luni, 31 ianuarie 2011

Anticorupția în 2010: mai mult de jumătate din inculpați au primit pedepse cu suspendare

Cel de-al optulea an de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), 2010, s-a încheiat cu 81 de dosare în care instanţele de judecată s-au pronunţat prin condamnări definitive şi irevocabile, potrivit site-ului oficial al instituţiei. Astfel, 140 de persoane au fost condamnate pentru fapte de corupţie, cele mai multe infracţiuni fiind de luare sau dare de mită, trafic de influenţă sau abuz în serviciu contra intereselor publice.

Condamnările decise de instanţele de judecată în 2010 în cazurile de corupţie instrumentate de DNA nu se referă totuşi la cazuri răsunătoare, care au implicat fie persoane aflate în poziţii de înaltă demnitate publică, fie prejudicii foarte mari, de ordinul zecilor sau sutelor de milioane de euro. Astfel de cauze penale încă se află în ceretare, fie sunt blocate la Curtea Constituţională din cauza unor excepţii de neconstituţionalitate invocate de avocaţi, fie zac de ani de zile pe rolul unor instanţe de judecată. Cele mai cunoscute şi mediatizate cazuri de corupţie în rândul autorităţilor publice în care există condamnări exprimate de instanţe de judecată în 2010 sunt ale primarilor Mircia Gutău (PDL), din Râmnicu Vâlcea, Cristian Anghel (PNL), din Baia Mare, şi Petre Coste (PDL), din Jucu, judeţul Cluj.

Pedepse mici, cu suspendare


Din cele 81 de dosare soluţionate prin condamnări în 2010, în 39 de cauze soluţiile exprimate au fost de condamnare la închisoare, dar cu suspendare. Astfel, 60 de persoane au primit pedepse cu închisoarea cuprinse între trei luni şi 4 ani, sentinţe pe care nu le vor executa însă. Cea mai mică pedeapsă de neexecutare, potrivit site-ului DNA, a fost de trei luni de zile şi a fost exprimată în dosarul instrumentat de DNA Iaşi care a vizat „Ziarul de Iaşi”, în care Marcel Hriţac şi Gabriel Alexandru Rusu au fost acuzaţi de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată şi favorizarea infractorului. La polul opus, cea mai mare pedeapsă cu închisoarea, dar cu suspendare, a fost de patru ani şi a fost primită de Ciprian Valentin Mardare, subinspector la Serviciul de Investigare a Fraudelor din Poliţiei Judiciară a Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Bacău. Mardare fusese a fost judectat pentru luare de mită.

Radu Nicolae, manager de program în cadrul Centrului de Resurse Juridice, susţine că dosarele în care s-au pronunţat condamnări cu suspendare (aproape jumătate din numărul total) trebuie analizate individual: „Cazurile trebuie tratate de la caz la caz pentru că se poate ca aceste suspendări să fie justificate. Se poate primi o pedeapsă cu suspendare dacă persoana judecată este acuzată de o faptă de mică corupţie, prejudiciul nu e unul important, persoana se află la prima inculpare, dacă a cooperat cu organele de anchetă, dacă efectele asupra societăţii nu sunt perturbatoare. Scopul nu e să băgăm oameni la închisoare. Scopul luptei anticorupţie este să prevenim, iar aceste condamnări să aibă un efect de conştientizare asupra faptei”.

Sentinţă cu închisoarea de 15 ani

În alte 34 de dosare, instanţele s-au pronunţat în 2010 prin condamnări definitive şi irevocabile la pedepse cu închisoarea cu executare. 45 de persoane au fost primit sentinţe cu executare, cea mai mare pedeapsă fiind de 15 ani şi 6 luni de închisoare într-un dosar care privea săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, cu consecinţe deosebit de grave şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată.

Citiţi continuarea articolului pe CursDeGuvernare.ro

Un comentariu:

  1. Scopul luptei anticorupţie este să prevenim deocamdata si apoi o luam de la capat.

    RăspundețiȘtergere