Coşmarul zăpezilor plătit cu peste un miliard de euro

Reiau aici un articol mai vechi, pe care l-am publicat în decembrie 2009 despre contractele de întreţinere a drumurilor, contracte care includ şi deszăpezirea şoselelor naţionale şi a celor două autostrăzi. O afacere de 1,1 miliarde de euro, parafată de liberalul Ludovic Orban în 2008, şi prelungită de democrat-liberalul Radu Berceanu în 2010. Aceste contracte sunt şi acum în vigoare, iar sute de miliaone de euro se scurg în buzunarele firmelor acelor aşa-numiţi "regi ai asfaltului", a căror culoare politică se amestecă când vine vorba de afaceri profitabile cu statul. Varinata originală a articolului poate fi citită aici şi aici.

Afacerile cu zăpadă au băgat zeci, dacă nu chiar sute de milioane de euro, de-a lungul vremii, în buzunarele unor firme agreate de Ministerul Transporturilor şi de Compania Naţională de Autostrazi şi Drumuri din România (CNADNR). Contractele de deszăpezire au fost implementate pe vremea ministeriatului lui Miron Mitrea, când serviciile CNADNR au fost externalizate pentru că direcţiile care se ocupau cu astfel de servicii au fost desfiinţate fiind considerate prea costisitoare. Modelul lui Mitrea a fost preluat de toţi cei trei miniştri care i-au urmat.

Anul trecut, Ministerul Transporturilor condus de liberalul Ludovic Orban a gândit o nouă strategie pentru salvarea drumurilor naţionale - contractele multianuale pentru reparaţii şi întreţinere, la care s-a adăugat şi deszăpezirea. La nivelul celor 7 direcţii subordonate, CNADNR a organizat licitaţii pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii pe drumurilor naţionale pe o durată de patru ani, între 2008 - 2011. Valoarea contractelor încheiate este una uriaşă, de peste 1,1 miliarde de euro.

Florin Dascălu, fostul director al Direcţiei de Întretinere şi Administrare din CNADNR, demis ieri de Radu Berceanu, ministrul interimar al Transporturilor, declara acum câteva luni că „această abordare a fost gândită în cursul anului 2007 şi a apărut din necesitatea de a asigura o viabilitate a reţelei de drumuri naţionale”. Deşi în interiorul CNADNR se recunoştea neoficial că aceste lucrări de întreţinere multianuală, care include şi partea de deszăpezire, ar fi fost mult mai ieftine dacă erau făcute în regie proprie, funcţionarii de acolo au fost nevoiţi să implementeze viziunea ministrului de atunci, Ludovic Orban.

Astfel, lucrările pentru întreţinerea drumurilor naţionale, marcajele, serviciile de pază, serviciile de curăţenie specializate şi serviciile de deszăpezire au fost gândite ca pachete de servicii pe care CNADNR le-a scos la licitaţie în 2008. Drumurile naţionale aflate pe raza Secţiilor Naţioanle de Drumuri din cadrul Direcţiilor Regionale de Drumuri Publice - structuri aflate în componenţa CNADNR -, au fost incluse în acele pachete de întreţinere multianuală. Licitaţiile organizate pe parcursul anului trecut au fost câştigate de firmele cu susţinere politică, indiferent de culoarea partidului care le-a sprijinit mai mult, ştiindu-se, de altfel, că aceste firme au cotizat consistent de-a lungul timpului pentru campaniile electorale a tuturor partidelor.

Companiile lui Dorinel Umbrărescu, Dan Besciu şi Sorin Vulpescu, Theodor Berna, Florin Diaconu, Gheorghe Cusă, Ovidiu Tender, Marian Fişcuci, cu toţii apropiaţi de câte un partid politic, au încheiat în 2008 contracte pentru întreţinerea multianuală a drumurilor, pentru o perioadă de patru ani, inclusiv pentru deszăpezire. Contractele încheiate de firmele deţinute de cei numiţi mai sus ajung, cum spuneam, la peste 1,1 miliarde de euro.

