marți, 30 noiembrie 2010

Interpusul lui Bogdan Buzăianu, anchetat de DNA

Adrian Chebuţiu, preşedintele - director general al Uzinei Constructoare de Maşini (UCM) Reşiţa, este audiat la această oră la Direcţia Naţională Anticorupţie Bucureşti, unde a fost adus cu mandat azi dimineaţă. Şeful de la UCM Reşiţa este în prezent unul dintre cei mai apropiaţi interpuşi ai lui Bogdan Buzăianu, cel mai important jucător privat de pe piaţa de energie din România, fiindu-i acestuia partener de afaceri de mai bine de zece ani. Prin Chebuţiu şi nevasta acestuia, Dana, Buzăianu a reuşit să se apropie de PDL în ultimii ani, mai ales după ce Traian Băsescu a denunţat public afacerile cu statul făcute de acesta şi l-a numit "cel mai deştept băiat din energie".

Adrian Chebuţiu nu apare în Top 300 sau Top 500, este extrem de discret, însă conectat la afaceri de sute de milioane de euro. Nu numai cei doi au făcut afaceri împreună, ci şi soţiile lor. Astfel, soţia lui Chebuţiu, Dana, şi fosta soţie a lui Bogdan Buzăianu, Simona Lăslean, au fost partenere de afaceri în Forces Motrices France (FMF) SAS, firmă care a avut un contract de consultanţă pe o perioadă nedeterminată cu Energy Holding, firma magnatului energiei Bogdan Buzăianu. Surse citate în 2007 în ziarul "Evenimentul zilei" susţineau chiar că Buzăianu şi Chebuţiu ar fi cumnaţi.

În 2002, Chebuţiu l-a reprezentat pe Buzăianu în cea mai importantă afacere a acestuia, cea care l-a transformat în unul dintre cei mai bogaţi şi influenţi oameni de afaceri români. Este vorba despre semnarea "celui mai deştept contract" încheiat vreodată de o firmă privată, Energy Holding, cu o companie a statului, Hidroelectrica. Contractul, pe care l-am publicat în anul 2007 în exclusivitate în "Evenimentul zilei", putea să îi aducă lui Buzăianu, conform calculelor de la acea dată, venituri maxime de 1,3 miliarde de dolari în cei zece ani în care Energy Holding are drepturi de cumpărare de energie electrică la preţuri preferenţiale de la Hidroelectrica.

Contractul între Energy Holding şi Hidroelectrica a fost semnat în 2002, pe vremea când ministrul Economiei era Dan Ioan Popescu, naşul de cununie al lui Bogdan Buzăianu, Hidroelectrica fiind una dintre firmele deţinute de statul român prin Ministerul Economiei. În 2002, când a fost semnat contractul, Energy Holding se numea Holding APS, iar cel care a semnat înţelegerea juridică a fost nimeni altul decât Adrian Chebuţiu, cel care era la vremea respectivă administratorul companiei. În 2003, Chebuţiu a devenit directorul UCM Reşiţa după privatizarea acesteia şi preluarea mascată a uzinei de către Bogdan Buzăianu prin grupul elveţian INET AG, reprezentat de Beat Corpataux, un vechiul partener de afaceri din Elveţia al acestuia. Ancheta despre "Cel mai deştept contrcat din istorie" mai poate fi citită integral aici.

La sfârşitul anului 2006, începutul anului 2007, Bogdan Buzăianu a devenit ţinta preşedintelui Traian Băsescu, care l-a numit "cel mai deştept băiat din energie" şi l-a acuzat că face afaceri preferenţiale cu statul pe zona de energie. Câteva luni mai târziu, Dana Chebuţiu, soţia lui Adrian Chebuţiu devenea asistenta personală a eurodeputatului PDL Dragoş David, membru în Comisia de industrie şi energie a Parlamentului European. Deşi era asociat unic în Forces Motrices France SAS, după ce Simona Lăslean a divorţat de Bogdan Buzăianu, şi derula prin această firmă afaceri de câteva zeci de milioane de euro în România, Dana Chebuţiu a preferat să se angajeze ca asistentă personală a unui europarlamentar, potrivit dezvăluirilor EVZ.

