luni, 31 ianuarie 2011

Anticorupția în 2010: mai mult de jumătate din inculpați au primit pedepse cu suspendare

Cel de-al optulea an de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), 2010, s-a încheiat cu 81 de dosare în care instanţele de judecată s-au pronunţat prin condamnări definitive şi irevocabile, potrivit site-ului oficial al instituţiei. Astfel, 140 de persoane au fost condamnate pentru fapte de corupţie, cele mai multe infracţiuni fiind de luare sau dare de mită, trafic de influenţă sau abuz în serviciu contra intereselor publice.

Condamnările decise de instanţele de judecată în 2010 în cazurile de corupţie instrumentate de DNA nu se referă totuşi la cazuri răsunătoare, care au implicat fie persoane aflate în poziţii de înaltă demnitate publică, fie prejudicii foarte mari, de ordinul zecilor sau sutelor de milioane de euro. Astfel de cauze penale încă se află în ceretare, fie sunt blocate la Curtea Constituţională din cauza unor excepţii de neconstituţionalitate invocate de avocaţi, fie zac de ani de zile pe rolul unor instanţe de judecată. Cele mai cunoscute şi mediatizate cazuri de corupţie în rândul autorităţilor publice în care există condamnări exprimate de instanţe de judecată în 2010 sunt ale primarilor Mircia Gutău (PDL), din Râmnicu Vâlcea, Cristian Anghel (PNL), din Baia Mare, şi Petre Coste (PDL), din Jucu, judeţul Cluj.

Pedepse mici, cu suspendare


Din cele 81 de dosare soluţionate prin condamnări în 2010, în 39 de cauze soluţiile exprimate au fost de condamnare la închisoare, dar cu suspendare. Astfel, 60 de persoane au primit pedepse cu închisoarea cuprinse între trei luni şi 4 ani, sentinţe pe care nu le vor executa însă. Cea mai mică pedeapsă de neexecutare, potrivit site-ului DNA, a fost de trei luni de zile şi a fost exprimată în dosarul instrumentat de DNA Iaşi care a vizat „Ziarul de Iaşi”, în care Marcel Hriţac şi Gabriel Alexandru Rusu au fost acuzaţi de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată şi favorizarea infractorului. La polul opus, cea mai mare pedeapsă cu închisoarea, dar cu suspendare, a fost de patru ani şi a fost primită de Ciprian Valentin Mardare, subinspector la Serviciul de Investigare a Fraudelor din Poliţiei Judiciară a Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Bacău. Mardare fusese a fost judectat pentru luare de mită.

Radu Nicolae, manager de program în cadrul Centrului de Resurse Juridice, susţine că dosarele în care s-au pronunţat condamnări cu suspendare (aproape jumătate din numărul total) trebuie analizate individual: „Cazurile trebuie tratate de la caz la caz pentru că se poate ca aceste suspendări să fie justificate. Se poate primi o pedeapsă cu suspendare dacă persoana judecată este acuzată de o faptă de mică corupţie, prejudiciul nu e unul important, persoana se află la prima inculpare, dacă a cooperat cu organele de anchetă, dacă efectele asupra societăţii nu sunt perturbatoare. Scopul nu e să băgăm oameni la închisoare. Scopul luptei anticorupţie este să prevenim, iar aceste condamnări să aibă un efect de conştientizare asupra faptei”.

Sentinţă cu închisoarea de 15 ani

În alte 34 de dosare, instanţele s-au pronunţat în 2010 prin condamnări definitive şi irevocabile la pedepse cu închisoarea cu executare. 45 de persoane au fost primit sentinţe cu executare, cea mai mare pedeapsă fiind de 15 ani şi 6 luni de închisoare într-un dosar care privea săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, cu consecinţe deosebit de grave şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată.

Citiţi continuarea articolului pe CursDeGuvernare.ro

joi, 27 ianuarie 2011

”Legea anvelopelor” – aplicabilă doar parțial și vulnerabilă în instanță

Anvelopele de iarnă nu sunt chiar atât de obligatorii pentru automobile, în ciuda faptului că ordonanţa guvernamentală care introduce noile prevederi a fost astfel prezentată de către ministrul Transporturilor, Anaca Boagiu, într-o conferinţă de presă. Şeful Poliţiei Rutiere din România, comisarul-şef Lucian Diniţă, susţine într-o declaraţie exclusivă pentru CursDeGuvernare.ro că noile modificări şi amenzi vor fi aplicate de iarna viitoare doar în cazul în care o maşină este surprinsă circulând fără cauciucuri de iarnă pe un drum acoperit cu zăpadă, gheaţă sau polei.

