de încet al exproprierilor reprezintă un impediment, dar şi faptul că aceste exproprieri s-au făcut haotic, pe bucăţi discontinue, fără a se urma o logică a traseului.

Cecilia Popa nu a putut fi contactată pentru a explica donaţia făcută PDL.