luni, 30 noiembrie 2009

Băsescu boicotat la televiziunile de ştiri?

Acum câteva minute, candidatul Traian Băsescu a susţinut o conferinţă de presă. Aflasem de ea de pe Hotnews.ro, iar la 19,30, ora pentru care era programată, am tot butonat telecomanda, între Antena 3 şi Realitatea TV, televiziunile de ştiri unde mă aşteptam să văd conferinţa. Ei bine, nici una dintre cele două televiziuni nu a transmis live conferinţa candidatului PDL la preşedinţie.

Care au fost declaraţiile lui Traian Băsescu am aflat tot de pe Hotnews.ro: "Vă spun de ce am solicitat avizul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice - ziarul Gardianul şi postul Realitatea Tv se află în posesia avizului Institutului, care demonstrează că filmul nu este autentic, însă lipsa de responsabilitate i-a făcut să nu publice acest aviz", a afirmat Băsescu, citat de Hotnews.ro.

Dacă informaţia lansată este corectă, trag următoarea concluzie: între Antena 3 şi Realitatea TV s-a făcut o înţelegere pentru a nu se prelua live conferinţa lui Băsescu, în condiţiile în care informaţia lansată nu "pică" bine niciuneia dintre ele. Cine ştie dacă nu cumva este vorba despre vreo înţelegere care vizează întreaga perioadă rămasă până la sfârşitul campaniei electorale. Când interesele o cer, ce mai poate însemna rivalitatea profesională?

PS. Am aflat acum câteva minute că Băsescu a fost live pe OTV şi Etno TV. Fără alte comentarii.

Emisiunea-capcană

România liberă publică astăzi un interviu cu preşedintele Traian Băsescu în care acesta susţine că emisiunea de la Realitatea TV de joia trecută, în care a fost pus pe neaşteptate faţă în faţă cu imaginile în care lovea copilul, a fost o emisiune-capcană. Iată întrebarea Sabinei Fati şi răspunsul lui Băsescu:

R.l.: Totuşi, Dinu Patriciu vă avertizase, într-un fel, cu o zi înainte, atunci când a povestit scena în care vă acuza că aţi lovit un copil.
T.B.: N-am ştiut nimic. Asta e problema staff-ului meu de campanie. Trebuiau să mă prevină. Eu m-am dus într-o emisiune-capcana neprevenit de echipa mea şi, în general, am foarte puţin timp. I-am reproşat asta staff-ului meu, da’ inutil.

La câteva ore după apariţia imaginilor, scriam asta.

La mulţi ani, Andrei!

Un cadou de la distanţă, pe care ţi-l trimit cu tot dragul. La mulţi ani!

duminică, 29 noiembrie 2009

Dan Ioan Popescu, afaceri în domeniul energetic

Dan Ioan Popescu, fostul ministru al economiei în guvernul Adrian Năstase, s-a lansat în afaceri în domeniul energetic. Acesta a înfiinţat exact acum un an firma Polienergy SA, pe care o împarte în procente egale, de 50% cu soţia sa, Elena Popescu. Firma are ca obiect de activitate declarat la Registrul Comerţului activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management. Surse din zona energetică susţin că fostul ministru este extrem de activ în ultima perioadă exact în domeniul pe care l-a controlat timp de patru ani.

Tot în afaceri cu energie activează patru dintre cei mai apropiaţi prieteni ai lui Dan Ioan Popescu (DIP), care în perioada ministeriatului său au beneficiat de contracte extrem de avantajoase financiar, de sute de milioane de euro, cu diverse companii deţinute de stat şi controlate sau aflate în subordinea Ministerului Economiei. Este vorba despre Bogdan Buzăianu, Viorel Gafiţa, Ionel Pepenică şi Claudiu Rădulescu.

1. Bogdan Buzăianu – cel mai „deştept băiat” – are afaceri de miliarde de euro cu energie ieftină cumpărată de la stat. În data de 20 martie 2007 am publicat în EVZ, în exclusivitate, contractul încheiat între Energy Holding – firma deţinută prin intermediari de Bogdan Buzăianu – şi Hidroelectrica. Articolul îl puteţi citi aici. Prin acel contract, valabil zece ani, Energy Holding are garantate venituri de peste trei miliarde de dolari. Banii care se pot contabiliza în profit pentru firma lui Buzăianu ar putea ajunge în această perioadă la 1.300.000.000 de dolari. În momentul semnării contractului, Dan Ioan Popescu era ministrul Economiei, dar şi naşul de cununie al lui Bogdan Buzăianu.

2. Viorel Gafiţa – prietenul de peste 20 de ani al lui DIP – este patronul Romelectro, fostă firmă de comerţ exterior, înfiinţată şi controlată de securitatea lui Ceauşescu până în 1989. DIP a cumpărat la sfârşitul lui 2004 firma Management Roel, înfiinţată de Viorel Gafiţa şi parte a unui grup de firme înfiinţate în jurul Romelectro, pe care i-a revândut-o după câteva luni. Prin Management Roel, DIP a controlat câteva companii din grupul Romelectro care în perioada mandatului său de ministru a obţinut contracte pe bandă rulantă cu companii aflate sub controlul Ministerului Economiei. Un exemplu: în 2000, Romelectro avea o cifră de afaceri de 3,4 milioane de euro, iar în 2004 urcase la 44 milioane de euro. Într-o notă SRI pe care am invocat-o într-un articol publicat în EVZ, pe care îl mai puteţi citi aici, în care se făcea o radiografie a „băieţilor deştepţi” din domeniul energetic, se spunea despre Viorel Gafiţa că se află „în cercul de relaţii” Dan Ioan Popescu.

3. Ionel Pepenică şi Claudiu Rădulescu – foşti parteneri de afaceri ai lui DIP – sunt patronii Luxten. Cei doi au preluat o serie de afaceri de la DIP imediat după ce acesta a devenit ministru în cabinetul Năstase. Interesele de afaceri ale lui DIP, Rădulescu şi Pepenică s-au intersectat în două firme, ambele cu obiect de activitate în domeniul imobiliar, Ital Agency SRL şi Euroimob SA. Cât DIP s-a aflat la cârma Ministerului Industriilor, Luxten SA, firma foştilor săi parteneri de afaceri, printre altele şi membri PSD până la un moment dat, a beneficiat de zeci de contracte încheiate cu companii aflate în subordinea Ministerului condus de DIP, despre care am scris în 2005 şi puteţi citi aici.

Firma Polienergy SA prin care Dan Ioan Popescu s-a lansat acum un an în afaceri în domeniul energetic are sediul în apartamentul soţilor Popescu, de pe Calea Victorie, şi are un capital social de 250.000 de lei, echivalentul la acea vreme a circa 65.000 de euro. Soţia lui DIP este administratorul firmei, iar unul din cei patru cenzori numiţi este Traian Duţia, expert contabil şi director al Direcţiei auditului de calitate din Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. Duţia este expertul contabil care i-a reprezentat pe soţii Popescu în procesul privind averea nejustificată a lui DIP, dobândită în mandatul său de ministru al Economiei. Numele lui Traian Duţia a apărut recent în scandalul care a vizat-o recent pe Elena Udrea şi felul în care Ministerul Turismului a cheltuit anumite sume de bani. Duţia a fost unul dintre expertii audiaţi în timpul comsiei de anchetă.

Interesant este că o firmă cu exact acelaşi nume, Polienergy SA, funcţionează în Lugano, Elveţia, ţară în care locuieşte Bogdan Buzăianu, prietenul şi fostul fin de cununie al lui DIP. Firma este una de tip off-shore, cu acţionariatul ascuns, şi este reprezentată de un avocat, Andrea Ghiringhelli. Firma a fost înfiinţată cu un capital de 100.000 de franci elveţieni, sumă care anul trecut, în august, echivala cu circa 65.000 de euro, adică aceeaşi sumă investită şi în firma cu acelaşi nume din România. Firma din Elveţia a fost înfiinţată în august 2008, deci cu numai patru luni înainte celei din România.

O altă coincidenţă. Lugano se află foarte aproape de Bergamo, zonă în care Dan Ioan Popescu deţine o casă, soţia sa are afaceri, iar fiul său din prima căsătorie locuieşte. Avantajele deţinerii unei firme în Elveţia sunt nenumărate: de la faptul că Elveţia funcţionează ca paradis fiscal, ţine la secret acţionariatul companiilor şi până la conferirea celebrului secret bancar. Polienergy SA din Lugano se ocupă cu comerţul internaţional şi valorificarea materiei prime pentru sectorul chimic şi petrochimic. DIP este de profesie inginer chimist. Soţia lui DIP derulează şi ea afaceri în sectorul chimic şi petrochimic prin firma Bozzetto Romania, în care este acţionar şi asociată cu Giovanni Bozzetto Spa, o companie destul de mare din Italia, cu sediul în Bergamo.

Într-o discuţie purtată acum aproape trei ani cu DIP, când i-am cerut punctul de vedere despre afacerile sale cu Romelectro, acesta mi-a spus că în calitatea sa de ministru al energiei, domeniu strategic de o importanţă deosebită, a beneficiat de foarte multe informări de la serviciile secrete. DIP a subliniat faptul că a citit cu foarte mare atenţie toate notele primite de la servicii, spre deosebire de Adrian Năstase care a fost prins pe picior greşit de câteva ori în şedinţe de guvern sau CSAT, semn că nu lecturase informările care îi erau destinate. Cel mai probabil, fostul ministru ştie cum să se folosească de informaţiile primite în interes de serviciu, motiv pentru care a şi ales ca firma sa să fie una de „consultanţă pentru afaceri şi management”.

sâmbătă, 28 noiembrie 2009

Nixon în România. Dacă doriţi să revedeţi

Săptămâna trecută am postat un mic filmuleţ cu vizita făcută de cuplul Ceauşescu la Londra, o vizită care venea după o alta, făcută tot în 1978, dar în SUA. Prima vizită făcută în România comunistă de un lider important a fost cea a lui Richard Nixon, în 1969. Atenţia pe care SUA au început s-o acorde României se datora poziţiei lui Nicolae Ceauşescu împotriva intervenţiei trupelor Pactului de la Varşovia în timpul Primaverii de la Praga din 1968.


vineri, 27 noiembrie 2009

Linişte! În România e scandal

Abia în seara aceasta a arătat Dinu Patriciu care este dimensiunea urii sale împotriva lui Traian Băsescu, cel pe care îl consideră vinovat pentru reţinerea sa din mai 2005. Cele 24 de ore petrecute de Patriciu în celula cu şobolani de la Direcţia de Cercetări Penale au fost decontate în această seara, când a fost făcut public filmul în care Traian Băsescu loveşte un copil.

Regia apariţiei filmului pe piaţă cred că merită decriptată pentru că de data asta nu este vorba despre o informaţie aruncată pe piaţă, într-o manieră obscură, ci este vorba despre punerea în scenă a apariţiei acestor imagini de către doi patroni de presă, intitulaţi şi autointitulaţi „moguli”: Dinu Patriciu şi Sorin Ovidiu Vîntu. Primul a aruncat pe piaţă informaţia, cel de-al doilea a pus la bătaie mediile sale de informare, oficiale şi neoficiale, pentru rostogolirea imaginilor. Să le luăm pe rând.

Nu pot să nu remarc faptul că miercuri dimineaţa Dinu Patriciu şi Sorin Ovidiu Vîntu s-au întâlnit la vila celui din urmă, de pe strada Paris. HotNews.ro a obţinut o declaraţie de la SOV în cursul zilei de miercuri, în care acesta spunea: "Ne-am întâlnit în dimineaţa asta (n.m. – 25 noiembrie). A fost o întâlnire normală, între doi oameni de afaceri”.