Ordonanţa privind obligativitatea anvelopelor de iarnă este ultima din categoria legilor negociabile adoptate de Guvern, întrucât prevederile sale lasă loc pentru interpretări. În acest caz nu este exclus ca ambiguitatea să fi fost intenţionată astfel ca şoferii din sudul ţării - acolo unde vremea pe timpul iernii este mult mai blândă decât în zona de nord sau cea montană, unde iarna se instalează devreme şi durează mai bine de patru luni -, să poată alege dacă îşi montează cauciucuri de iarnă sau nu.

Aşa cum sunt construite cele două articole care introduc modificările în ordonanţa guvernamentală, obligativitatea anvelopelor de iarnă poate fi considerată parţială în zona de sud a ţării şi mai ales în Bucureşti, oraşul cu peste 1,5 milioane de maşini înmatriculate oficial, fără a le pune la socoteală şi pe cele înregistrate în Ilfov.

Cele două articole care vorbesc despre obligativitatea anvelopelor de iarnă conţin formularea: "pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei”. Ori în Bucureşti şi în zona de sud a ţării prima zăpadă serioasă vine, de regulă, în luna decembrie, iar oraşul nu este acoperit de zăpadă mai mult de o săptămână, două având în vedere clima destul de blândă, cu temperaturi situate în bună parte peste limita îngheţului. Statisticile arată că în Bucureşti în perioada noiembrie - februarie sunt în medie trei, patru valuri de căderi masive de zăpadă, care nu persistă mai mult de o săptămână. În plus, intervenţia maşinilor de deszăpezire fac ca străzile din Bucureşti să nu fie acoperite cu zăpadă mai mult de două, trei zile.

Comisarul-şef Lucian Diniţă, șeful Poliției Rutiere spune că ordonanța nu obligă la echiparea mașinilor cu cauciucuri de iarnă. ”E vorba de tehnică legislativă aici. Dacă se spunea că este obligatoriu de la 1 noiembrie la 1 martie fără alte precizări atunci era obligatoriu, fără loc de interpretare. Dar nu spune nimeni că trebuie să ai aceste anvelope dacă afară nu e zăpadă, gheaţă sau polei. Noile prevederi sunt valabile de la 1 noiembrie la 1 martie doar pe drumurile acoperite pe zăpadă, gheaţă sau polei” – spune șeful Poliției Rutiere, care precizează că, atâta vreme cât nu sunt întrunite condițiile de zăpadă, gheață sau polei, nici nu se pune problema de amenzi pentru lipsa cauciucurilor de iarnă.

Citiţi continuarea articolului şi conţinutul celor două articole din Ordonanţa de Guvern pe CursDeGuvernare.ro

luni, 24 ianuarie 2011

Afacerile cu statul ale parlamentarilor, în Gândul

Informaţiile publicate în cele două anchete despre afacerile derulate cu statul de parlametarii români, postate joi şi vineri pe CursDeGuvernare.ro, au fost preluate de ziarul Gândul în ediţia de marţi, sub titlul: "Parlamentarii au afaceri cu statul de 258 de milioane de euro. Senator cu 617 contracte: ".

"72 de parlamentari au afaceri cu statul, însumând peste 258 de milioane de euro, conform ultimelor declaraţii de interese, publicate în baza Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. 24 din 137 de senatori au afaceri declarate în sumă de 33,4 milioane de euro, iar 48 de deputaţi din 334 au afaceri de 224,8 milioane de euro, informează site-ul cursdeguvernare.ro". Continuarea articolului poate fi citită aici.

duminică, 23 ianuarie 2011

EXCLUSIV. Oamenii care dau la partid mai mulţi bani decât câştigă. Finanţarea campaniilor electorale

Traian Băsescu propunea săptămâna trecută ca fiecare candidat la alegeri să fie finanţat cu 50.000 de lei din bani publici, astfel încât să fie adusă sub control mita electorală şi finanţările nejustificate. Cursdeguvernare.ro pune astăzi faţă în faţă cu propunerea preşedintelui realitatea din teren. Campaniile electorale sunt finanţate în România şi cu bani care nu pot fi justificaţi. De regulă, cu bani negri, intraţi în circuitul electoral prin donaţii. Prezentăm câteva exemple de donatori care au dat bani mai mulţi decât veniturile lor declarate. Toţi candidaţii importanţi au beneficiat de astfel de finanţări la ultimele alegeri prezidenţiale: de la Băsescu, la Geoană şi Antonescu.

