luni, 31 mai 2010

AC/CD a dat şpagă să iasă din România

Echipa giganţilor de la AC/DC a fost "vămuită" de de 2.000 de euro la ieşirea din România, scrie jurnalistul Andrei Ciurcanu pe blogul personal, după ce iniţial şpaga cerută a fost de circa 15.000 de euro.

Andrei, care citează surse din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, susţine că vameşii de la Nădlac au cerut şoferilor de pe cele 29 de camioanele care transportau echipamentele şi scena celor de la AC/DC să le prezinte rovinietele pentru perioada şederii în România. Cum aceştia nu le mai aveau, vameşii le-au cerut şpagă.

Organizatorii s-au plâns ministrului Elena Udrea pentru incidentul de la vamă, iar Udrea l-a sesizat, la rândul ei, pe Radu Berceanu. Andrei citează un reprezentat al organizatorilor care i-a declarat: "Noi nu mai răspundem de ceea ce s-a întâmplat după ce trupa rock a terminat concertul. Dar pot să vă spun că ştiu de unele probleme care au apărut la Vama Nădlac cu unul dintre angajaţii din Vamă. Mai multe detalii nu am să vă dau, dar este ruşinos ceea ce s-a înâmplat". Întreaga poveste poate fi citită aici.

vineri, 28 mai 2010

Videanu, zi cine a încasat banu'?

UPDATE. Ionut mi-a atras atenţia că Ministerul de Interne, condus de Vasile Blaga, este la fel de "transparent" ca şi Ministerul Economiei. Lista de venituri a salariaţilor de la Interne poate fi văzută aici.

Ministerul Economiei, condus de Adriean Videanu, a luat poziţie de drepţi la cererea preşedintelui Traian Băsescu şi a afişat pe site-ul ministerului veniturile extra-salariale obţinute de angajaţi. Însă felul în care este făcut public acest lucru este de-a dreptul scandalos. Oficialii din Ministerul Economiei, cu aprobarea lui Videanu, au făcut publice veniturile aferente lunii aprilie, însă nu şi numele celor care au încasat acei bani.

Astfel, oricine este puţin curios, poate afla că un secretar de stat a încasat 22.092 de lei ca reprezentant în diverse consilii de administraţie, un altul a luat 18.500 de lei, iar un altul zero lei, însă nu ştim şi cine sunt secretarii de stat care au încasat zecile de mii de lei noi şi cine a luat zero lei. La fel, aflăm că un consilier personal a încasat 22.083 de lei, iar directorul de cabinet şi-a rotunjit veniturile din aprilie cu 19.750 de lei. Dacă directorul de cabinet este uşor de identificat în persoana lui Marian Ţurlea, fiind unul singur, nu ştim care din cei 9 consilieri personali ai lui Videanu a încasat 22.083 de lei.

Acelaşi şablon apare şi în cazul reprezentanţilor Ministerului Economiei în diverse ambasade din lumea largă, oameni plătiţi cu sume compensatorii cuprinse între câteva sute şi câteva mii de euro sau dolari, bani primiţi suplimentar, pe lângă salariile de mii de euro sau dolari.

În condiţiile în care nu putem afla exact cine cât a încasat, la ce bun domnule Videanu această aşa-zisă transparenţă? Sau nu cumva aşa aţi decis în şedinţă la partid, că dacă a zis şefu' că trebuie să aratăm ce bani încasăm, arătăm, însă o facem în felul nostru? Oare vom vedea reţeta aplicată şi la celelalte ministere?

marți, 25 mai 2010

Gazetărie ipocrită la RTV

Încă o lecţie de "profesionalism" predată de Realitatea TV la o oră de maximă audienţă cu ajutorul unui "maestru în ale presei". Răzvan Dumitrescu l-a avut din nou invitat pe Bogdan Chirieac în seara asta, alături de ministrul Dezvoltării, Elena Udrea. Ce credeţi că înfiera Bogdan Chirieac, cel prezentat de Realitatea TV ca jurnalist? Contractele privilegiate încheiate cu instituţii ale statului de anumite firme din arcul de interese al PDL.

Tupeul lui Bogdan Chirieac în seara asta a fost nemăsurat. Fără să clipească, acesta a explicat naţiunii cum contractele finanţate prin instituţiile statului sunt obţinute preponderent de firme care au "spate politic". Nimic incorect până aici. Toate guvernările perindate în ultimii 20 de ani au împărţit contracte firmelor de partid, ale membrilor, familiilor sau protejaţilor lor.

RTV l-a invitat azi să vorbească şi despre aceste lucruri pe Bogdan Chirieac, cel care în 2006 a obţinut circa 24 de milioane de euro de la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), printr-o firmă al cărei acţionar a fost el, iar ulterior mama sa. Evident, după un intens lobby făcut în PDL şi pe lângă Vasile Blaga, şi după nenumărate comentarii faborabile la adresa democrat-liberalilor, astfel încât să aibă "spatele politic" potrivit.