Tot miercuri, de această dată seara, Dinu Patriciu aruncă pe piaţă informaţia potrivit căreia Traian Băsescu ar fi dat un pumn unui copil la un miting electoral de la Ploieşti. Unde este lansată această informaţie? La Realitatea TV, televiziunea lui SOV, cel cu care Dinu Patriciu îşi băuse în acea dimineaţă cafeaua. Însă cum o astfel de afirmaţie, că Traian Băsescu ar fi dat un pumn unui copil, nu avea mare valoare - chiar dacă venea de la Dinu Patriciu -, fără imagini care să suţină acest fapt, ele au apărut la nici 24 de ore distanţă.

Deci, merită analizat unde au apărut imaginile şi felul în care au fost ele făcute publice. Traian Băsescu a fost prezent joi la Realitatea TV, la emisiunea lui Răzvan Dumitrescu. Sunt sigură că cei de la Realitatea TV şi-au pus la bătaie tot arsenalul pentru a-l convinge şi aduce pe Traian Băsescu în studiou. Probabil că staff-ul lui Traian Băsescu a luat în considerare o posibilă lovitură de imagine prin prezenţa acestuia la postul „mogulului”. Şi astfel, Traian Băsescu a acceptat şi a participat la emisiune.

În timp ce lui Băsescu i se punea lavaliera şi primea ultimele sfaturi de la Sever Voinescu, regia de emisie de la RTV avea deja caseta primită de la, nu-i aşa, Gardianul. Paralel cu acest moment, imaginile cu Băsescu lovind copilul, aflate deja în posesia ziarului Gardianul, ziar patronat din umbra de Sorin Ovidiu Vîntu şi neasumat public de acesta, erau făcute publice pe internet. Şi s-a pornit tăvălugul. Traian Băsescu este anunţat de moderatorul Răzvan Dumitrescu că imaginile sunt publicate pe internet, i se cere să comenteze, reacţia lui este neconvingătoare în condiţiile în care nu vede imaginile, pentru că moderatorul a preferat să nu le difuzeze din respect faţă de invitat.

În acest moment am mari îndoieli că Traian Băsescu mai poate câştiga un nou mandat. Nu ştiu dacă acele imagini sunt reale sau nu. Nici nu mai contează. Însă ele reprezintă lovitura de graţie, şi nu de pumn, primită de preşedintele Traian Băsescu de la Dinu Patriciu cu ajutorul lui Sorin Ovidiu Vîntu.

Update. Cozmin Guşă tocmai a declarat la Antena 3, la News Magazine, că Dinu Patriciu s-a hotărât să vorbească despre gestul preşedintelui pentru că aflase că s-ar putea să apară imaginile. Citatul este aproximativ.

miercuri, 25 noiembrie 2009

Parchetul General şi ANI s-au atutosesizat în legătură cu donaţiile fără acoperire ale politicienilor

Parchetul General şi Agenţia Naţională de Integritate s-au autosesizat în urma difuzării filmului-anchetă „Donaţii fără acoperire”, în care am dezvăluit faptul că circa o sută de politicieni au donat anul trecut partidelor din care fac parte sume de bani mai mari decât veniturile lor. Informaţia a fost publicată azi şi de Hotnews. Simona Frolu, purtător de cuvânt al Parchetului General, mi-a declarat că Ministerul Public s-a autosesizat pentru infracţiunea de fals în declaraţii. Procurorii urmează să verifice sub acest aspect veniturile realizate, dar şi veniturile declarate de cei circa o sută de politicieni prezentaţi în film.


Cătălin Macovei, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, mi-a declarat că instituţia pe care o conduce s-a autosesizat încă de săptămâna trecută şi va verifica averile tuturor politicienilor care se regăsesc pe lista donatorilor care nu-şi justifică veniturile, iar în cazul eventualelor infracţiuni de natură penală descoperite de inspectorii de integritate, dosarele vor fi înaintate Parchetului General. Şi celelalte informaţii despre averile unor parlamentari sau alesi locali, făcute publice aici şi aici, vor fi investigate de ANI după ce Agenţia s-a autosesizat şi în legătură cu acestea.

Donaţiile nejustificate ale politicienilor români au intrat şi în vizorul GRECO, Group of States against Corruption, organism din cadrul Consiliului Europei de la Strasbourg, m-a informat tot săptămâna trecută Christophe Speckbacher, şeful Departamentului „Crime Problems”.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) nu a prezentat încă o poziţie oficială după difuzarea anchetei, însă Dragoş Bogdan, vicepreşedinte ANAF pe probleme de control, declara acum două luni că orice document oficial, inclusiv declaraţiile de avere, pot constitui un punct de plecare pentru a se verifica eventuale cazuri de evaziune fiscală.

Cel puţin o sută de politicieni au donat anul trecut partidelor din care fac parte sume de bani mai mari decât veniturile lor. Senatori, deputaţi, presedinţi de consilii judeţene, prefecţi, subprefecţi, consilieri de miniştri, şefi de deconcentrate, consilieri locali sau judeţeni au donat către PSD, PDL şi PNL în campaniile electorale din 2008 bani pe care nu îi pot justifica în acte. În cazul acestor aproximativ o sută de politicieni sumele de bani donate partidelor nu corespund cu cele din declaraţiile de avere menţionate la capitolul venituri.

- Investigaţia jurnalistică a avut la bază un principiu simplu: au fost comparate listele persoanelor fizice care au donat bani la partidele politice în 2008, liste publicate în Monitorul Oficial, cu declaraţiile de avere aferente anului fiscal 2008 ale acelor persoane de pe liste care erau aleşi, demnitari sau funcţionari publici, şi care potrivit legii, au completat declaraţii de avere la investirea în funcţie. În plus, pentru a avea o documentare completă, am verificat şi declaraţiile din ultimii ani ai celor care au ocupat funcţii în trecut, dar şi firmele declarate sau nedeclarate, inclusiv bilanţul lor contabil.

- Împărtiţe la nivel de partide politice, lucrurile stau aşa: cel puţin 42 de membri PSD, 41 de membri PDL şi 10 din PNL au donat către aceste partide bani pe care nu îi pot justifica prin veniturile realizate în 2008.

- Banii pe care aceşti politicieni nu îi pot justifica se ridică la aproape un milion şi jumătate de lei noi. Din aceşti bani, 600.000 de lei au ajuns la PSD, 500.000 de lei la PDL, 300.000 de lei la PNL.

- Exită trei categorii de politicieni-donatori de bani nejustificaţi:
1. Cei care nu au avut nici un loc de muncă şi nici un venit în 2008, dar cu toate astea au donat sume mari de bani la partide.
2. Cei care au donat toţi banii câştigaţi partidului şi care nu se ştie din ce bani au trait/mâncat/plecat în concedii/plătit taxe şi impozite către stat timp de un an de zile.
3. Cei care au donat sume încadrabile în câştigurile de anul trecut, dar care pe lângă donaţiile făcute şi-au mai deschis conturi şi/sau şi-au cumpărat proprietăţi, astfel încât sumele adunate depăşesc veniturile lor de anul trecut..

Filmul invesţigatiei jurnalistice şi cine sunt politicienii care au donat bani nejustificaţi au fost publicate în acelaşi timp pe Blogdeinvestigatii şi www.hotnews.ro

Lista politicienilor care au donat bani nejustificaţi poate fi citită aici.

luni, 23 noiembrie 2009

Jonglerii parlamentare cu proprietăţi şi învârteli cu împrumuturi

A trecut primul tur al alegerilor, a trecut şi referendumul, deci am toate motivele să continui să vă spun cam cum stau unii aleşi/demnitari cu averea, cea declarată sau nu. S-ar putea să aveţi nevoie de aceste informaţii într-un oarecare viitor, atunci când vor avea loc alegeri parlamentare, şi ar fi bine să votaţi în cunoştinţă de cauza.

În timpul documentării filmului „Donaţii fără acoperire” am observat şi alte nereguli în declaraţiile de avere ale celor care au donat bani în campaniile electorale de la localele şi de la parlamentarele din 2008, în afara faptului că nu şi-au justificat banii din care au făcut donaţii partidelor lor. Unele dintre ele le-am prezentat zilele trecute aici şi aici. Astăzi, mă opresc la cei din PSD, care se pricep la jonglerii cu proprietăţi, şi la cei din PDL, care se descurcă mai bine să învârtă bani împrumutaţi. Dar să-i luăm la rând.

Partidul Social Democrat

Senatorul Constantin Tămagă menţiona în declaraţia de avere din 2008 un apartament în Bucureşti, cu o valoare de impozitare de 120.000 de lei. În declaraţia de avere 2009, apartamentul din Bucureşti dispare pur şi simplu. Nu se precizează dacă a fost vândut, pur şi simplu dispare. Însă, apare un alt apartament, în Piteşti, despre care senatorul Tămagă precizează că a fost achiziţionat în 2008.

Colega de senat şi de partid a lui Constantin Tămagă, Elena Mitrea, aflată la primul mandat de parlamentar, ba are, ba nu are un apartament. În 2008, când încă era consilier local din partea PSD la Buhuşi, Elena Mitrea nu a trecut trecut în declaraţia de avere un apartament, pe care însă l-a menţionat în prima declaraţie de avere completată în calitate de parlamentar. Aşa am aflat că apartamentul din Buhuşi este proprietatea Elenei Mitrea încă din 1988!

Eugen Pleşca este acum directorul Direcţiei de Cultură a Municipiului Bucureşti şi sigur vă amintiţi de el de pe vremea când era primarul Sectorului 3. Eugen Pleşca a cumpărat în 2008 un teren de 590 de metri pătraţi în comuna Popeşti Leordeni, pe care a plătit 580.000 de lei, echivalentul a peste 150.000 de euro. Fostul primar nu pomeneşte nimic despre vreun eventual credit la bancă sau împrumut de la prieteni cu care a cumpărat terenul din sudul Bucureştiului. Este greu de presupus de unde provin banii, în condiţiile în care în 2008 familia Pleşca a avut venituri de 85.272 de lei, echivalentul a 22.400 de euro, care includ salariile şi dividendele încasate de la o firmă. Din venitul anual de 85.272 de lei, 40.455 de lei au fost donaţi către PSD în 2008.

Cristian Negoescu
este consilier local din partea PSD în celebra comuna Ştefăneştii de Jos, judeţul Ilfov. Despre el nu am mare lucru de spus. Mi-a atras atenţia faptul că a vândut în 2008 un teren cu suma de 1.282.000 de euro. Ce de bănet! Eu nu aş şti ce să fac cu atâţia bani. Se pare că nici colegul de partid şi de consiliu local al lui Adi Minune nu a ştiut ce să facă. Prin urmare, nu reiese din declaraţia de avere că acei bani există, că i-ar fi depus la bancă, investit în ceva, împrumutat sau pus la saltea.

Partidul Democrat Liberal
Deputatul PDL Marian Avram este un om copleşit. De datorii. În 2007 şi în 2008 a făcut o mulţime de împrumuturi. Să le luăm pe rând. A făcut un credit pe 25 de ani de la Banc Post în valoare de 124.800 de franci elveţieni, cu care cel mai probabil a cumpărat mai multe suprafeţe de teren intravilan şi agricol în judeţul său de baştină, Tulcea. Tot în 2007, Marian Avram, pe vremea aceea şeful Direcţiei Sanitar Veterinare Tulcea, a făcut alte patru împrumururi de la nişte persoane fizice, cu termen scadent de restituire anul 2010. A împrumutat 15.600 de euro de la Gheorghe Avram (probabil rudă), 10.000 de euro de la Grigore Avram (probabil altă rudă), 9.700 de euro de la Ion Bundoc şi 124.000 de lei de la Irina Manole. Anul trecut, a mai împrumutat alte 47.500 de euro de la Mihai Dumitru.