În 2008, Ministerul Transporturilor condus de liberalul Ludovic Orban a gândit o nouă strategie pentru salvarea drumurilor naţionale - contractele multianuale pentru reparaţii, întreţinere şi deszăpezire. Întreţinerea tuturor drumurilor naţionale din România pentru perioada 2008 – 2011 a încăput pe mâna unor firme cu puternică susţinere politică. Companiile lui Dorinel Umbrărescu, Nelu Iordache, Dan Besciu şi Sorin Vulpescu, Theodor Berna, Florin Diaconu, Gheorghe Cusă, Ovidiu Tender, Marian Fişcuci, cu toţii apropiaţi de câte un partid politic, au încheiat în 2008 contracte pentru întreţinerea multianuală a drumurilor, în pachetul de servicii fiind inclusă şi deszăpezirea.

Contractele încheiate de firmele deţinute de cei numiţi mai sus cu Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri din România (CNADNR) ajung la peste 1,1 miliarde de euro. În schimbul acestor bani, firmele ar trebui să asigure în intervalul 2008 – 2011 lucrări pentru întreţinerea drumurilor naţionale, marcaje, servicii de pază, servicii de curăţenie specializate şi servicii de deszăpezire.

O simplă privire peste lista de câştigători arată că licitaţiile au fost atribuite unor companii cu puternică susţinere politică, abonate la contracte pe bani publici, indiferent de culoarea guvernelor care s-au succedat după 2000. La nivel naţional, cele mai multe contracte au fost câştigate de consorţiul UMB Spedition, patronat de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu. Firma acestuia a obţinut nu mai puţin de 13 contracte de întreţinere multianuală a drumurilor din tot atâtea Secţii Naţionale de Drumuri (SND). Este vorba despre SND Oradea - contract în valoare de 76.813.652 lei, SND Satu Mare - contract în valoare de 45.423.520 lei, SND Baia Mare - contract în valoare de 54.450.431 lei, SND Târgu Mureş - contract în valoare de 346.656.357 lei, SND Miercurea Ciuc - contract în valoare de 206.013.042 lei, SND Bacău - contract în valoare de 102.563.819 lei, SND Bârlad - contract în valoare de 102.563.819 lei, SND Botoşani, 85.577.171 lei, SND Câmpulung Moldovenesc - contract în valoare de 52. 285.210 lei, SND Focşani - contract în valoare de 141.068.602 lei, SND Galaţi - contract în valoare de 45.838.569 lei, SND Iaşi - contract în valoare de 86.531.789 lei, SND Piatra Neamţ - contract în valoare de 245.217.279 lei, SND Suceava - contract în valoare de 60.265.870 lei.

Toate aceste sume de bani adunate ajung la o valoare impresionantă, de peste 1,5 miliarde de lei noi, echivalentul a circa 400 de milioane de euro. Calculele arată că firma lui Dorinel Umbrărescu, numit de presă „regele asfaltului”, a obţinut mai mult de o treime din întreaga sumă alocată pentru întreţinerea multianuală a drumurilor naţionale. Contractele lui Umbrărescu vin după o perioadă de „secetă”, în care firma acestuia a avut închis robinetul banilor publici, comparativ cu perioada 2001 - 2004. În perioada guvernării Adrian Năstase, Spedition UMB a obţinut contracte de peste 325 de milioane de euro, iar patronul ei s-a aflat printre sponsorii PSD. În 2005, imediat după ce PSD a pierdut alegerile, Umbrărescu declara că l-a votat pe Traian Băsescu, însă asta nu i-a ajutat prea mult.

Contractele pe care a reuşit să le mai încheie în perioada 2005 – 2007 au fost obţinute de la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi, la conducerea căreia s-a aflat în perioada 2005 – 2008 Dorina Tiron, în prezent directorul CNADNR, cu care Umbrărescu are o comunicare foarte bună. Adevărata revenire în liga jucătorilor importanţi din asfalt s-a produs în 2008, când Spedition UMB a încheiat nouă din cele 13 contracte de întreţinere multianuală cu SND-uri aflate sub conducerea directă a Dorinei Tiron. Drumurile cu cele mai mari probleme zilele acestea în privinţa deszăpezirii au fost în Moldova, adică exact pe segmentul controlat de Spedition UMB.