Tot în 2007, Sorin Frunzăverde, unul dintre baronii PDL, la acea vreme eurodeputat PDL şi el, a semnat un contract de consultanţă cu firma AC Management, firmă deţinută de Forces Motrices France SAS. Potrivit EVZ, care cita declaraţia de avere a lui Frunzăverde, acesta a încasat lunar de la AC Management suma de 9.000 de lei. Anul trecut, în plină campanie electorală pentru prezidenţiale, Bogdan Buzăianu a fost fotografiat de paparazzi în limuzina lui Radu Berceanu, ministru al Transporturilor şi vicepreşedinte PDL.

miercuri, 24 noiembrie 2010

Jurnalul Naţional mă plagiază din nou!

Pentru a doua oară într-o jumătate de an. Furtul cel nou va putea fi citit în ediţia tipărită de mâine, 25 noiembrie, a Jurnalului Naţional, însă eu l-am descoperit pe ediţia on-line a ziarului. Şi uite aşa, în seara asta am o nouă confirmare că unele persoane care se folosesc fraudulos de titulatura de jurnalişti şi care s-au specializat să semneze cu pseudonime în Jurnalul Naţional nu numai că îmi citesc blogul, dar continuă să îl plagieze cu o nesimţire infinită.

Ce plagiază de data asta Jurnalul Naţional? Nişte informaţii exclusive pe care le-am obţinut acum două săptămâni din interiorul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) despre sumele de bani plătite în decursul acestui an către 16 avocaţi sau case de avocatură, informaţii pe care le-am publicat marţea trecută sub forma unui top al avocaţilor plătiţi de CNADNR. Datele primare obţinute de mine fac referire la mai multe plăţi făcute de CNADNR în 2010 către diverse companii, printre care şi Spedition UMB, Euroconstruct Trading 98, Bechtel sau Search Corporation (date pe care le voi folosi în curând pentru nişte mici anchete), însă conţineau şi sumele plătite către avocaţii care au avut contracte cu CNADNR-ul. Din acele liste de plăţi am scos doar sumele de bani încasate de avocaţi, după care m-am apucat de adunat. După cum se vede, în topul meu sumele sunt cu virgulă.


Captură foto după furăciunea Jurnalului Naţional

Topul publicat de mine pe blog

Hoţul de la Jurnalul Naţional, cel care a furat informaţiile, susţine cu neruşinare şi inconştienţă că a preluat datele din raportul Curţii de Conturi despre instituţiile care au cumpărat servicii juridice, deşi aveau mii de jurişti angajaţi, făcut public la începutul lunii. Oricine poate verifica faptul că datele invocate de hoţul de la Jurnalul Naţional nu figurează în raportul Curţii de Conturi. Hoţul însuşi o putea face, nu-i aşa? Deci, domnule Tucă, domnule Ciutacu, vorbim de dubla doi, de plagiat cu repetiţie, de plagiatul de la Jurnalul Naţional se întoarce?

marți, 23 noiembrie 2010

Cazul demiterilor de la vârful MAI. Mecanismul prin care e politizată Poliția

Scandalul de la Piatra-Neamț, cu inspectorul Aurelian Șoric, urmat de cel al tentativei de mituire a secretarului de stat Dan Fătuloiu, readuce în atenție încrengăturile dintre unii capi ai Poliției cu mediul economic și chiar interlop. Astfel de legături sunt posibile și ies cu greu le iveală pentru că șefii polițiilor județene au sprijin politic atât din partea unor parlamentari locali, cât și în minister. Un fost ministru de Interne, Dudu Ionescu, și șeful Corpului Național al Polițiștilor, comisarul-șef Iulian Dobrescu, explică mecanismul care favorizează numirea pe criterii politice la vârful Poliției.

* Șeful Inspectoratului General al Poliției este propus premierului pentru numire, potrivit Legii 218/2002, de către ministrul de Interne, după avizul Corpului Național al Polițiștilor (CNP). Avizul acestuia e consultativ, astfel încât numirea șefului Poliției e la decizia ministrului politic. Iulian Dobrescu spune că nu a dat niciodată aviz negativ.