Şi acum să calculăm. Dăm la o parte împrumutul făcut de la Banc Post pentru că nu ştim cu ce dobândă a împrumutat banii. Dar le calculăm pe celelalte. Fără să punem nicio dobând la împrumuturile făcute în 2007 şi 2008 de la cele cinci persoane fizice, Marian Avram ar trebui să restituie lunar o adevărată avere. Am luat în calcul faptul că banii ar trebui restituiţi în 48 de luni şi 36 de luni. Să vedem ce iese.

2007 – 2010 împrumut de 15.600 euro – rată lunară de 325 euro
2007 – 2010 împrumut de 10.000 euro – rată lunară de 208 euro
2007 – 2010 împrumut de 9.700 euro – rată lunară de 202 euro
2007 – 2010 împrumut de 124.000 lei – rată lunară de 2.583 lei
2008 – 2010 împrumut de 47.500 euro – rată lunară de 1.319 euro

Din ce plăteşte Marian Avram toate aceste datorii, care înseamnă rate lunare de circa 2.054 de euro şi de circa 2.600 de lei pe lună, la care se adaugă şi rata bancară? Dacă e să ne luăm după declaraţia de avere, ar fi din salariile anuale ale familei Avram, care cumulat înseamnă 73.452 de lei şi din subvenţii agricole de 33.800 de lei, adică dintr-un total anual de 107.252 de lei (echivalentul a 25.536 euro). Să împărţim acum acest venit anual de 25.536 de euro la 12 luni. Rezultatul este de 2.128 de euro venit în fiecare lună. Însă, Marian Avram ar avea de plătit lunar 2.054 euro şi 2.583 de lei (echivalentul a 615 euro), plus rata către bancă. Cam complicat!

duminică, 22 noiembrie 2009

46 de ani de la asasinarea lui Kennedy

Misterul legat de asasinarea lui John Fitzgerald Kennedy nu a fost elucidat până acum şi e greu de crezut că va fi dezlegat vreodată. Cine l-a împuşcat pe Kennedy, cel de-al 35-lea preşedinte american, cine s-a aflat în spatele asasinatului, au avut serviciile secrete americane vreo implicare, a fost mâna ruşilor? Nu se ştie cert, însă toate aceste variante au fost dezvoltate până acolo până unde a putut ajunge fantezia adepţilor teoriei conspiraţiilor. Cel de-al doilea material video este din filmul JFK, regizat de Oliver Stone. Personal, cred că este unul dintre cele mai bune filme artistice pe care le-am văzut vreodată.




sâmbătă, 21 noiembrie 2009

Dacă doriţi să revedeţi. Ceauşescu la Londra

Filmuleţele prezintă o cronică în nota caracteristică vremii a vizitei cuplului Ceauşescu în mai 1978 în Marea Britanie. Vizita "istorică" a fost boicotată de Ion Raţiu, una dintre vocile diasporei cele mai critice la adresa regimului comunist. Atunci, Ion Raţiu s-a legat cu lanţurile de hotelul în care stăteau Elena şi Nicolae Ceauşescu.



vineri, 20 noiembrie 2009

Mă declar demnitar, nu proprietar. De firmă

Cel puţin şase aleşi sau demnitari au uitat să-şi treacă în declaraţiile de avere sau de interese firme în care figurează ca acţionari. Recordul îl deţine un consilier judeţean din partea PDL care nu a trecut 23 de societăţi comerciale. Printre cei şase se află şi Petre Roman, care deşi încă din vară susţinea că s-a retras din firma Summit International Relations SRL, la Registrul Comerţului încă figurează ca acţionar. Partenerul lui Roman în această companie este Sean Grogan Kennedy, descendent al celebrei familii Kennedy, consultat şi activit politic, implicat în campaniile electorale ale lui Bill Clinton şi John Kerry. De altfel, numele fostului premier român apare şi pe site-ul companiei, unde se spune că firma este specializată în strategii guvernamentale şi pentru mediul de afaceri în zona Balcanilor şi a Mării Negre.

Toate aceste informaţii au fost culese în perioada documentării pentru filmul-anchetă "Donaţii fără acoperire".

PETRE ROMAN – fost înalt reprezentat al Guvernului din partea PNL
Venituri în 2008 - 346.500 lei
Donaţii în 2008 - 129.000 lei
În 2008, a deschis trei conturi în care a depus 155.000 lei, 60.000 dolari (180.000 lei) şi 5.700 euro (21.660 lei) şi si-a construit o casă de 280 de metri pătraţi la Sinaia.
Potrivit Registrului Comerţului, are o firmă nemenţionată în declaraţia de avere sau cea de interese:
Summit International Relations SRL

GABRIEL PLĂIAŞU – deputat PNL
Venituri în 2008 – 115.301 lei
Donatii în 2008 – 190.000 lei
În 2008, a deschis două conturi în care a depus 50.000 lei şi 7.000 euro.
Potrivit Registrului Comerţului, are două firme nemenţionate în declaraţia de avere sau cea de interese:
Coriama Advertising SRL
Quartz SRL

FLORIN COSTIN PÂSLARU – deputat PSD
Venit în 2008 – 79.464
Donaţie în 2008 – 117.500 de lei.
Potrivit Registrului Comerţului, are o firmă nemenţionată în declaraţia de avere sau cea de interese:
Maddox International SRL

COSMIN GABRIEL PÎRVU – consilier municipal din partea PDL în Consiliul General al Primăriei Bucureşti
Venit în 2008 - 26.204 lei
Donaţie în 2008 - 51.600
Potrivit Registrului Comerţului, are o firmă nemenţionată în declaraţia de avere sau cea de interese:
Service Global Comunications SRL

GHEORGHE MIHĂIŢĂ - consilier judeţean din partea PDL în Consiliul Judeţean Argeş
Venit în 2008 – 14.400 euro (echivalentul a 54.000 lei)
Donaţie în 2008 - 51.800 lei
Potrivit Registrului Comerţului, are o firmă nemenţionată în declaraţia de avere sau cea de interese:
Eco Vita Construct SRL – în lichidare
Midarom Center SRL – în funcţiune

VASILE KRAILA - consilier judeţean din partea PDL în Consiliul Judeţean Braşov
Venit în 2008 - zero
Donaţie în 2008 - 13.900 de lei.
Potrivit Registrului Comerţului, are 23 de firme nemenţionate în declaraţia de avere sau cea de interese:
Tex Turism SRL
Radio Direct SRL
K.V. Invest SRL
Mimo Holding SRL
Arca Press SRL
Curier Press SRL
Agentia de Publicitate A.P. SRL
Centrul de Studii şi Cercetări SRL
Tex-Info SRL
Tipo-Com SRL
Log Media SRL
Tex-Serv SRL
Tex-Soft SRL
Be Free Travel SRL
Interall Data SRL
IT Factory SRL
New Study SRL
Texpert Info SRL
IT Datex SRL
IN Media SRL
Massmarket SRL
Eteris Biona SRL
Be Free Travel Bucureşti SRL

joi, 19 noiembrie 2009

Despre autorităţi şi reacţiile lor

Scriam ieri că astăzi voi prezenta reacţiile autorităţilor care au competenţă în a ancheta faptele prezentate în filmul-anchetă „Donaţii fără acoperire”. Pentru că am fost rugată de unii şefi de instituţii să aştept până la începutul săptămânii viitoare o poziţie oficială din partea lor, din cauza zilelor libere impuse de guvern (sic!), le respect rugămintea. Până voi avea poziţia lor oficială, pot să vă spun că miercuri dimineaţă, a doua zi după lansarea filmului, am avut o reacţie din partea GRECO, Group of States against Corruption, organism din cadrul Consiliului Europei de la Strasbourg. Deh, străinii ăştia şi promptitudinea lor! Ce au spus cei de la Strasbourg, dar ce spun şi cei de la noi rămâne pe săptămâna viitoare. Până atunci, o să vă mai prezint zilele viitoare alte cazuri interesante de donaţii şi donatori descoperite pe perioada documentării mele.

O nouă listă. Alte donaţii suspecte de evaziune fiscală

Vreau să îmi salut în mod special cititorii de până în 25 de ani. Nu ştiu ce vă doriţi voi, cei care aveţi până în 25 de ani. Îmi amintesc că eu, la 25 de ani, mă mutasem de vreo doi ani în Bucureşti şi aşteptam să mai îmi crească salariul ca să îmi fac credit doar cu buletinul, să îmi iau maşină de spălat. Vremurile s-au schimbat, anii au trecut, creditul cu buletinul cred că a dispărut, iar acum, unii tineri sub 25 de ani donează la partide zeci sau sute de milioane de lei vechi.

În perioada documentării pentru filmul „Donaţii fără acoperire” mi-au sărit în ochi şi alte lucruri suspecte de pe listele donatorilor din campaniile electorale pentru locale şi parlamentare. Despre ce e vorba? 57 de tineri cu vârsta sub 25 de ani au donat împreună către PSD, PDL şi PNL peste 823.000 de lei, adică 8,23 miliarde de lei vechi. Recordul îl deţine o tânără care anul trecut avea 23 de ani, Popescu Eugenia Ana Maria din Bucureşti, care a donat în 2008 la Partidului Social Democrat aproape un miliard de lei vechi. De altfel, la PSD s-au adunat cei mai mulţi bani de la tineri sub 25 de ani, dar şi cele mai consistente sume donate individual. Adică 15 tineri au donat dublu la PSD faţă de cât au donat 24 de tineri la PDL şi 18 la PNL.

De exemplu, fraţii Husein din Constanţa au donat împreună 1,2 miliarde de lei vechi. Fraţii Husein sunt fii lui Ozghen Husein, fost asociat cu Radu Mazăre într-o societate comercială, şi câştigător de contracte cu diverse instituţii de stat. Fiul barounului PDL de Ilfov Cristache Rădulescu, tânărul Ştefan Rădulescu, a făcut şi el o donaţie importantă partidului în care tatăl său face jocuri importante. La doar 20 de ani, Ştefan a găsit pe la el prin portofel 70 de milioane de lei vechi pe care să îi doneze partidului.

Dacă cei 57 de tineri pot justifica banii donaţi partidelor, dacă au avut venituri care să poată acoperi sumele donate, nicio problemă. Până la urmă, fiecare face ce vrea cu banii lui. Dacă nu, este o problemă care pentru Autoritatea Naţională Fiscală se numeşte evaziune fiscală şi pe care legea o defineşte astfel: „omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii în actele contabile ori în alte documente legale a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate”. Până acum, nicio autoritatea a statului nu a verificat dacă cei care au făcut donaţii partidelor politice din România pot justifica banii, dacă acei bani provin din activităţi legale şi mai ales dacă acei bani au fost impozitaţi. Cine are competenţe de control, o să vă spun mai târziu.