Pe locul doi în topul firmelor care au obţinut contracte de la CNADNR pentru întreţinerea multianuală a drumurilor, inclusiv pentru deszăpezire, se află Tehnologica Radion şi Delta ACM 93, firme aflate în sfera de influenţă a PDL. Prima este controlată de Theodor Berna, cea de-a doua de Florin Diaconu. Cele două firme, care s-au asociat într-un consorţiu pentru aceste contracte, au obţinut şase înţelegeri juridice: SND Brăila - contract în valoare de 80.040.000 lei, SND Buzău - contract în valoare de 139.067.872 lei, SND Ialomiţa - contract în valoare de 75.440.000 lei, SND Călăraşi - contract în valoare de 82.340.000 lei, SND Constanţa - contract în valoare de 179.400.000, SND Tulcea - contract în valoare de 102.120.000 lei. Totalul este de 651.507.872 lei, echivalentul a circa 165 de milioane de euro. Despre contractele obţinute de Tehnologica Radion şi Delta ACM 93 în judeţele Constanţa şi Tulcea voi scrie pe larg în viitor.

O altă firmă din zona PDL care a obţinut contracte pe vremea ministrului Ludovic Orban este Euroconstruct Trading 98, patronată de Sorin Vulpescu şi Dan Besciu, foşti parteneri de afaceri cu Dorin Cocoş, soţul Elenei Udrea. Firma a obţinut două contracte, de la SND Cluj - contract în valoare de 70.699.987 lei şi de la SND Târgovişte - contract în valoare de 108.486.879 lei. Valoarea totală a celor două înţelegeri juridice ajunge la 179.186.668 de lei, echivalentul a circa 45 de milioane de euro.

Şi firmele cu susţinere PSD au obţinut contracte de întreţinere multianuală. Firma în care mama senatorului PSD Cătălin Voicu a fost acţionară aproape patru ani, Gecor SRL, a obţinut două contracte, unul de la SND Bucureşti Sud - contract în valoare de 110.797.472 lei, altul de la SND Târgu Jiu - contract în valoare de 152.206.510 lei. Valoarea totală a acestora este de 263.003.982 lei, echivalentul a peste 65 de milioane de euro.

Compania deţinută de prietenul lui Liviu Dragnea, vicepreşedinte PSD şi preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman, TelDrum SRL, a obţinut contractul de întreţinere multianuală de la SND Alexandria. Este vorba despre un contract în valoare de 120.362.973 de lei, echivalentul a peste 30 de milioane de euro.
Printre firmele care au mai obţinut contracte de întreţinere multianuală pentru perioada 2008 – 2011 de la CNADNR se mai numără Romprest, deţinută de Florian Walter, fost Buşcă, cumătru cu Miron Mitrea, SIRD Timişoara, patronată de Ovidiu Tender, sponsor al PSD în 2008, Argecom, patronată de Gheorghe Axinte, care şi-a construit multe afaceri cu sprijinul PSD. Nu în ultimul rând, printre societăţile comerciale care au obţinut astfel de contracte se numără şi Romstrade, patronată de Nelu Iordache, un om de afaceri aflat într-o deschisă relaţie de prietenie cu ministrul care a gândit strategia „multianualelor”, Ludovic Orban.

Jurnalul Naţional mă plagiază din nou!

Pentru a doua oară într-o jumătate de an. Furtul cel nou va putea fi citit în ediţia tipărită de mâine, 25 noiembrie, a Jurnalului Naţional, însă eu l-am descoperit pe ediţia on-line a ziarului. Şi uite aşa, în seara asta am o nouă confirmare că unele persoane care se folosesc fraudulos de titulatura de jurnalişti şi care s-au specializat să semneze cu pseudonime în Jurnalul Naţional nu numai că îmi citesc blogul, dar continuă să îl plagieze cu o nesimţire infinită.

Ce plagiază de data asta Jurnalul Naţional? Nişte informaţii exclusive pe care le-am obţinut acum două săptămâni din interiorul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) despre sumele de bani plătite în decursul acestui an către 16 avocaţi sau case de avocatură, informaţii pe care le-am publicat marţea trecută sub forma unui top al avocaţilor plătiţi de CNADNR. Datele primare obţinute de mine fac referire la mai multe plăţi făcute de CNADNR în 2010 către diverse companii, printre care şi Spedition UMB, Euroconstruct Trading 98, Bechtel sau Search Corporation (date pe care le voi folosi în curând pentru nişte mici anchete), însă conţineau şi sumele plătite către avocaţii care au avut contracte cu CNADNR-ul. Din acele liste de plăţi am scos doar sumele de bani încasate de avocaţi, după care m-am apucat de adunat. După cum se vede, în topul meu sumele sunt cu virgulă.