Iată exemplele. Cel puţin 13 oameni politici au donat în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2009 sume de bani mai mari decât veniturile legal realizate şi făcute publice în declaraţiile de avere. Printre aceştia: un deputat, un primar de sector, un secretar de stat, un preşedinte de consiliu judeţean, consilierul unui deputat şi mai mulţi consilieri judeţeni sau locali. Şapte dintre ei au donat bani nejustificaţi candidatului PDL la prezidenţiale, Traian Băsescu, trei au făcut donaţii canditatului PSD, Mircea Geoană, iar alţi trei candidatului PNL, Crin Antonescu.

Suma totală suspectă de evaziune fiscală se ridică la aproape o jumătate de milion de lei (436.019 lei). Numărul celor care nu justifică banii donaţi în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale este mult mai mic decât cel înregistrat în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2008, când circa 100 de politicieni au donat aproape un milion şi jumătate de lei nejustificaţi.

Politicienii-donatori de bani nejustificaţi prin veniturile obţinute pot fi împărţiţi în trei categorii:

* Cei care au donat la partide sume de bani mai mari decât veniturile realizate în anul 2009.
* Cei care au donat toţi banii câştigaţi partidului şi care nu se ştie din ce bani au trăit/mâncat/plecat în concedii/plătit taxe şi impozite către stat timp de un an de zile.
* Cei care au donat sume comparabile cu câştigurile din 2009, dar care pe lângă donaţiile făcute şi-au mai deschis conturi şi/sau şi-au cumpărat proprietăţi, astfel încât sumele adunate depăşesc veniturile oficial menţionate în declaraţiile de avere.

Documentarea acestui subiect a avut la bază un principiu simplu: au fost comparate sumele de bani donate partidelor politice pentru a susţine campania electorală din 2009, publicate în Monitorul Oficial, cu declaraţiile de avere aferente anului 2009 ale persoanelor cu funcţii publice.

Numărul celor care au cotizat în campaniile electorale sume mai mari decât veniturile declarate este posibil să fie mai însă mai mare. Asta pentru că demnitarii şi funcţionarii publici şi-au declarat veniturile din 2009 abia la finele anului 2010: legea de funcţionare a ANI a fost declarată neconstituţională în aprilie anul trecut, în urmă contestării ei la Curtea Constituţională de către avocata Alice Drăghici. Iar noua lege a fost adoptată abia în toamna lui 2010.

Mai menţionăm un lucru: finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale este un subiect de permanentă actualitate pentru oameii politici. Săptămâna trecută, chiar preşedintele Traian Băsescu, pentru a cărui campanie s-au donat sume nejustificate prin venituri, a propus ca finanţarea campaniilor electorale să se facă de la bugetul de stat în cazul candidaţilor pentru Parlament sau de la bugetele locale pentru candidaţii la alegerile din teritoriu. „Trebuie să avem forţă să întrerupem mita electorală şi să curăţăm alegerile, asumându‑ne standarde de cost pe fiecare candidat şi dându-i bani de la bugetul de stat sau de la cel local”, a explicat şeful statului.

Dacă această propunere se va materializa, situaţiile în care unii politicieni donează bani pe care nu îi justifică nu vor mai exista, însă costurile de campanie vor fi preluate automat de întreaga populaţie.

Această situaţie este de competenţa a cel puţin trei instituţii: a Agenţiei Naţionale de Integritate, care poate să verifice legalitatea averilor donatorilor, a Parchetului General, care poate să verifice dacă în declaraţiile de avere s-a comis fals în declaraţii şi evaziune fiscală, şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), care are competenţe de verificare a veniturilor unei persoane fizice în cazurile suspecte de evaziune fiscală. De altfel, şeful ANAF a declarat recent că persoanele cu averi nejustificate vor fi controlate de Fisc, în această categorie putând fi verificaţi şi cei 13 politicieni-donatori.