Alianţa PSD - PC
Popescu Eugenia Ana Maria, născut în 1985 – 90.000 RON
Husein Ereis, născut în 1983 – 60.000 RON
Husein Narcis, născut în 1985 – 60.000 RON
Zamfir Mihaela Florentina, născut în 1984 – 44.082 RON
Ardeleanu Vlad George, născut în 1985 – 26.000 RON
Lăzăruc Dana, născut în 1986 – 22.415 RON
Peta Eliza Mădălina, născut în 1984 – 20.000 RON
Nicolae Silvia Giorgiana, născut în 1984 – 15.000 RON
Govor Răzvan Mircea, născut în 1988 – 15.000 RON
Vitan Alina, născut în 1986 – 10.000 RON
Papuc Vasile Sergiu, născut în 1985 – 10.000 RON
Dumitrache Silviu Ionuţ, născut în 1985 – 10.000 RON
Stanciu Tudor Cătălin, născut în 1985 – 8.000 RON
Negrescu Victor, născut în 1985 – 6.196 RON
Nistor Emanoil Crăciun Emil, născut în 1984 – 5.805 RON
Total - 402.498 RON

Partidul Democrat Liberal
Costache Oana, născut în 1984 – 22.000 RON
Stan Cristinel, născut în 1986 – 19.000 RON
Grasu Marian Adrian, născut în 1985 – 15.570 RON
Gorgan Sorin, născut în 1984 – 15.000 RON
Cruceanu Alexandru, născut în 1986 – 13.500 RON
Anghel Ionuţ, născut în 1984 – 12.000 RON
Ionescu Cătălin, născut în 1989 – 11.950 RON
Naftan Bogdan, născut în 1984 – 10.400 RON
Dumitru Viorel, născut în 1989 – 10.000 RON
Gheorghe Eduard, născut în 1986 – 10.000 RON
Giuleşteanu George, născut în 1986 – 7.500 RON
Rădulescu Ştefan, născut în 1988 – 7.000 RON
Corbu Adrian, născut în 1984 – 7.000 RON
Ioniţă Roxana, născut în 1989 – 6.000 RON
Caraman Gheorghe, născut în 1987 – 6.000 RON
Mototeanu George Ştefan, născut în 1987 – 5.462 RON
Văduva Adrian, născut în 1987 – 5.012 RON
Coandă Daniel, născut în 1985 – 5.000 RON
Ghinea Constantin, născut în 1984 – 5.000 RON
Ioniţă Nicolae, născut în 1990 – 5.000 RON
Şchiopu Paul Marian, născut în 1985 – 5.000 RON
Lovin Oana Elena, născut în 1985 – 5.000 RON
Botezatu Cătălin, născut în 1984 - 5.000 RON
Costache Loredana, născut în 1987 – 5.000 RON
Total - 218.394 RON

Partidul Naţional Liberal

Stan Bogdan Alexandru, născut în 1985 – 28.000 RON
Buliga Andrei, născut în 1985 – 15.000 RON
Varga Vasile Constantin, născut în 1985 – 15.000 RON
Juverdeanu Dorel, născut în 1984 – 13.200 RON
Bulucea Mariana, născut în 1985 – 12.900 RON
Abrudean Mircea, născut în 1984 – 15.350 RON
Budnar Iulia Cătălina, născut în 1984 – 10.200 RON
Andrei Alexandru, născut în 1985 – 10.000 RON
Negoiescu Valentin Andrei, născut în 1988 – 10.000 RON
Negoiţă Roxana, născut în 1984 – 10.000 RON
Pîrvulescu Petru, născut în 1984 – 10.000 RON
Angheloiu Mădălina, născut în 1986 – 10.000 RON
Molocea Andreea, născut în 1986 – 9.800 RON
Burcea Rodica, născut în 1984 – 8.000 RON
Stepan Octavian, născut în 1984 – 7.000 RON
Iordache Dan, născut în 1985 – 6.000 RON
Mitricof George Cristian, născut în 1985 - 6.000 RON
Brătulescu Sergiu Ionuţ, născut în 1984 – 5.686 RON
Total – 202.136 RON

miercuri, 18 noiembrie 2009

Filmul filmului Donaţii fără acoperire

Patru luni a durat să fac filmul „Donaţii fără acoperire”. Din data de 1 iulie demisia mea din Grupul Realitatea – Caţavencu a devenit efectivă. Pe data de 2 iulie a venit la mine mama mea pentru nişte analize medicale. Era un moment dificil. Aveam nevoie de ceva care să îmi ocupe timpul şi creierul. Să nu mă mai gândesc că am plecat de la Realitatea, că nu mai am job, că mama mea are probleme de sănătate. Iar în una din acele zile în care rotiţele îmi zbârnâiau în cap şi îmi spuneau că trebuie să găsesc ceva, un subiect, Subiectul, am avut un fel de revelaţie.

Verificasem pe vremea când eram încă la Realitatea, cu ajutorul lui Răzvan - un tânăr colaborator în Departamentul de Anchete/Reportaj -, de mai multe ori listele de donaţii făcute la partide în 2008, dar făcute publice de Autoritatea Electorală Permanentă abia pe 30 martie 2009, că aşa zice legea. Însă până atunci mă concentrasem pe cine şi cât a donat, cine sunt firmele donatoare. Ei bine, în ziua aceea, în fuga gândurilor şi a ideilor, mi-a căzut fisa. Am deschis Monitorul Oficial, m-am uitat pe prima listă de donatori. Am căutat sumele mai mari, apoi am deschis la întâmplare câteva declaraţii de avere. Ceea ce bănuiam mi s-a confirmat de la prima verificare: oameni politici aleşi, numiţi, sau funcţionari publici donaseră la partide în 2008 sume de bani mai mari decât venitul realizat în acel an.

În principiu, ce mare şmecherie, ce mare idee, ce mare subiect, au zis unii după ce au văzut filmul. Aşa e. Nu e mare şmecherie, nu e mare ideea sau subiectul. Însă nimeni nu s-a gândit la o astfel de abordare jurnalistică. Am auzit zilele astea spunându-se că nu e o investigaţie dacă stai pe scaun (în canapea în cazul meu) şi răsfoieşti nişte declaraţii de avere. Ba da, asta înseamnă să faci o investigaţie! A face o investigaţie nu înseamnă să iei un dosar de la cineva, să faci un rezumat, o sinteză şi să o publici sub semnătură proprie. Înseamnă să cauţi dovezi că cineva încalcă legea, să corelezi informaţii, să argumentezi. Iar aici este vorba de o încălcare a legilor, că e vorba de mai multe legi, şi e o încălcare în grup, că e vorba de mai mulţi oameni politici: vreo sută de senatori, deputaţi, presedinţi de consilii judeţene, prefecţi, subprefecţi, consilieri de miniştri, şefi de deconcentrate, consilieri locali sau judeţeni şi nu în ultimul rând primari şi viceprimari.

Timp de aproape două luni programul meu a arătat aşa: dimineaţa eram la sau în spital cu mama mea pentru analize, investigaţii, aşteptat rezultate, tratament, o operaţie, convalescenţa, seara acasă verificând mii de persoane cu funcţii. Pentru că la Realitatea nu am avut timp să filmez eu însămi nicio anchetă pentru că timpul meu era mâncat de şedinţe, coordonare, documentări etc, am decis ca acest subiect să fie video. Să fie ancheta mea video. Pe cât de greu a fost să fac documentarea, pe atât de greu a fost să conving „împricinaţii” să accepte o filmare. Din acest motiv, cu unii dintre ei am vorbit doar la telefon. Filmările s-au lungit şi ele destul de mult, de la sfârşitul lunii august până în octombrie. Ultimul interviu a fost realizat joia trecută cu şeful ANI, de exemplu.

Am mai filmat un avocat care ne-a explicat cum e cu cadrul finanţărilor şi de ce sunt pasibili subiecţii anchetei, dar şi un economist care ne-a explicat cum e cu evaziunea fiscală de care se fac vinovaţi o parte din subiecţi. Aceste două interviuri nu au mai fost incluse din cauza duratei foarte mari a filmului, care şi aşa a ajuns la 34 de minute. Au mai fost filmaţi sau înregistraţi şi alţi „împricinaţi”, însă din aceleaşi motive, legate de dimensiunea filmului, am decis să nu îi includ în varianta finală, însă numele lor se regăsesc pe lista făcută publică.

Iar acum, ţin să le mulţumesc public pentru ajutor şi sprijin:

- Călin Dinulescu pentru tot: filmare, montaj, producţie, critică, idei, efecte speciale şi coloana sonoră de final. Călin, mulţumesc mult! Eşti cel mai bun! Ceea ce face Călin puteţi vedea pe site-ul lui www.vmp.ro
- Ana Dinulescu pentru critica obiectivă şi constructivă.
- Adi Calev pentru foarte multele filmări realizate împreună.
- Alex şi Gabi pentru câteva filmări realizate împreună.
- Cristi Preda pentru vocea lui.
- Silvana şi Dani pentru varianta iniţială a filmului, în care ei erau oamenii obişnuiţi la care raportam totul, dar la care am renunţat din motive de dimensiune exagerat de mare a filmului. V-am chinuit degeaba, iar camera de filmat nu este o chestie prietenoasă. Ştiu asta!
- Cristina Cileacu pentru ajutorul de producţie acordat în faza iniţială a proiectului.
- Hotnews pentru preluare şi difuzare.

Mulţumiri şi tuturor celor care m-au sunat ieri şi azi, cunoscuţi sau necunoscuţi, pentru a-mi transmite felicitările şi aprecierile lor. Despre reacţiile autorităţilor interne şi internaţionale, mâine, pe blog.

marți, 17 noiembrie 2009

Filmul meu. Primul :-)



Cel puţin o sută de politicieni au donat anul trecut partidelor din care fac parte sume de bani mai mari decât veniturile lor. Senatori, deputaţi, presedinţi de consilii judeţene, prefecţi, subprefecţi, consilieri de miniştri, şefi de deconcentrate, consilieri locali sau judeţeni au donat către PSD, PDL şi PNL în campaniile electorale din 2008 bani pe care nu îi pot justifica în acte. În cazul acestor aproximativ o sută de politicieni sumele de bani donate partidelor nu corespund cu cele din declaraţiile de avere menţionate la capitolul venituri.

- Investigaţia jurnalistică a avut la bază un principiu simplu: au fost comparate listele persoanelor fizice care au donat bani la partidele politice în 2008, liste publicate în Monitorul Oficial, cu declaraţiile de avere aferente anului fiscal 2008 ale acelor persoane de pe liste care erau aleşi, demnitari sau funcţionari publici, şi care potrivit legii, au completat declaraţii de avere la investirea în funcţie. În plus, pentru a avea o documentare completă, am verificat şi declaraţiile din ultimii ani ai celor care au ocupat funcţii în trecut, dar şi firmele declarate sau nedeclarate, inclusiv bilanţul lor contabil.

- Împărtiţe la nivel de partide politice, lucrurile stau aşa: cel puţin 42 de membri PSD, 41 de membri PDL şi 10 din PNL au donat către aceste partide bani pe care nu îi pot justifica prin veniturile realizate în 2008.

- Banii pe care aceşti politicieni nu îi pot justifica se ridică la aproape un milion şi jumătate de lei noi. Din aceşti bani, 600.000 de lei au ajuns la PSD, 500.000 de lei la PDL, 300.000 de lei la PNL.

- Exită trei categorii de politicieni-donatori de bani nejustificaţi:
1. Cei care nu au avut nici un loc de muncă şi nici un venit în 2008, dar cu toate astea au donat sume mari de bani la partide.
2. Cei care au donat toţi banii câştigaţi partidului şi care nu se ştie din ce bani au trait/mâncat/plecat în concedii/plătit taxe şi impozite către stat timp de un an de zile.
3. Cei care au donat sume încadrabile în câştigurile de anul trecut, dar care pe lângă donaţiile făcute şi-au mai deschis conturi şi/sau şi-au cumpărat proprietăţi, astfel încât sumele adunate depăşesc veniturile lor de anul trecut.

Câteva explicaţii


Filmul “Donaţii fără acoperire” a fost făcut în aproape patru luni. M-am apucat de el imediat după ce am plecat din Grupul Realitatea - Caţavencu. Motivul pentru care filmul este lansat acum ţine doar de faptul că a fost finalizat nu demult, interviul cu şeful ANI fiind făcut joia trecută, de exemplu. Având în vedere că filmul acoperă toate partidele care contează în aceasta campanie electorală, atât eu cât şi redacţia Hotnews, care a acceptat să difuzeze filmul, am considerat că nu vom influenţa votul de duminică. Zilele viitoare voi prezenta şi making-of-ul filmului, în care voi prezenta şi mulţumirile de cuviinţa celor care au participat la realizarea filmului şi care m-au sprijinit necondiţionat în aceste luni.