Înainte să obţină contractele de la STS, acesta a publicat o serie de editoriale în ziarul Gândul prin care explica performanţele tehnologiei pe care ulterior avea să o vândă statului român. După ce toate acestea au fost făcute publice, Chirieac a fost nevoit să-şi dea demisia de la ziarul Gândul.

PS1. Nu ştiu cine o consiliază pe Elena Udrea. Dacă o face cineva, o face bine. Dacă nu, femeia asta este ceea ce unii numesc "animal politic". Sincer, în seara asta am urmărit-o aproape admirativ. Coerentă, documentată, cu mesaj clar. Ar mai trebui să corecteze ceva: tonul vocii, uşor ascuţit, uşor precipitat, care unei femei nu-i stă bine. Din contra, îi poate aduce diverse catalogări.

PS2. Cât despre nenumăratele emisiuni şi campanii de presă ale RTV despre felul iresponsabil în care sunt cheltuiţi banii publici atât am de zis: cum se face că astfel de subiecte sunt fooooooooarte interesante acum, iar în 2008 şi în prima parte a lui 2009, când le propuneam astfel de subiecte, fie erau refuzate, fie amânate, sau, în cel mai bun caz, tratate în ştiri de maxim două minute?

luni, 17 mai 2010

joi, 13 mai 2010

Achiziţii de criză de 230 de milioane de euro la Ministerul Apărării

Ministerul Apărării combate criza cu achiziţii de sute de milioane de euro. Intenţia ministerului a fost făcută publică la numai două zile după discursul preşedintelui Băsescu prin care au fost anunţate măsurile drastice pe care instituţiile de stat trebuie să le adopte, discurs ţinut în numele guvernului, de altfel.

Acum două zile, Ministerul Apărării - Unitatea Militară 02550 Bucureşti (Departamentul pentru Armamente) a anunţat că intenţioneză să cumpere circa o mie de autocamioane şi autofurgoane, plus saşiuri, remorci şi semiremorci. Suma pe care Ministerul Apărării este dispus să o ofere este impresionantă: 230 de milioane de euro.

În anunţul de intenţie de achiziţie publică, Ministerul Apărării precizează că oferă 47,8 de milioane de euro pentru un lot de autocamioane de transport de capacitate medie, 30,8 milioane de euro pentru autocisterne, 37,1 milioane de euro pentru un lot de autocamioane de transport de capacitate mare, 23,4 milioane de euro pentru un lot de autotranscontainere sau 22,6 milioane de euro pentru un lot de autotractore cu şa. Data la care vor începe procedurile de adjudecare este 17 mai.

miercuri, 12 mai 2010

Un caricaturist acuză GSP de furt intelectual

Caricaturile lui Gheorghe Matei văd lumina tiparului în ziarul Curierul Naţional din 1999. Semnătura lui este una celebră printre caricaturişti: MATEO. Pe lângă caricaturile pe care le face zilnic pentru ziar, Mateo desenează şi pentru sufletul lui. Din 2008, Mateo şi-a făcut un blog, pe care postează creaţiile sale.

Printre altele, Mateo este şi un mare iubitor de sport, motiv pentru care citeşte zilnic Gazeta Sporturilor. Ieri, când "răsfoia" site-ul www.gsp.ro, Mateo a avut surpriza să vadă că o caricatură de-a sa ilustra un articol, în condiţiile în care nimeni de la GSP nu i-a cerut permisiunea să i-o preia.

Caricatura, care a fost postată în data de 9 octombrie 2009 pe blogul lui Mateo, avea în partea de jos imprimată sursa unde a fost postată, şi anume http://bulom.blogspot.com/. Se poate vedea pe caricatura de mai sus, cea care apare şi pe blogul lui Mateo. Pe site-ul GSP, caricatura apare fără citarea sursei, după cum se vede mai jos, în captura foto făcută după site-ul lor.

Mateo mi-a spus că a postat un comentariu la respectivul articol, în care le atrăgea atenţia celor de la GSP că au comis un furt intelectual. Comentariul său nu a fost validat. Este de menţionat că respectiva caricatură apare doar pe site-ul GSP, nu şi în ediţia de print de ieri.

miercuri, 5 mai 2010

Micul porumbel



Puiuţul de porumbel a ajuns pe pervazul balconului meu, la etajul şapte, şi cred că îi e frică să mai zboare. Când m-am trezit eu, avea companie alţi doi porumbei, care au zburat imediat ce au simţit că mă apropii de balcon. Micul porumbel a rămas însă ţintuit în acelaşi loc câteva ore bune. Acum s-a mutat zece centimetri mai la dreapta, astfel că l-am putut fotografia. Oare îi e frică de înălţime?