Citiţi cine sunt cei care au donat sume de bani mai mari decât veniturile realizate şi menţionate în declaraţiile de avere, dar şi care sunt sumele nejustificate pe CursDeGuvernare.ro

vineri, 21 ianuarie 2011

“Prietenii statului”, episodul II. Lista senatorilor şi contractele lor

Un număr de 24 de senatori din cei 137 aflaţi în Senatul României derulează afaceri cu instituţii ale statului prin firmele lor sau ale rudelor de gradul întâi, potrivit declaraţiilor de interese depuse pe site-ul Parlamentului. Suma totală obţinută de aceştia se ridică la peste 33 de milioane de euro, însă cifra este cu mult mai mare având în vedere că mulţi dintre ei nu au făcut publice sumele încasate din derularea înţelegerilor juridice. Astfel, aceşti au declarat afaceri încheiate în valoare de peste 106 milioane de lei, echivalentul a peste 25 de milioane de euro, şi a altor 8,2 milioane de euro, rezultând un total de 33,4 milioane de euro.

Dintre cei 24 de senatori care au beneficiat de când se află în funcţii de contracte derulate pe bani publici opt sunt membri ai PDL, şapte sunt de la PSD, trei sunt membri ai PNL şi alţi trei ai UDMR, iar câte unul aparţin PC, UNPR şi grupului de independenţi.

Unul dintre senatori înregistrează şi recordul celor mai multe contracte încheiate de un parlamentar român cu instituţii ale statului, devansându-i pe deputatul PDL Silviu Prigoană, care are 547 de contracte, şi pe deputatul PSD Eduard Martin, care are doar 327 de contracte. Este vorba de senatorul PDL de Mureş Petru Başa, cel care are 617 contracte, TOATE atribuite prin încredinţare directă.

Mai multe din contractele senatorilor atrag atenţia. Unul este cel al obţinut anul trecut de la Ministerul Economiei de firma Sorste SRL, deţinută Sorina Plăcintă, fost ministru al Sportului şi actual senator PDL. Contractul reprezintă un ajutor financiar nerambursabil acordat prin programul de „creştere a competitivităţii produselor industriale”, valoarea fiind de 296.029 lei. Firma Sorste SRL este una deosebit de profitabilă, aducându-i senatoarei anul trecut dividende de 1,5 milioane de lei.

Senatorul UDMR Gyorgy Frunda este unul dintre cei mai mari contestatari ai Legii ANI şi ai Agenţei Naţionale de Integritate, exprimându-se public de nenumărarte ori în favoarea desfiinţării instituţiei al cărei obiect este verificarea averii aleşilor, demnitarilor şi funcţionarilor publici. Două firme deţinute de Frunda şi de soţia lui au încheiat în 2010 patru contracte cu instituţii de stat, însă senatorul nu făcut publică valoarea lor, fiind precizat doar „valabil în funcţie de numărul de pacienţi deserviţi”.

Un alt tip de record este stabilit de senatorul PC Dan Voiculescu. Un record al duratei de derulare a unui contract, de 43 de ani, însă acesta este încheiat cu o entitate privată şi nu cu una de stat. Este vorba de un contract încheiat cu Camera de Comerţ şi Industrie, care are o durată de 43 de ani, valabil până în 2053, valoarea fiind de 2.048.661 euro. Contractul prevede realizarea unei emisiuni despre Camerele de Comerţ, difuzată în fiecare sâmbătă la Antena3.

Informaţiile despre contractele încheiate cu statul de către firmele parlamentarilor au devenit publice odată cu intrarea în vigoare a Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. Legea a fost modificată anul trecut după ce în luna aprilie 2010 vechea lege a fost declarată neconstituţională în urma contestării acesteia la Curtea Constituţională de către avocata Alice Drăghici, apărătoarea fostului senator PSD Şerban Brădişteanu, în dosarul căruia Agenţia Naţională de Integritate ceruse instanţei confiscarea sumei de patru milioane de euro, bani nejustificaţi. Demnitarii, aleşii şi funcţionarii publici sunt acum obligaţi să completeze în declaraţiile de interese contractele încheiate cu statul de firmele deţinute de ei sau de rudele de gradul întâi.

Lista celor 24 de senatori care au contracte cu statul o puteţi citi pe CursDeGuvernare.ro

joi, 20 ianuarie 2011

Cât câştigă deputaţii din contractele cu statul

Firmele a 48 din cei 334 de deputaţi din Parlamentul României au încheiat în ultimii ani contracte cu diverse instituţii ale statului în valoare de aproape 225 de milioane de euro, potrivit ultimelor declaraţii de interese postate pe site-ul Camerei Deputaţilor. 18 dintre aceştia sunt membri PDL (trei dintre ei fiind miniştri în funcţie în acest moment – Elena Udrea, Valeriu Tabără şi Valerian Vreme), 12 sunt membri ai PNL, 11 sunt din PSD, 6 de la UDMR, iar unul este membru al minorităţilor din partea Forumul Democrat al Germanilor din România.