Partidul Democrat Liberal


Marian Rasaliu – senator
Venituri – 42.731 lei
Donatii - 82.857 lei
Diferenta nejustificata – 40.126 lei
In 2008, cumpara un teren de 960 de metri patrati.

Dorel Borza – senator
Venituri – 97.849 lei
Donatii – 119.100 lei
Diferenta nejustificata – 21.251 lei

Iulian Urban – senator
Venituri – 125.239 lei
Donatii – 47.700 lei
In 2008, deschide doua conturi de 276.900 de lei.
Diferenta nejustificata – 199.361 de lei

Marius Dugulescu – deputat
Venituri – 15.806 lei
Donatii – 54.715 lei
Diferenta nejustificata – 38.909 lei

Vasile Gherasim – deputat
Venituri – 77.850 lei
Donatii – 20.000 lei
In 2008, a deschis patru conturi in care a depus 172.116 de euro.

Ioan Holdis – deputat
Venituri – 21.263 lei
Donatii – 60.000 lei
Diferenta nejustificata – 38.737 lei

Stelica Iacob Strugaru – deputat
Venituri – 24.351 lei
Donatii – 21.850 lei
Bani de buzunar intr-o luna – 205 lei

Mircea Marin – deputat
Venituri – 39.238 lei
Donatii – 20.000 lei
In 2008, a cumparat 20.000 de metri patrati de teren in Dobroiesti, a cumparat cateva hectare de teren si si-a construit o casa de 240 de metri patrati in Pantelimon.

Mircea Marius Banaias – deputat
Venituri – 138.106 lei
Donatii – 34.314 lei
In 2008, a deschis doua conturi de 197.115 lei
Diferenta nejustificata – 93.323 lei

Mihail Surpateanu – deputat
Venituri – 120.919 lei
Donatii – 60.837 lei
In 2008, a cumparat 81.000 de metri patrati in Cetate, judetul Dolj, teren cu o valoare de peste 60.000 de lei.

Daniel Vasile Oajdea – deputat
Venituri – 27.556 lei
Donatii – 73.200 lei
Diferenta nejustificata –45.644lei

Constantin Chirila – deputat
Venituri – 25.040 lei
Donatii – 75.496 lei
Diferenta nejustificata – 50.456 lei
In 2008, a cumparat 14.000 de metri patrati de teren in Moroieni.

Diana Maria Busoi – fost deputat
Venituri – 53.566 lei
Donatii – 60.670 lei
Diferenta nejustificata – 7.104 lei

Virgil Daniel Preda – consilier personal al ministrului Vasile Blaga
Venituri – 13.000 lei
Donatii – 20.000 lei
Diferenta nejustificata – 7.000 lei

Angela Covrig – director APIA Bucuresti
Venituri – 79.975 lei
Donatii – 80.000 lei

Claudiu Daniel Cracea – director coordonator APIA Teleorman
Venituri – 28.888 lei
Donatii – 30.000 lei
Diferenta nejustificata – 1.112 lei

Angelica Negrut – director Directia Judeteana pentru Tineret Ialomita
Venituri – 9.417 lei
Donatii – 6.100 lei
Bani de buzunar intr-o luna – 276 lei

Florin Cristian – Prefect Bistrita Nasaud
Venituri – 9.252 lei
Donatii – 6.000 lei
Bani de buzunar intr-o luna – 271 lei

Liviu Adrian Lazar – subprefect Arges
Venituri – 28.586 lei
Donatii – 38.450 lei
Diferenta nejustificata – 9.864 lei
In 2008, deschide doua conturi de 306.967 lei

Octavian Dascalu – vicepresedinte Consiliul Judetean Giurgiu
Venituri – 31.000 lei
Donatii – 40.000 lei
Diferenta nejustificata – 9.000 lei

Simona Dolniceanu – consilier judetean Prahova
Venituri – 22.605 lei
Donatii – 31.200 lei
Diferenta nejustificata – 8.595 lei
In 2008, a cumparat o masina Hyundai Accent, cu banii jos.

Gheorghe Mihaita – consilier judetean Arges
Venituri – 51.800 lei
Donatii – 14.400 euro, echivalentul a 52.000 de lei

Mariusan Moflea - consilier judetean Arges
Venituri – 53.000 lei
Donatii – 49.150 lei
Diferenta nejustificata – 3.850 lei

Ioan Predica - consilier judetean Arges
Venituri – 50.000 lei
Donatii – 52.000 lei
Diferenta nejustificata – 2.000 lei

Cosmin Gabriel Pirvu – consilier general Primaria Bucuresti
Venituri – 26.204 lei
Donatii – 51.600 lei
Diferenta nejustificata – 2.300 lei

Irinel Cristu – consilier general Primaria Capitalei
Venituri – 54.100 lei
Donatii – 95.000 lei
Diferenta nejustificata – 40.900 lei

George Bogdan Ana – viceprimar Targoviste
Venituri – 9.766 lei
Donatii – 23.000 lei
Diferenta nejustificata – 13.234 lei

Niculina Zainescu – consilier local Slobozia
Venituri – 4.642
Donatii – 7.500 lei
Diferenta nejustificata – 2.858 lei

Vasile Kraila – consilier local Brasov
Venituri – 0 lei
Donatii – 13.900 lei
Diferenta nejustificata – 13.900 lei

Ionel Timplaru – consilier local Braila
Venituri – 7.700 lei
Donatii – 10.000 lei
Diferenta nejustificata – 2.300 lei

Cornel Zabava – consilier local Babadag
Venituri – 20.350 lei
Donatii – 20.000 lei
Bani de buzunar intr-o luna – 29 lei
In 2008, a cumparat un teren intravilan de 560 de metri patrati ian Babadag.


Partidul Social Democrat


Constantin Tamaga – senator
Venituri – 115.000 lei
Donatii – 80.470 lei
In 2008, a cumparat un apartament in Bucuresti cu o valoare impozabila de 120.000 de lei.
Diferenta nejustificata – 85.470 lei

Eugen Bejinariu – deputat
Venituri – 274.494 lei
Donatii – 50.000 lei
In 2008, deschide patru conturi, in care depune 108.411 euro si 113.480 lei
Diferenta nejustificata – 300.947 lei

Cristian Rizea – deputat
Venituri – 13.291 lei
Donatii – 30.000 lei
In 2008, a cumparat doua locuri de parcare in valoare de 48.624 de lei.
Diferenta nejustificata – 65.333 lei

Antonella Marinescu – deputat
Venituri – 77.333 lei
Donatii – 55.000 lei
In 2008, a deschis trei conturi in care a depus 150.000 de euro (570.000 lei).
Diferenta nejustificata – 547.667 lei

Florin Costin Paslaru – deputat
Venituri – 79.464 lei
Donatii – 117.500 lei
Diferenta nejustificata – 47.036 lei

Paul Stanescu – presedinte Consiliul Judetean Olt
Venituri – 55.904 lei
Donatii – 47.823 lei
Bani de buzunar intr-o luna – 673 lei

Adam Craciunescu – vicepresedinte Consiliul Judetean Timis
Venituri – 182.598 lei
Donatii – 24.000 lei
In 2008, a cumparat un apartament de 210.000 de lei si a deschis conturi noi, in care a depus de 86.000 de lei si 30.000 de euro.
Diferenta nejustificata – 251.702 lei

Lucian Enache – consilier judetean Ilfov
Venituri – 16.950 lei
Donatii – 65.950 lei
Diferenta nejustificata – 49.000 lei

Iulian Moisescu – consilier judetean Ilfov
Venituri – 2.500 lei
Donatii –22.300 lei
Diferenta nejustificata – 19.800 lei

Mihalache Musat – consilier local Constanta
Venituri – 146.594 lei
Donatii – 60.000 lei
In 2008, a depus la banca 100.000 de lei si a imprumutat o firma cu suma de 1.269.657 de lei, fara a face vreun credit la banca.
Diferenta nejustificata – 1.283.063 lei

George Daniel Papari – consilier local Constanta
Venituri – 65.642 lei
Donatii – 70.000 lei
Diferenta nejustificata – 4.358 lei

Costel Dunava – consilier local Bacau
Venituri – 24.431 lei
Donatii – 20.000 lei
Bani de buzunar intr-o luna – 369 lei

Virgil Nicorescu – consilier general Primaria Capitalei
Venituri – 0 lei
Donatii – 70.000 lei
Diferenta nejustificata – 70.000 lei

Janina Mirela Sitaru – consilier general Primaria Capitalei
Venituri – 9.600 lei
Donatii – 30.000 lei
Diferenta nejustificata – 20.400 lei

Adrian Ghita – consilier local Primaria Sector 3
Venituri – 17.517 lei
Donatii – 40.000 lei
Diferenta nejustificata – 22.483 lei

Stefan Tabacitu – consilier local Alexandria
Venituri – 44.181 lei
Donatii – 60.000 lei
Diferenta nejustificata –15.819 lei

Eugen Plesca – director Directia de Cultura Bucuresti
Venituri – 85.272 lei
Donatii – 40.455 lei
In 2008, a cumparat un teren de 590 metri patrati in Popesti Leordeni, in valoare de 584.000 lei
Diferenta nejustificata – 539.183 lei

Partidul National Liberal

Petre Roman - fost inalt reprezentant al Guvernului
Venituri - 346.500 lei
Donatii - 129.000 lei
In 2008, a deschis trei conturi in care a depus 155.000 lei, 60.000 dolari (180.000 lei) si 5.700 euro (21.660 lei) si si-a construit o casa de 280 de metri patrati la Sinaia.
Diferenta nejustificata - 139.160 lei

Adriana Saftoiu – deputat
Venituri – 46.901 lei
Donatii – 65.750 lei
In 2008, a deschis un cont in care a depus 19.000 euro si a cumparat un Mitsubishi Colt.
Diferenta nejustificata – 133.279 lei

Gabriel Plaiasu – deputat
Venituri – 115.301 lei
Donatii – 190.000 lei
In 2008, a deschis doua conturi in care a depus 50.000 lei si 7.000 euro.
Diferenta nejustificata – 151.299 lei

Gratiela Gavrielescu – deputat
Venituri – 109.064 lei
Donatii – 94.704 lei
In 2008, a deschis un cont de 5.000 euro.
Diferenta nejustificata – 4.640 lei

Ionel Palar – deputat
Venituri – 55.554 lei
Donatii – 58.800 lei
Diferenta nejustificata – 3.246 lei

Carmen Tanasescu – director Directia Copilului Brasov, fost senator
Venituri – 47.651 lei
Donatii – 59.700 lei
Diferenta nejustificata – 12.049 lei

Liviu Lucian Mazilu – vicepresedinte Consiliul Judetean Mehedinti
Venituri – 197.625 lei
Donatii – 202.500 lei
Diferenta nejustificata – 4.875 lei

Daniel Marius Crisan – consilier judetean Arges
Venituri – 43.985 lei
Donatii – 64.500 lei
Diferenta nejustificata – 20.515 lei

Maria Cristea – consilier judetean Dambovita
Venituri – 93.608 lei
Donatii – 145.040 lei
Diferenta nejustificata – 51.432 lei

Giani Marian Dinu – consilier local Sector 4
Venituri – 121.000 lei
Donatii – 89.000 lei
In 2008, a deschis doua conturi in care a depus 223.316 lei.
Diferenta nejustificata – 191.316 lei

Costel Cotitu – sef Biroul ADS Calarasi
Venituri – 53.200 lei
Donatii – 67.890 lei
Diferenta nejustificata – 14.690 lei

luni, 16 noiembrie 2009

Donaţii fără acoperire. Filmul meu.