* IGP organizează concursurile pentru șefii poliției județene.

* Un polițist care vrea să ajungă șeful inspectoratului județean nu poate intra în concurs fără avizul prefectului. Teoretic, prefectul nu are funcție politică. Practic, el este angajat al Ministerului Administrației și Internelor și, deși legea îl asimilează funționarilor publici, el poate fi schimbat de către ministru cu unul favorabil politic. Prefectul este primul filtru al candidaților pentru funcția de șefi ai poliției județene.

Citeşte continuarea textului aici.

Patru instituţii de control financiar şi 30.000 de funcţionari adună cel mai nesigur buget din Europa

De astăzi am început să scriu pentru CursDeGuvernare.ro. Textele semnate de mine, analize politice, economice sau investigaţii, le veţi găsi de acum pe CursDeGuvernare.ro, însă vor fi preluate, evident, şi aici.

Criză economică, lipsă de bani la bugetul de stat, cel mai mare nivel de impozitare din Uniunea Europeană (113 impozite şi taxe), dar cea mai mică rată de colectare efectivă (doar 32% din PIB). Şi nu mai puţin de patru instituţii de control economico-fiscal, iar o a cincea luată în discuţie să se înfiinţeze. Acesta este cercul ineficienţei în care se învârt, de ani de zile, atât statul şi bugetul său, cât şi cetăţeanul şi afacerea sa. România, o ţară a extremelor fiscale: prima la impozite, ultima la colectarea lor.

Nu mai puţin de patru instituţii de control fiscal şi economic există în România – toate cu atribuţii în combaterea evaziunii fiscale şi identificarea banilor care evită bugetul de stat. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), Garda Financiară, Poliţia Economică şi Curtea de Conturi a României. În toate aceste instituţii lucrează, în total, 30.000 de persoane care se ocupă strict de tot ceea ce înseamnă controlul fiscal şi procesarea acestuia. La finalul anului 2009, la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) erau angajate, la nivelul întregii ţări, 25.000 de persoane, la Garda Financiară 1.400, la Poliţia Economică 1.800, iar la Curtea de Conturi 1.550.

Cu excepţia Curţii de Conturi, care poate controla societăţile comerciale private doar în anumite condiţiile – în care acestea au raporturi comerciale cu Statul sau cu societăţile la care Statul are participaţii, celelalte trei organisme au atribuţii de control similare:

* Control fiscal, preventiv sau operativ;
* Constatarea evaziunii fiscale;
* Stabilirea de panalităţi, amenzi sau instituirea de sechestru asigurator;
* Înaintarea unei sesizări penale către Parchet sau DNA.

Citeşte continuarea textului aici.

marți, 16 noiembrie 2010

Topul avocaţilor plătiţi de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri în 2010

Curtea de Conturi a dat publicităţii săptămâna trecută un raport în care sunt contabilizate sumele uriaşe, de ordinul zecilor de milioane de lei, plătite de diverse instituţii ale statului pentru servicii juridice în condiţiile în care dispuneau de departamente specializate. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a cheltuit în perioada 2008 – 2010, potrivit raportului, nu mai puţin de 89.334.579,43 de lei pentru servicii juridice, deşi avea angajate un număr de 653 de persoane cu studii juridice. Surse din cadrul Companiei au confirmat cifra, însă, potrivit acestora, numărul celor care lucrează strict în departamentele juridice este, la nivelul întregii ţări, de circa 250, restul având studii juridice, dar fiind încadraţi în alte departamente ale CNADNR.

16 avocaţi sau case de avocatură au încasat de la CNADNR numai de la începutul acestui an şi până în prezent circa 7,7 milioane de euro. Suma se împarte între 15 avocaţi români, care au încasat 28.619.996,47 de lei (echivalentul a 6.814.824 euro) şi o firmă englezească, care a încasat 880.939,44 de euro.