O scurtă analiză a contractelor încheiate de firmele deputaţilor indică faptul că majoritatea au obţinut sume importante de bani de la instituţii aflate tocmai în colegiile electorale în care au fost aleşi. Un exemplu în acest sens este deputatul PDL Florin Anghel care are contracte în valoare de peste 57 de milioane de lei încheiate cu primării din judeţul Prahova. O preocupare financiară a deputaţilor în ultimul an au fost banii nerambursabili oferiţi de Uniunea Europenană prin APIA. Fostul ministru al Internelor, Dan Nica, a obţinut în 2010 două astfel de contracte în valoare de aproape o jumătate de milion de euro.

Cele mai multe contracte trecute în declaraţia de interese îi aparţin deputatului PDL Silviu Prigoană, cel care şi-a dat demisia din PDL la începutul verii pentru a reveni asupra ei la începutul iernii trecute după ce secretarul general al PDL Elena Udrea a declarat că ar fi moral ca politicienii cu afaceri să aleagă fie politica, fie afacerile. Acum pare de înţeles de ce Prigoană a ales la un momnet dat afacerile. Acesta are trecute în declaraţia de avere nu mai puţin de 547 de contracte în derulare prin firma Rosal Grup SRL, marea majoritate fiind însă cu entităţi private şi nu cu statul.

De departe, campion la capitolul afaceri cu statul este deputatul PSD de Constanţa Eduard Martin, cel care are 327 de contracte finanţate din bani publici. Valoarea lor nu este însă precizată, majoritatea covârşitoare a lor fiind în derulare în acest moment. Datele trecute în declaraţiile de interese de deputaţi mai indică şi lucruri cel puţin ciudate. De exemplu, firma deputatului PDL Marin Bobeş a încheiat un contract chiar în Ajunul Craciunului din 2009, iar Cabinet medical al deputatei PSD Lucreţia Roşca a încheiat un contract în data de 31 decembrie 2010. Valoarea totală a contractelor încheiate de cei 48 de deputaţi se ridică la 886.509.012 lei şi 13.707.023 euro, în total suma fiind de 224.780.597 euro.

Informaţiile despre contractele încheiate cu statul de către firmele deputaţilor au devenit publice odată cu intrarea în vigoare a Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. Legea a fost modificată anul trecut după ce în luna aprilie 2010 vechea lege a fost declarată neconstituţională în urma contestării acesteia la Curtea Constituţională de către avocata Alice Drăghici, apărătoarea fostului senator PSD Şerban Brădişteanu, în dosarul căruia Agenţia Naţională de Integritate ceruse instanţei confiscarea sumei de patru milioane de euro, bani nejustificaţi. Demnitarii, aleşii şi funcţionarii publici sunt acum obligaţi să completeze în declaraţiile de interese contractele încheiate cu statul de firmele deţinute de ei sau de rudele de gradul întâi.

Lista celor 48 de deputaţi care au contracte cu statul o puteţi citi pe CursdeGuvernare.ro

joi, 13 ianuarie 2011

30.000 de euro găsiţi în casele poliţiştilor de la „Fabrica de permise auto” din Bucureşti

Declaraţiile de avere ale celor patru poliţişti de la Serviciul de Permise Auto Bucureşti, arestaţi azi noapte pentru trafic de influenţă, dare şi luare de mită, nu atrag atenţia în mod special. Nu au conturi în bancă, bijuterii, obiecte de artă sau proprietăţi care să atragă atenţia. Totuşi, potrivit unor surse judiciare apropiate anchetei, în urma descinderilor de miercuri dimineaţă, în casele acestora au fost găsiţi peste 30.000 de euro bani lichizi. Sume destul de greu de justificat în condiţiile în care niciunul dintre poliţişti nu precizează că ar fi vândut vreun bun în ultimul an care să le fi adus venituri importante. În plus, având în vedere valoarea foarte mare a sumelor pe care le deţineau în case, acestea ar fi trebuit menţionate de cei patru în ultimele declaraţii de avere, completate în luna noiembrie 2010. Surse judiciare au precizat pentru CursDeGuvernare.ro că în acest dosar au fost puşi sub învinuire şi arestaţi patru poliţişti de la Serviciul de Permise Auto Bucureşti şi zece instructori auto, iar într-un alt dosar, relaţionat cu acesta, este pus sub învinuire un al cincilea subofiţer.