Cel puţin o sută de politicieni au donat anul trecut partidelor din care fac parte sume de bani mai mari decât veniturile lor. Senatori, deputaţi, preşedinţi de consilii judeţene, prefecţi, subprefecţi, consilieri de miniştri, şefi de deconcentrate, consilieri locali sau judeţeni au donat către PSD, PDL şi PNL în campaniile electorale din 2008 bani pe care nu îi pot justifica în acte. În cazul acestor aproximativ o sută de politicieni sumele de bani donate partidelor nu corespund cu cele din declaraţiile de avere menţionate la capitolul venituri.

Acest subiect face obiectul unui film-ancheta de 34 de minute care urmează să fie lansat mâine, 17 noiembrie, pe acest site, dar şi pe Hotnews.
Odată cu filmul veţi putea afla şi numele celor 100 de politicieni.

Presa ca şantaj

Ce faci când eşti jurnalist şi ai o informaţie? O verifici şi o publici! Ce faci când ţi-ai abandonat meseria? Nu publici informaţia, ci faci cu ea trafic de influenţă, şantajezi, obţii influenţă, depinde de interes. Despre Sorin Roşca Stănescu ştiam demult că face asta. Am cunoscut ziarişti care au lucrat la Ziua şi care mi-au povestit în detaliu „modus operandi” aplicat de SRS. După ce ancheta era scrisă, era pusă pe masa celor vizaţi: oameni de afaceri, politicieni, mari corporaţii internaţionale, firme cu bani în general. Dacă cei vizaţi se speriau de eventualitatea publicării anchetei, scoteau banu’. Fie că era sub formă de publicitate pentru ziar (deh, unii vroiau cheltuieli deductibile), fie bani la sacoşă. În cazul în care cei vizaţi nu scoteau banu’, şantajul ratat se transforma într-o anchetă de succes.

Exemplu de „modus operandi” la Ziua. Din motive lesne de înţeles, nu voi spune cine este ziaristul care mi-a povestit întâmplarea următoare, însă am acordul lui să o fac publică. În 1995, doi oameni politici – parlamentari -, cu afaceri bănoase la vedere, intră în vizorul lui SRS. Doi ziarişti sunt puşi pe urmele lor, adună informaţii, scriu. După ce le sunt puse în faţă anchetele, cei doi refuză să plătească. Peste 20 de pagini de ziar sunt publicate în Ziua timp de un an. În 1996, anchetele se înteţesc în perioada campaniei electorale. Speriaţi de faptul că s-ar putea să-şi piardă poziţiile în parlament din cauza dezvăluirilor din Ziua, cei doi cad la pace cu SRS. Din cei care devalizau ţara, politicienii sunt transformaţi în salvatorii ei. În articolele laudative despre cei doi s-a folosit aceeaşi fotografie ca în anchetele care incriminau afacerile parlamentarilor. Cică graba a fost atât de mare să-i transforme în oameni de bine încât nu s-au mai obosit să trimită un fotoreporter să le facă poze noi. Doar explicaţia foto s-a schimbat. Din „X şi Y devalizează ţara şi subminează economia naţională”, a devenit cam aşa: „X şi Y, doi creştini destoinici, doi români adevăraţi”.

Să nu-l uităm nici pe Bogdan Chirieac. Ultima stenogramă a discuţiei dintre Sorin Roşca Stănescu, Bogdan Chirieac şi Cătălin Macovei, şeful ANI, publicată azi de Curentul arată că Bogdan Chirieac nu e deloc departe de SRS. Până la urmă, chiar ei se includeau în „altă ligă”. Ce aflăm azi din noua stenogramă? Că Bogdan Chirieac căuta în vară să-i ofere un soi de protecţie ministrului Justiţei, Cătălin Predoiu. Că Bogdan Chirieac ştia că Mircea Geoană a dus la soacra lui zeci de milioane de euro din banii partidului, că a vândut pe mulţi bani locuri în parlament şi în ministere. Depre aceste lucruri de o gravitate extremă, Bogdan Chirieac nu a suflat o vorbă în zecile de ore petrecute la televizor pe post de jurnalist şi analist al vieţii politice.

În plus, fostul procuror Ciprian Nastasiu susţine azi că Bogdan Chirieac era consilierul de imagine al Marco Grup, firmă cu interese în zona energetică şi industrială a României, în spatele căreia se află magnatul ruso-israelian Vitali Maschitskiy. Altfel spus, agentul de influenţă al Marco Grup pe lângă diverşi oameni politici pe care nu-i deranja cu comentarii acide sau dezvăluiri supărătoare sau cărora le arata, eventual, pisica dacă nu erau cooperanţi.

Despre şosele. Despre accidente

Anual, sute de milioane de euro din bugetul statului se duc pe construcţia şi întreţinerea de drumuri. Cu toate acestea, avem cei mai puţini kilometri de autostrăzi din Europa, avem cele mai proaste şosele, iar anual circa 3.000 de persoane mor în accidente de maşină. Populaţia unei comune de dimensiuni medii dispare în fiecare an din statistici din cauza accidentelor de circulaţie. E ca şi cum, anual, o mică localitate de pe harta României este ştearsă. Acest lucru este incontestabil. Ceea ce poate fi contestat este faptul că Poliţia Rutieră centralizează eronat în statisticile sale cauzele producerii unui accident.

Dacă, să spunem, o maşină circulă noaptea pe un drum naţional cu viteza legală, de 95 km/h, nimereşte cu roata într-o groapă, şoferul se sperie, scapă controlul volanului şi ajunge cu maşina într-un şanţ/pom/parapete, accidentul este încadrat ca produs din cauza vitezei, deşi circula în limitele legale, şi nu este încadrat ca produs din cauza stării proaste a drumului. Specialişti din Poliţia Rutieră sau membri ai unor asociaţii care luptă pentru drepturile victimelor accidentelor de circulaţie îmi spuneau că şi accidentele produse pentru că şoseaua nu este marcată, că anumite lucrări nu sunt semnalizate, sau că starea drumului este proastă, ar trebui încadrate tot la condiţiile drumului. Asta nu se întâmplă, însă.

În ultimii zece ani, statisticile Poliţiei Rutiere arată că doar 85 de accidente au fost produse din cauza drumurilor proaste, în care 27 de persoane au murit. În SUA, există procese celebre cu daune de zeci de milioane de dolari obţinute de oameni care au alunecat pe podeaua umedă a unui restaurant, de exemplu, şi şi-au rupt mâna. Procesele au fost câştigate pentru că nu a existat plăcuţa de atenţionare că podeaua era umedă. La noi, două persoane au reuşit să obţină de la Compania Naţională de Autortrăzi şi Drumuri circa 160.000 de euro după ce o stâncă de 300 de kilograme s-a desprins din peretele nesecurizat de pe Valea Oltului şi a căzut peste maşina lor. Cei doi, o familie din Iaşi, au supravieţuit, dar au rămas fără picioare.

Există şi cadru legal ca cei care fac şoselele de mântuială să poată fi traşi la răspundere: Legea 10/1995, privind calitatea în construcţii, spune că orice greşeli ale constructorului sau proiectantului ce duc la moartea sau accidentarea gravă a unor oameni se pedepsesc cu închisoare între 5 şi 10 ani. Chiar şi Codul Rutier prevede pedepsirea administratorului sau constructorul unui drum, dacă din cauza acestuia s-a produs accidentul. Până acum, niciun constructor sau administrator de drum n-a fost găsit vinovat şi n-a răspuns penal.

PS. Andrei, mulţumesc de ajutor! Urmează un nou episod „Despre şosele. Despre regii asfaltului” mai precis despre felul în care Ministerul Transporturilor a împărţit în mod clientelar suma de 1,1 miliarde de euro pentru întreţinerea multianuală a şoselelor patriei.

duminică, 15 noiembrie 2009

Cine a plătit vizita lui Geoană la Moscova?

Hotnews a dezvăluit săptămâna trecută aici că Mircea Geoană, preşedinte al Senatului şi vicepreşedinte la acea vreme al CSAT, a făcut o vizită la Moscova în data de 27 aprilie. După ce iniţial mai mulţi lideri ai PSD au declarat că nu ştiu ca Geoană să fi fost la Moscova, primul care a recunoscut deplasarea a fost Cristian Diaconescu, ministru de Externe la acea vreme. Diaconescu declara la începutul săptămânii pentru Hotnews: „În calitate de preşedinte al Senatului a contactat Ministerul de Externe, precizându-ne că e vorba de o vizită informală, neoficială, şi am pus la dispoziţie un dosar de vizită, adică o evaluare a statului, a relaţiilor bilaterale între România şi Federaţia Rusă”.

Caracterul vizitei a fost precizat de Cozmin Guşă, susţinător al lui Mircea Geoană şi o persoană cu relaţii interesante în capitala Rusiei: vizita a fost una privată, neoficială. În condiţiile astea, cine a plătit vizita lui Geoană la Moscova? Dan Tăpălagă scria marţi că Mircea Geoană a zburat cu un avion ŢiriacAir şi că s-a cazat la Hotelul Metropol din Moscova. Aceste date nu au fost dezminţite de Mircea Geoană care a recunoscut public vizita la Moscova.

Să facem nişte calcule. Costurile acestei vizite neoficiale ar fi putut ajunge la circa 100.000 de euro în condiţiile în care ŢiriacAir nu i-a făcut nici un discount generos sau nu i-a pus gratis la dispoziţie avionul. Adică preţul unui apartament pe care Mircea Geoană nu a reuşit încă să şi-l cumpere din leafa lui de bugetar.

La ŢiriacAir preţurile închirierii unui charter variază de la 2.700 de euro la 10.000 de euro pe ora de zbor, potrivit oficialilor companiei. Dacă avionul este unul mare şi este ocupat integral, costurile sunt apropiate de limita inferioară a preţurilor practicate de companie. Dacă avionul este de capacitate mică, atunci preţul este împins spre limita de superioară, adică spre zece mii. La aceste preţuri, costul unei camere la Hotelul Metropol, de circa 700 de euro pe noapte, nici nu mai merită pus la socoteală.

Având în vedere toate acestea, Mircea Geoană ar trebui să spună cine a plătit deplasarea la Moscova, fiind bine ştiut că este un bugetar strâns la pungă. Dacă a plătit Senatul această vizită, costurile deplasării ar trebui făcute publice pentru că este vorba de bani publici. Dacă a plătit PSD-ul, ar trebui să se precizeze asta pentru a fi ştearsă orice urmă de suspiciune. Dacă e vorba de vreo sponsorizare, iarăşi ar trebui făcut public numele finanţatorului. Iar dacă Mircea Geoană a plătit singur deplasarea, ar trebui să o spună fie şi pentru a fi compătimit: înseamnă că a rămas fără o jumătate din banii strânşi cu mari eforturi pe vremea când era ambasador în SUA.

Şi ar mai fi o întrebare fără răspuns: Cine l-a însoţit pe Geoană la Moscova?

sâmbătă, 14 noiembrie 2009

Roşca şi Chirieac, interzişi la Realitatea TV

UPDATE. Titlul de mai sus este greşit. Roşca şi Chirieac au luat o pauză doar la Realitatea TV. După trei ore de la citirea manifestului pentru un jurnalism onest practicat de RTV versus jurnalismul interesat practicat de SRS şi BC, postul revine asupra deciziei anunţate. Pe site-ul RTV a fost postat acest comunicat în care se precizează că RTV a luat o "decizie fără precedent", de a nu-i mai invita pe cei doi "în dezbaterile electorale din platourile acestei televiziuni".

