EXCLUSIV. Oamenii care dau la partid mai mulţi bani decât câştigă. Finanţarea campaniilor electorale

Traian Băsescu propunea săptămâna trecută ca fiecare candidat la alegeri să fie finanţat cu 50.000 de lei din bani publici, astfel încât să fie adusă sub control mita electorală şi finanţările nejustificate. Cursdeguvernare.ro pune astăzi faţă în faţă cu propunerea preşedintelui realitatea din teren. Campaniile electorale sunt finanţate în România şi cu bani care nu pot fi justificaţi. De regulă, cu bani negri, intraţi în circuitul electoral prin donaţii. Prezentăm câteva exemple de donatori care au dat bani mai mulţi decât veniturile lor declarate. Toţi candidaţii importanţi au beneficiat de astfel de finanţări la ultimele alegeri prezidenţiale: de la Băsescu, la Geoană şi Antonescu.

Iată exemplele. Cel puţin 13 oameni politici au donat în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2009 sume de bani mai mari decât veniturile legal realizate şi făcute publice în declaraţiile de avere. Printre aceştia: un deputat, un primar de sector, un secretar de stat, un preşedinte de consiliu judeţean, consilierul unui deputat şi mai mulţi consilieri judeţeni sau locali. Şapte dintre ei au donat bani nejustificaţi candidatului PDL la prezidenţiale, Traian Băsescu, trei au făcut donaţii canditatului PSD, Mircea Geoană, iar alţi trei candidatului PNL, Crin Antonescu.

Suma totală suspectă de evaziune fiscală se ridică la aproape o jumătate de milion de lei (436.019 lei). Numărul celor care nu justifică banii donaţi în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale este mult mai mic decât cel înregistrat în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2008, când circa 100 de politicieni au donat aproape un milion şi jumătate de lei nejustificaţi.

Politicienii-donatori de bani nejustificaţi prin veniturile obţinute pot fi împărţiţi în trei categorii:

* Cei care au donat la partide sume de bani mai mari decât veniturile realizate în anul 2009.
* Cei care au donat toţi banii câştigaţi partidului şi care nu se ştie din ce bani au trăit/mâncat/plecat în concedii/plătit taxe şi impozite către stat timp de un an de zile.
* Cei care au donat sume comparabile cu câştigurile din 2009, dar care pe lângă donaţiile făcute şi-au mai deschis conturi şi/sau şi-au cumpărat proprietăţi, astfel încât sumele adunate depăşesc veniturile oficial menţionate în declaraţiile de avere.

Documentarea acestui subiect a avut la bază un principiu simplu: au fost comparate sumele de bani donate partidelor politice pentru a susţine campania electorală din 2009, publicate în Monitorul Oficial, cu declaraţiile de avere aferente anului 2009 ale persoanelor cu funcţii publice.

Numărul celor care au cotizat în campaniile electorale sume mai mari decât veniturile declarate este posibil să fie mai însă mai mare. Asta pentru că demnitarii şi funcţionarii publici şi-au declarat veniturile din 2009 abia la finele anului 2010: legea de funcţionare a ANI a fost declarată neconstituţională în aprilie anul trecut, în urmă contestării ei la Curtea Constituţională de către avocata Alice Drăghici. Iar noua lege a fost adoptată abia în toamna lui 2010.

Mai menţionăm un lucru: finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale este un subiect de permanentă actualitate pentru oameii politici. Săptămâna trecută, chiar preşedintele Traian Băsescu, pentru a cărui campanie s-au donat sume nejustificate prin venituri, a propus ca finanţarea campaniilor electorale să se facă de la bugetul de stat în cazul candidaţilor pentru Parlament sau de la bugetele locale pentru candidaţii la alegerile din teritoriu. „Trebuie să avem forţă să întrerupem mita electorală şi să curăţăm alegerile, asumându‑ne standarde de cost pe fiecare candidat şi dându-i bani de la bugetul de stat sau de la cel local”, a explicat şeful statului.

Dacă această propunere se va materializa, situaţiile în care unii politicieni donează bani pe care nu îi justifică nu vor mai exista, însă costurile de campanie vor fi preluate automat de întreaga populaţie.

Această situaţie este de competenţa a cel puţin trei instituţii: a Agenţiei Naţionale de Integritate, care poate să verifice legalitatea averilor donatorilor, a Parchetului General, care poate să verifice dacă în declaraţiile de avere s-a comis fals în declaraţii şi evaziune fiscală, şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), care are competenţe de verificare a veniturilor unei persoane fizice în cazurile suspecte de evaziune fiscală. De altfel, şeful ANAF a declarat recent că persoanele cu averi nejustificate vor fi controlate de Fisc, în această categorie putând fi verificaţi şi cei 13 politicieni-donatori.

Citiţi cine sunt cei care au donat sume de bani mai mari decât veniturile realizate şi menţionate în declaraţiile de avere, dar şi care sunt sumele nejustificate pe CursDeGuvernare.ro