Cel mai avut dintre poliţiştii arestaţi în noaptea de miercuri spre joi de Tribunalul Bucureşti este agentul principal Florentin Gabriel Gheorghe. Acesta deţine un teren intravilan de 750 de metri pătraţi în comuna Glina de lângă Bucureşti, cumpărat în anul 2008, în plin boom imobiliar. Acesta mai deţine şi o casă în Glina, de 116 metri pătraţi, cumpărată în 2005, despre care precizează că se află în construcţie, dar şi un apartament de 63 de metri pătraţi în Bucureşti. Gheorghe mai are o Dacia, din 1998, şi un Chevrolet, cumpărat în leasing în 2004. Veniturile acestuia din salariu de agent principal s-au ridicat în 2009 la valoarea de 23.873 de lei. Surpriza vine de la soţia acestuia, Gabriela Gheorghe, angajata unei firmei care deţine o şcoală de şoferi în Bucureşti, Pro Auto SRL. Veniturile oficiale realizate de acesata în 2009 sunt mai mult decât modeste, de numai 6.535 de lei.

Agentul principal Viorel Briceag, nu are conturi, bijterii sau obiecte de artă, însă nu are nici datorii către bănci. Potrivit declaraţiei sale de avere, acesta deţine un apartament de 57 de metri pătraţi în Bucureşti, cumpărat în 1999, şi un BMW 318. Veniturile realizate din salariu în 2009 de Briceag s-au ridicat la 21.630 de lei.

Nicolae Valentin Gheorghe este şi el agent principal la Serviciul de Permise Auto Bucureşti, iar din declaraţia de avere s-au putea zice că nu iese din tiparul „românului de rând” care are un apartament şi o maşină. Valentin Gheorghe are un apartament de 67 de metri pătraţi în Bucureşti, obţinut în 1999 în urma unui contract de schimb, şi o Skoda din 2003. În 2009, acesta a încasat din salarii suma de 25.488, iar soţia sa, Elena, 6.950 lei.

Ultimul poliţist arestat în acest dosar este agentul principal Ilie Iulică Dan. Acesta deţine 1.570 de metri pătraţi de teren în Bragadiru, o casă de 160 de metri pătraţi, construită în 2002 şi conduce un Matiz. Veniturile realizate din salariu de acesta în 2009 s-au ridicat la 19.914 lei.

Continuarea o puteţi citi pe CursDeGuvernare.ro

miercuri, 12 ianuarie 2011

Vanghelie a intrat în campanie electorală

Tind să cred că asta este explicaţia faptului că am găsit în cutia poştală o felicitare semnată de primarul de la Sectorul 5, având în vedere că eu stau în 4. Şi mai cred că Vanghelie nu este ortodox de rit vechi, ci a fost o problemă de distribuţie a felicitărilor de "Sfintele sărbători ale naşterii lui Hristos şi la cumpăna dintre ani". Şi mai cred că primarul "care este" încearcă de pe acum să se împrietenească cu alegătorii "care votează" la anu'.

vineri, 7 ianuarie 2011

Fondul de rezervă al statului, folosit pentru facturile primăriilor PDL

Aproape 140 de milioane de euro au fost direcţionate în 2010 din Fondul de rezervă al Guvernului special către primării conduse de membri ai PDL, potrivit unei analize întocmite de Institutul pentru Politici Publice (IPP). Banii nu au fost folosiţi pentru investiţii sau modernizari, ci pentru a acoperi cheltuielile curente şi de capital ale instiuţiilor locale.

O treime din această sumă a fost alocată în ultimele zile ale anului 2010, atunci când atenţia publicului şi a presei era îndreptată către alte teme. Astfel, prin Hotărârea de Guvern numărul 1379 din data de 28 decembrie 2010 s-au alocat nu mai puţin de 177.000.000 de lei, adică aproximativ 41 milioane de euro. Un alt milion de euro a fost alocat prin Hotărârea de Guvern numărul 1375 adoptată tot în data de 28 decembrie.

Suma totală alocată primăriilor prin Fondul de rezervă în anul 2010 se ridică la 575.853.000 de lei (circa 140 de milioane de euro), fiind totuşi mai mică cu 23 de milioane de euro faţă de cea atribuită în 2009.

Citiţi continuarea pe Curs de Guvernare