Realitatea TV a anunţat în seara asta, în cel mai important jurnal al zilei, că Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac nu vor mai fi invitaţi în emisiunile şi jurnalele postului. Anunţul, făcut ceremonios chiar în deschiderea jurnalului, vine după ce două zile subiectul înregistrării discuţiei dintre Sorin Roşca Stănescu, Bogdan Chirieac şi Cătălin Macovei, şeful ANI, nu a existat deloc la postul de ştiri, după ce a treia zi au început să apară ştiri despre faptul că Macovei a declarat că s-a simţit şantajat, zi în care Bogdan Chirieac a fost invitat într-o emisiune a RTV în care s-a arătat mai preocupat de cine a realizat înregistrarea şi mai puţin să explice conţinutul discuţiei înregistrate. Subiectul şi-a făcut loc printre celelalte evenimente date pe post după ce tăcerea RTV a fost aspru sancţionată în articole apărute pe internet.

În data de 11 septembrie, conducerea RTV a decis interzicerea unor oameni politici pe post, iar pentru alţii, "supraexpuşii", s-a decis o rărire a apariţiilor. În categoria "supraexpuşilor" era nominalizat şi Bogdan Chirieac. De atunci încoace nu mi s-a părut deloc că acesta ar fi fost invitat mai puţin. Din contră. Au fost zile, chiar săptămâna trecută, când l-am văzut şi de două ori la RTV. Cum ar veni, emisiuni diferite, targhet diferit...


Ceauşescu în Cuba. Dacă doriţi să revedeţi

Am citit recent Supleanul lui Petru Popescu. Povestea cărţii este împletită în jurul relaţiei sale cu Zoia Ceauşescu, o relaţie complicată, a unor oameni care proveneau din lumi oarecum diferite. Mi-a plăcut felul delicat, neostentativ în care autorul a descris relaţia lui cu Zoia, fiica „faraonului”. Romanul te prinde. Acţiunea curge alert, ca un scenariu de film. Povestea este închegată mult mai convingător după primul sfert al cărţii, high-life-ul comunist este conturat destul sec şi contrastează puternic cu viaţa oamenilor obişnuiţi, surprinsă în tuşe reci şi realiste. Partea de final descrie vizita cuplului Ceauşescu în mai multe state „prietene” din America de Sud: Cuba, Columbia, Venezuela şi Peru. Ambiţiile, stângăciile, rudimentarismul celor doi dictatori sunt fin ironizate de scriitor.

Filmuleţul de mai jos prezintă vizita din 1973 a cuplului Ceauşescu în Cuba. La secundele 55 şi 56, în spatele lui Fidel Castro, se află Ioan Mihai Pacepa - fostul adjunct al Direcţiei de Informaţii Externe care a defectat în 1978 în SUA -, pe vremea când în delegaţiile oficiale, şi nu numai, folosea numele de Mihai Podeanu.

De sâmbăta asta

vineri, 13 noiembrie 2009

Infracţiuni de alegeri

Fostul ministru de Interne Dan Nica susţinea acum vreo două săptămâni că 650 de persoane au plecat din Arad şi Bihor la Viena pentru a vota în capitala Austriei, după ce votaseră şi în România. Am crezut că afirmaţia se baza pe informaţiile deţinute de Nica în calitatea sa de ministru. Din datele pe care le-am cerut de la Poliţie despre infracţiunile electorale comise anul trecut în timpul celor două campanii electorale în toată ţara nu reiese cifra avansată de fostul ministru de Interne. Cifrele arată cam aşa:

Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) a deschis anul trecut, la nivel naţional, 1.015 de dosare penale care aveau ca obiect infracţiuni săvârşite atât în timpul campaniilor electorale, organizate cu ocazia alegerilor locale şi parlamentare, dar şi în ziua alegerilor. Să ne uităm puţin peste statistica lor. Dintre acestea, 610 dosare aveau ca obiect infracţiuni săvârşite pe timpul desfăşurării alegerilor locale, iar 405 în timpul alegerilor parlamentare.

Defalcat, datele arată aşa:
304 – infracţiuni la legea alegerilor autorităţilor locale
212 - infracţiuni de furt (de ştampile, buletine de vot)
115 – infracţiuni de distrugere
77 - infracţiuni de loviri sau alte violenţe

Până la data de 31 iulie 2009, poliţiştii au soluţionat 904 dosare penale referitoare la infracţiuni privind desfăşurarea alegerilor alegerilor locale şi parlamentare, toate fiind înaintate la Parchet cu propuneri procedurale. Cu propunere de declinare au fost soluţionare 135 de dosare penale. Au rămas în evidenţe 103 dosare penale (38 cu privire la alegerile locale şi 65 la alegerile parlamentare), dintre care 80 cu autori neidentificaţi, iar 23 cu autori cunoscuţi.

Ar mai fi ceva de spus: din datele centralizate la BEC rezultă că la Viena au votat doar 242 de români.

joi, 12 noiembrie 2009

Vodafone, Orange, mulţumim că existaţi!

SRI o dă la întors! Omar Hayssam nu a fost urmărit de SRI sau DGIPI. Cel mai important seviciu secret de la noi transmite azi în presă această informaţie, dar nu prin biroul său de presă, ci prin Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) din cadrul Parchetului General, transformată ad-hoc în purătorul său de cuvânt.
EVZ citează azi oficiali de la DIICOT care susţin că traseul fugii din ţară a sirianului acuzat de terorism a fost realizat pe baza listingului telefoanelor mobile folosite de Omar, dar şi de apropiaţii săi.

Fuga lui Omar Hayssam din România a fost, probabil, cel mai fierbinte subiect al anului 2006. La acea vreme, şefii serviciilor se întreceau în a găsi scuze pentru faptul că Omar Hayssam nu era monitorizat în momentul în care a fugit, iar pentru că nu era monitorizat nu s-a putut bloca fuga sirianului. Iar acum, după trei ani, aflăm de la directorul SRI-ul că dosarul fugii este "ultradocumentat". Cum? Pe baza listei de telefoane şi SMS-uri date de Hayssam în ziua fugii sale. Ce înseamnă asta? Că SRI a cerut de la Vodafone şi de la Orange listingul telefoanelor, iar în baza acestuia a refăcut traseul?

Sinceră să fiu, şi eu am cerut un listing de telefon mobil şi nu ţin minte să fi fost indicat locul de unde s-a sunat, ci erau înşiruite nişte numere de telefon. În plus, informaţii despre codul IMEI, că telefonul s-a dat din apropierea locuinţei nu ştiu cui, că telefonul a fost preluat de un releu din nu ştiu ce ţară nu cred că se află pe listingul telefoanelor. Iar asta ar trebui să explice SRI-ul. Precum şi dacă vizualizarea şi decriparea informaţiilor geografice de pe relee se poate face după o zi, o lună, trei ani, pentru că doar cu ajutorul releelor s-ar fi putut stabili, teoretic, locul de unde s-a iniţiat un apel? Adică, se poate afla peste trei ani cine şi pe ce stradă era când m-a sunat pe mine ieri?!

În condiţiile astea, în care toate aceste date s-au aflat de la companiile de telefonie mobilă, de ce mai plătim zeci de milioane de euro, oficial, pentru multele servicii secrete din România? Vodafone, Orange, mulţumim că existaţi! Am reuşit şi noi să aflăm, cu ajutorul vostru, cum a fugit Omar Hayssam din ţară!

SRI, complice la fuga lui Hayssam?

George Maior, directorul SRI, declara duminica trecută la Realitatea TV, că Serviciul ştie "precis" cum a plecat din ţară Omar Hayssam. Maior a afirmat şi că a trimis "dosarul la Curtea de Apel Oradea", acolo unde se judecă procesul privind fuga din ţară a sirianului.

Mihai Şoica face publice în EVZ amănunte din dosarul clasificat al fugii sirianului. În articol sunt prezentate mai multe informaţii spectaculoase despre monitorizarea lui Omar Hayssam de către SRI. Concluzia e simplă: deşi au ştiut pas cu pas unde e Hayssam, nici SRI, nici DGIPI nu au alertat poliţia sau autorităţile portuare pentru a-l împiedica pe acesta să fugă din ţară. În termeni juridici, atunci când ştii despre comiterea unei infracţiuni şi nu anunţi autorităţile se numeşte că eşti complice.

„Din momentul activării cartelei (...), deplasarea acestuia a fost stabilită tehnic pe traseul Voluntari-Slobozia, Ţăndărei, Stupina, în data de 26 iunie 2006, în intervalul orar 14.43-18.24; pe raza municipiului Constanţa şi în proximitate, în seara zilei de 26 şi în ziua de 27 iunie 2006, inclusiv în zona portului, stabilit tehnic între orele 21.28-23.10, respectiv Mamaia şi Ovidiu; în zona locuinţei din Bucureşti a lui Omar Hayssam în data de 28 iunie, între orele 18.32- 19.29. Evidenţierea tehnică a modului de deplasare a lui Hayssam a fost posibilă datorită apelurilor efectuate şi a mesajelor SMS de la numărul de telefon 0746.005.006, prin vizualizarea geografică a releelor de telefonie mobilă accesate la iniţierea de apeluri şi mesaje”, se arată în documentul pe care îl citează EVZ.

În dosar mai sunt citate şi alte documente din care reiese că Omar Hayssam a părăsit Bucureştiul pe 29 iunie, împreună cu Omar Mahmoud, pe traseul Voluntari, Lilieci, Ioan Roată, Slobozia, la bordul unui BMW cu numărul B-79-XOX.

Fuga lui Hayssam a decapitat la acel moment conducerea a două servicii secrete, plus pe cea a Parchetului General. Şi alţii au plătit pentru asta: şefii mai multor direcţii şi servicii din SRI şi DGIPI au fost schimbaţi. La acea vreme, ţapul ispăşitor a fost considerat procurorul Ciprian Nastasiu, cel care a cerut eliberarea din detenţie a lui Hayssam pe motiv de boală. Presa vremii consemna şi reacţiile reprezentanţilor SRI şi DGIPI care susţineau că NU l-au monitorizat pe sirian spunând că nu era de competenţa lor, aruncându-şi responsabilitatea de la unul la altul.

În lumina noilor informaţii, lucrurile se văd acum altfel şi se nasc câteva noi întrebări despre fuga lui Hayssam.
1.Dacă era monitorizat, de ce SRI sau DGIPI nu au alertat poliţia sau autorităţile portuare pentru a-l împiedica pe Hazssam să fugă din ţară?
2.Cine din SRI şi DGIPI a ştiut şi avizat monitorizarea lui Hayssam?
3.Cine avea competenţă pentru a bloca fuga lui Hayssam, în condiţiile în care acest lucru era ştiut oficial?
4.Nu a fost oprită plecarea lui Hayssam pentru ca trebuia respectată promisiunea „Profesorului” faţă de sirian că va fi lăsat să plece din ţară?
5.Au existat în SRI sau DGIPI anumite facţiuni care l-au supravegheat pe sirian fără ştirea conducerii de atunci, dar care au predat datele noilor şefi?
6.Preşedintele Traian Băsescu, beneficiar potrivit Constituţiei al informaţiilor culese/obţinute de serviciile secrete, a ştiut despre faptul că Hayssam era monitorizat în momentul fugii din ţară?

miercuri, 11 noiembrie 2009

Tăcerea complice a unei părţi a presei

UPDATE - Aveti o singură variantă de răspuns la următoarea întrebare: cine este acum la Antena 3 pe post de invitat? Evident, aţi răspuns corect! Chiar Sorin Roşca Stănescu! Culmea tupeului public mi se pare faptul că vorbeste despre presă, despre faptul că presa este hulită de Cotroceni, dar că este apreciată peste ocean. Este prezentat şi un material pe marginea subiectului înregistrării în care "Roşca explică faptul că demersul său jurnalistic a fost întreprins pentru a obţine clarificări referitoare la anumite subiecte sensibile"!!