luni, 3 mai 2010

Despre două incidente incluse în Raportul Libertăţii de Exprimare în 2009

Două incidente cu care m-am confruntat pe parcursul anului trecut au fost incluse în Raportul Freeex Libertatea Presei în România 2009.
Primul este cel legat de limbajul grobian, suburban şi golănesc al europarlamentarului Gigi Becali, cu care m-am confruntat atunci când i-am cerut un punct de vedere despre banii donaţi către PNG în 2008, bani care nu se regăseau în declaraţia sa de avere. Situaţia este cuprinsă în Raport la Capitolul 2, "Agresiuni, ameninţări şi insulte".

Iată cum a consemnat Raportul Freeex incidentul consumat în perioada realizării filmului-anchetă Donaţii fără acoperire, denumit "Becali a înjurat-o pe jurnalista Emilia Şercan":
"În data de 14 septembrie, politicianul George Becali a înjurat-o pe jurnalista de investigaţie Emilia Şercan, care îl contactase telefonic pentru a verifica informaţiile pe care urma să le includă într-un documentar TV. Jurnalista îi semnala preşedintelui partidului Noua Generaţie că există anumite neconcordanţe în declaraţia sa de avere. Astfel, deşi nu declarase public niciun venit, Gigi Becali donase către partid 35.000 de lei (sumă care nu figura în declaraţia de avere), potrivit Emiliei Şercan. Becali a replicat că a donat banii din contul său, dar că nu vrea să-şi declare banii din conturi nicăieri. Întrebat de către Emilia Şercan dacă ANI i-a făcut vreo sesizare în această privinţă, Becali a replicat: „Îmi beleşti p... şi tu şi ANI. Dă-te-n p... mea!”."

Cel de-al doilea episod inclus în Raportul Freeex este unul despre care am scris aici de mai multe ori: refuzul Camerei Deputaţilor de a acedita freelanceri. Incidentul este inclus în capitolul 4, "Accesul la informaţiile de interes public - Regulamentul de acreditare al Camerei Deputaţilor".

Raportul îl consemnează astfel: "Pe 20 august 2009, ziarista independentă Emilia Şercan a solicitat Camerei Deputaţilor acreditarea ca ziarist freelance, în timpul documentării pentru un film-anchetă legat de averile parlamentarilor. Camera Deputaţilor i-a răspuns că „regulamentul de funcţionare nu prevede acreditarea de jurnalişti freelanceri”. Răspunsul oficial preciza că un nou regulament va fi dezbătut într-o şedinţă a Biroului Permanent din septembrie. Stenograma discuţiei din septembrie arată teama politicienilor cu funcţii de conducere în Camera Deputaţilor de jurnaliştii independenţi. Atât preşedintele Camerei, Roberta Anastase, cât şi vicepreşedintele, Adrian Năstase, se tem că „sute de mii” de persoane vor invada Camera Deputaţilor, sub acoperirea de jurnalist independent. De asemenea, parlamentarii vor să întreţină relaţii cu instituţii de presă şi nu cu ziarişti independenţi.

La începutul anului 2010, în urma unei scrisori deschise a câtorva organizații de media, a fost Declanşat un proces de consultare pe acestă temă. Un argument adus în discuţie a fost acela că presa este un domeniu dinamic şi că atât Parlamentul European cât şi Casa Albă acreditează ziarişti independenţi/ bloggeri de câţiva ani deja. S-au adus o serie de amendamente Regulamentului, astfel încât să fie permisă şi acreditarea freelancerilor la Camera Deputaţilor. Totuşi, sistemul de acreditare rămâne unul extrem de birocratic, freelancerii trebuind să prezinte trei recomandări din partea a 3 jurnalişti care sunt membri ai unor organizaţii (asociaţii) profesionale de media din România, o mapă profesională care să includă minimum 6 materiale difuzate sau publicate de o instituţie media în ultimele 12 luni din momentul depunerii cererii de acreditare şi o declaraţie în care să precizeze care este Codul deontologic la care subscrie, pe care să îl anexeze într-o copie conformă cu orginalul. Noul regulament a fost adoptat în martie 2010.
"

Presa românească, acest chiuaua de pază al democraţiei

În urmă cu câţiva ani, un reputat jurnalist român, care şi-a început meseria de ziarist peste ocean, sintetiza diferenţa dintre jurnaliştii români şi cei din Occident: la noi, presa latră, la ei, muşcă. "Îndrăzneţi, neînfricaţi şi foarte protectivi cu stăpânii". Această descriere nu reflectă comportamentul unui larg segment al jurnaliştilor români, ci este o suma de caracteristici ale rasei chiuaua, căţeii de poşetă. La mulţi ani de ziua presei!