Din lista de avocaţi, doi se diferenţiază categoric. Prima este avocata Cecilia Popa, cea care în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2008 a donat către PDL 49.000 de lei, echivalentul a circa 13.500 de euro. Cel de-al doilea este avocatul Ioan Băraş, care a primit peste 400.000 de euro de la CNADNR în perioada 2008 – 2010, pentru mai multe servicii juridice, printre care şi pentru procesul cu avocata Simona Neagu, cea de la care CNADNR spera să recupereze o primă de succes în valoare de circa 5 milioane de euro plătită de Companie pentru exproprierile de pe autostrada Braşov – Borş. Avocatul Băraş a pierdut procesul cu Simona Neagu, iar statul alte 400 de mii de euro.

Topul avocaţilor plătiţi de Compania de Autostrăzi în 2010

1. Dragomir şi Asociaţii – 12.946.606,58 lei (Servicii juridice de expropriere pe traseul autostrăzii Bucureşti – Braşov, contract încheiat cu CNADNR în 2004);
2. Cecilia Popa şi Asociaţii – 7.357.254,55 lei (Servicii juridice de expropriere pe traseul autostrăzii Braşov – Borş, încheiate în anii 2004, 2005, 2008 sau 2009);
3. Cabinet Individual de Avocatură „Stancu Ionel” – 2.871.225,14 lei (Servicii juridice de expropriere, contract încheiat în 2004);
4. Toma Dragomir şi Asociaţii – 2.602.250,48 lei (Servicii juridice de expropriere pe traseul autostrăzii Bucureşti – Braşov, contract încheiat cu CNADNR în 2003)
5. Cabinet Individual de Avocatură „Băraş Ioan” – 872.993,16 lei (Asistenţă juridică pentru lunile martie 2009 – ianuarie 2010);
6. Băiaşu şi Voichiţa Maria Cabinet Avocat – 519.327,08 lei
7. Cabinet Avocatură Ina Vintilescu – 450.662,08 lei (Servicii juridice conform unor contrcate încheiate în 2006 şi 2004);
8. Trifu Şerban Alexandru Cabinet de Avocat – 442.672,43 lei;
9. Societatea Civilă de Avocatură Pavel şi Asociaţii 228.964,36 lei (Servicii juridice pentru reabilitarea DN24 Galaţi – Crasna şi DN 24B Crasna - Albiţa);
10. Boştină şi Asociaţii – 169.705,78 lei (Servicii juridice pentru construcţia autostrăzii Cernavodă – Constanţa, tronsonul Medgidia – Constanţa, contract încheiat în 2010);
11. Societatea Civilă Profesională de Avocaţi "Mihălcescu şi Asociaţii” – 94.089,65 lei;
12. Cabinet de avocat Mihai Ghenuş – 46.500 lei;
13. Cabinet de avocat Uluitu Aurelian Gabriel – 7.948,52 lei;
14. Cabinet de avocat Vîlceanu Gheorghe – 7.886,40 lei;
15. Beja Stănescu Ilie şi Stănescu Elis Anamaria – 1.874,26 lei;
16. Corbett&CO – 880.939,44 euro (Servicii juridice pentru by-pass Deva-Orăştie-Sibiu)

vineri, 5 noiembrie 2010

Miliţia Spirituală e mai spirituală ca oricând

Miliţia Spirituală vă este cunoscută datorită dezvăluirilor publicate ani de zile mai ales în "Academia Caţavencu", dar şi în "Evenimnetul zilei", semnate ca atare sau prin numele lui Mihail Bumbeş şi Mihai Burcea. MS s-a "specializat" de-a lungul anilor în publicarea dosarelor de cadre ale foştilor nomenclaturişti care bântuie şi astăzi viaţa politică, a odelor şi cânturilor aduse Tovarăşului şi Tovarăşei în publicaţiile de dinainte de '89 de aceiaşi potentaţi ai zilelor de ieri şi de azi, dar mai ales în devoalarea colaboraţionismului cu Securitatea a celor ce azi sunt numiţi personalităţi ale vieţii politice sau publice. Acum, Miliţia Spiritiuală lucrează şi în on-line. Site-ul a fost lansat recent şi merită să fie urmărit. Aici.