Omerta este legea tăcerii aplicată de mafie. Astăzi a fost aplicată şi de o parte a presei pentru a-i proteja pe Sorin Roşca Stănescu şi Biogdan Chirieac. Pentru Jurnalul naţional, Cotidianul, Adevărul, Gardianul, Gândul subiectul interceptării discuţiei dintre Cătălin Macovei, şeful Agenţiei Naţionale de Integritate, şi autointitulaţii „cetăţeni” Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac, nu există în ediţiile de astăzi.

Publicarea de către ziarul Curentul a interceptării incomodei discuţii dintre cei trei are indiscutabil valoare de subiect de presă. Cinci cotidiene de referinţă, serioase, nu scot o vorbă despre subiectul zilei de ieri. Nici un rând.
Care ar fi motivele? Să încercăm nişte explicaţii.

Jurnalul naţional. Ziarul are un singur subiect pe ordinea de zi – Traian Băsescu şi PDL. Orice are legătură „de rău” cu Băsescu, partidul care-l susţine sau apropiaţii săi, contează. Restul e umplutură, subiecte de revistă, de magazin, de ce vreţi. În plus, Marius Tucă este bun amic atât cu Sorin Roşca Stănescu, cât şi cu Bogdan Chirieac. Şi nu este singurul. Mai sunt pe la JN şi alte persoane cu atribuţii de conducere care se bat pe burtă cu cei doi.

Cotidianul. Tăcerea ziarului condus de Cornel Nistorescu mi se pare cel puţin ciudată. Nistorescu este cunoscut ca un aprig adversar al lui Roşca Stănescu. Aş putea spune, fără să greşesc, că cei doi se urăsc. Rivalitatea lor datează încă de pe vremea când unul conducea Evenimentul zilei, iar celălalt Ziua. Adversitatea dintre cei doi s-a mutat şi în tribunal, cei doi dându-se unul pe altul în judecată de nenumărate ori. În condiţiile astea, nu pot să mă gândesc decât la faptul că lui Nistorescu i s-a cerut „de sus” să ignore subiectul.

Adevărul. Sunt sigură că toţi cei din conducerea Adevărului – Grigore Cartianu, Laurenţiu Ciocăzanu, Ovidiu Nahoi - au fost revoltaţi de conţinutul înregistrării, cu toate astea, nimeni nu a scris niciun rând. Nu au publicat absolut nimic. Nu pentru că „Noi nu facem politică”, dacă ar fi să citez un soi de slogan al ziarului, ci pentru că patronul lor face politică şi face şi afaceri. Unele dintre ele chiar cu Roşca. Mai mult, cei doi sunt şi neamuri: Patriciu i-a botezat cei doi copii de până în cinci ani ai lui Roşca.

Gardianul. Alături de Ziua, Gardianul face parte din partea neasumată a trustului Realitate-Caţavencu. Cele două ziare au mers de multe ori în tandem atunci când a fost nevoie în a promova sau a nu promova anumite subiecte. În plus, Alecu Racoviceanu este un bun prieten al lui Roşca Stănescu.

Gândul. Aici motivele nu mai ţin de Roşca, ci de Bogdan Chirieac. Acesta din urmă a fost cofondator al ziarului şi redactor şef până anul trecut când a fost dat afară în urma unei anchete de presă. Mihai Munteanu de la EVZ a dezvăluit că Bogdan Chirieac a făcut zeci milioane de euro din afaceri cu statul, afaceri pe care a încercat să le influenţeze pozitiv prin câteva editoriale ale sale. Atunci a fost forţat să plece de la Gândul şi i s-a întrerupt contractul pe care îl avea la PROTV.

Doar Evenimentul zilei şi România liberă au scris astăzi despre încercarea de şantaj făcută de Rosca Stănescu asupra lui Cătălin Macovei cu spijinul şi complicitatea lui Chirieac.
Asta e partea care ţine de presa scrisă. La TV, lucrurile au stat cam la fel. Realitatea TV a dat doar ştirea despre faptul că şeful ANI a declarat aseară la B1TV că se simte şantajat. La Antena 3 subiectul nu a existat. Era şi greu, în condiţiile în care ambele televiziuni beneficiază frecvent, chiar obositor, de „expertiza” lui Roşca şi Chirieac. Depre ce a fost aseară la TV puteţi citi mai multe pe blogul lui Costi Rogozanu.

marți, 10 noiembrie 2009

Scurt compendiu de constrângere, intimidare şi şantaj

Astăzi de dimineaţă, în ziarul Curentul, a avut loc lansarea unui mic îndreptar de constrângere, intimidare şi chiar de şantaj. Au luat parte: Cătălin Macovei, înalt demnitar al statului, şeful Agenţia Naţională de Integritate, zisă şi ANI, Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac, doi domni care au încetat a mai fi jurnalişti în momentul în care s-au apucat de afaceri pe spatele publicaţiilor unde lucrau. Evenimentul a fost marcat printr-o înregistrare ambientală, realizată de nu se ştie cine. Putea fi făcută la fel de bine de vreun serviciu secret sau de vreun particular care a investit în astfel de aparatură.

Prezentarea îndrumarului este însoţită de un "recital" al lui Roşca Stănescu, început în forţă. Abia ajunge la masă, la El Capitan, şi-l ia tare pe Macovei: „Deci cum i-am spus şi lui Bogdan eu nu am nicio simpatie pentru tine... Pentru că ştiu că ai mers de la unul la altul încercând să-ţi păstrezi, să-ţi consolidezi poziţia.... Ăştia pe care-i controlezi i-ai mai iertat, i-ai mai nu ştiu ce. Ai făcut un fel de negustorie cu această instituţie publică în detrimentul...”.

Cum poziţia de forţă a fost deja stabilită, urmează atacul frontal al lui Roşca: îl acuză pe Macovei că ar fi luat 100.000 de euro cu împrumut de la un cămătar, în realitate şeful ANI fusese doar martor la acel împrumut făcut de un apropiat al său. Întrebarea este totuşi de ce s-a angajat şeful ANI ca martor într-o afacere cu cămătrari?

SRS: Păi ştii că ai luat 100.000 de la un domn?
CM: Nu, arătaţi-mi hârtia!
SRS: Nu ştiu... (scoate documentul)
CM: Nu, domnu’ ăsta a luat împrumut.
SRS: E semnătura ta?
CM: Da!
SRS: Şi ce scrie aici?
CM: „În prezenţa martorului“. „Contractul a fost încheiat în prezenţa martorului Macovei“. Da, aşa e, şi e valabil şi în ziua de azi că ăla n-a dat banii. Adevărat tot ce scrie de la un cap la altul şi adevărat că-i semnătura mea. Dar n-am luat eu, din păcate. Acum îmi pare rău, fie vorba între noi, că n-am luat nimic de acolo.


Cum partea cu intimidarea nu a ieşit, asupra lui Macovei fiind pusă totuşi suficient de multă presiune, se trece la scos informaţii de la acesta.

SRS: La data aceea. Pentru ca „poporul“ să afle adevărul, pentru a se face puţină dreptate, m-ar interesa unde v-aţi dus cu investigaţiile. Până unde au ajuns aceste investigaţii?
CM: Păi la Blaga s-a terminat. Asta ştiţi!
SRS: Nu ştiu! Şi l-aţi găsit curat?
CM: Păi am dat-o public asta. Ce-am terminat. Blaga a justificat tot.
SRS: Nu i-aţi găsit conturile de afară?
CM: Suntem în procedură... Lui Blaga?
SRS: Da.
CM: Sincer, nu le-am căutat.
SRS: Urât.
CM: Urât, dar nu am ştiut.
SRS: Dar ceilalţi doi?
CM: La ceilalţi doi sunt procedurile în curs. Durează. Ştiţi cum v-am zis şi la televiziune. Elveţia nu mai e ce-a fost. Elveţia dă tot acuma, dar e o procedură mai complicată.
SRS: Păi şi dacă le dă după alegeri?
CM: Am înţeles. Poate dă înainte de alegeri. Aici aveţi dreptate că, dacă afli prea târziu, degeaba afli.
SRS: Ar trebui să se ştie.
CM: Am înţeles ideea.......


Acum, că SRS i-a explicat clar că acele informaţii din Elveţia, care „nu mai e ce-a fost” (sic!), ar fi bine să apară până în alegeri, acesta trece la a cere amănuntele importante şi relevante, care pot foarte bine fi dovezi excepţionale într-o anchetă jurnalistică onestă, dar şi informaţii de şantaj. Depinde pe mâna cui încap.

SRS: Păi şi cât mai durează procedura asta?
CM: Dacă v-aş zice că durează o saptămână... Nu vă pot garanta cât mai durează. Nu ştiu, uite o să mă interesez şi vă transmit mâine prin Bogdan. Că eu acuma sunt ocupat să dau cu subsemnatul pe la diverse autorităţi, că tot ziceţi dvs. Că mă şantajează, că mă are Băsescu la mână cu nu ştiu ce. Şi chiar nu prea m-am mai preocupat în ultima vreme ce s-a mai întâmplat, dar mâine vă transmit prin maestru’.
SRS: Da, Bogdane?
CM: Că eu cred că nu mai e. Teoretic n-ar trebui să mai dureze mult.
SRS: Oricum, şi nişte detalii ar fi utile. Unde sunt, cum sunt, numere. Mmm?
CM: Am înţeles.


Da, SRS cere localizarea conturilor, numerele lor şi alte detalii, la care Cătălin Macovei răspunde prompt: „Am înţeles!”. Lipseşte „Să trăiţi!” Acum ceva vreme, poate două luni, Sorin Roşca Stănescu a afirmat la Realitatea TV, la „Ora de foc”, faptul că miniştrii Videanu şi Berceanu deţin conturi în străinătate. SRS a afirmat atunci că va reveni în câteva zile şi va prezenta date exacte, numere, localizare precisă etc. Această declaraţie l-a făcut atunci pe Videanu să intervină telefonic şi să nege informaţia. Adică SRS nu prea a pierdut vremea şi a început să arate pisica.
Revenind, la întâlnirea din Snagov, abia acum urmează adevăratul număr de „magie” al lui Roşca, unde tehnica sa este expusă în toată splendoarea anilor în care s-a antrenat pentru a ajunge la un asemnea nivel de rafinament în constrângere, intimidare şi chiar şantaj.

SRS: Dacă, de pildă, tu-mi dai numerele de cont eu le trimit câte 5 Euro.
BC râde cu poftă
CM: De ce?
SRS: Ca să le verific. (n.r. - râde cu poftă. De fapt, el le trimite bani ca să vadă demnitarii că el le ştie conturile. Incomod, nu? Şi apoi „să-i poată strânge de coaie“ după cum mărturiseşte ulterior).
CM: Asta putem să facem şi noi.
SRS: Poate voi n-aveţi. Eu am. I-am strâns.
BC şi SRS râd cu poftă.
CM: Noi n-avem, e-adevărat.


Situaţia este absolut halucinantă. Mă întreb ce-o fi fost în sufletul jurnaliştilor tineri, ăia care încă mai cred în meseria asta, când au citit stenograma discuţiei dintre cei trei? Mă refer la ziariştii ăia care-şi rup teneşii alergând după o exclusivitate de la ANI, nu care se plimbă cu un BMW-ul exclusivist, care dau zeci de telefoane la care nu îi răspunde nimeni, nu care îl convoacă la întâlnire pe şeful de la ANI, ăia care mănâncă pe fugă covrigi reci şi uscaţi, nu care iau masa la El Capital în Snagov cu şeful ANI. Mi-aş dori să ştiu că şi-au spus în sufletul lor că NU vor dori să se facă Sorin Roşca Stănescu sau Bogdan Chirieac când vor fi mari.