Captură foto după furăciunea Jurnalului Naţional

Topul publicat de mine pe blog

Hoţul de la Jurnalul Naţional, cel care a furat informaţiile, susţine cu neruşinare şi inconştienţă că a preluat datele din raportul Curţii de Conturi despre instituţiile care au cumpărat servicii juridice, deşi aveau mii de jurişti angajaţi, făcut public la începutul lunii. Oricine poate verifica faptul că datele invocate de hoţul de la Jurnalul Naţional nu figurează în raportul Curţii de Conturi. Hoţul însuşi o putea face, nu-i aşa? Deci, domnule Tucă, domnule Ciutacu, vorbim de dubla doi, de plagiat cu repetiţie, de plagiatul de la Jurnalul Naţional se întoarce?

Topul avocaţilor plătiţi de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri în 2010

Curtea de Conturi a dat publicităţii săptămâna trecută un raport în care sunt contabilizate sumele uriaşe, de ordinul zecilor de milioane de lei, plătite de diverse instituţii ale statului pentru servicii juridice în condiţiile în care dispuneau de departamente specializate. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a cheltuit în perioada 2008 – 2010, potrivit raportului, nu mai puţin de 89.334.579,43 de lei pentru servicii juridice, deşi avea angajate un număr de 653 de persoane cu studii juridice. Surse din cadrul Companiei au confirmat cifra, însă, potrivit acestora, numărul celor care lucrează strict în departamentele juridice este, la nivelul întregii ţări, de circa 250, restul având studii juridice, dar fiind încadraţi în alte departamente ale CNADNR.

16 avocaţi sau case de avocatură au încasat de la CNADNR numai de la începutul acestui an şi până în prezent circa 7,7 milioane de euro. Suma se împarte între 15 avocaţi români, care au încasat 28.619.996,47 de lei (echivalentul a 6.814.824 euro) şi o firmă englezească, care a încasat 880.939,44 de euro.

Din lista de avocaţi, doi se diferenţiază categoric. Prima este avocata Cecilia Popa, cea care în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2008 a donat către PDL 49.000 de lei, echivalentul a circa 13.500 de euro. Cel de-al doilea este avocatul Ioan Băraş, care a primit peste 400.000 de euro de la CNADNR în perioada 2008 – 2010, pentru mai multe servicii juridice, printre care şi pentru procesul cu avocata Simona Neagu, cea de la care CNADNR spera să recupereze o primă de succes în valoare de circa 5 milioane de euro plătită de Companie pentru exproprierile de pe autostrada Braşov – Borş. Avocatul Băraş a pierdut procesul cu Simona Neagu, iar statul alte 400 de mii de euro.

Topul avocaţilor plătiţi de Compania de Autostrăzi în 2010

1. Dragomir şi Asociaţii – 12.946.606,58 lei (Servicii juridice de expropriere pe traseul autostrăzii Bucureşti – Braşov, contract încheiat cu CNADNR în 2004);
2. Cecilia Popa şi Asociaţii – 7.357.254,55 lei (Servicii juridice de expropriere pe traseul autostrăzii Braşov – Borş, încheiate în anii 2004, 2005, 2008 sau 2009);
3. Cabinet Individual de Avocatură „Stancu Ionel” – 2.871.225,14 lei (Servicii juridice de expropriere, contract încheiat în 2004);
4. Toma Dragomir şi Asociaţii – 2.602.250,48 lei (Servicii juridice de expropriere pe traseul autostrăzii Bucureşti – Braşov, contract încheiat cu CNADNR în 2003)
5. Cabinet Individual de Avocatură „Băraş Ioan” – 872.993,16 lei (Asistenţă juridică pentru lunile martie 2009 – ianuarie 2010);
6. Băiaşu şi Voichiţa Maria Cabinet Avocat – 519.327,08 lei
7. Cabinet Avocatură Ina Vintilescu – 450.662,08 lei (Servicii juridice conform unor contrcate încheiate în 2006 şi 2004);
8. Trifu Şerban Alexandru Cabinet de Avocat – 442.672,43 lei;
9. Societatea Civilă de Avocatură Pavel şi Asociaţii 228.964,36 lei (Servicii juridice pentru reabilitarea DN24 Galaţi – Crasna şi DN 24B Crasna - Albiţa);
10. Boştină şi Asociaţii – 169.705,78 lei (Servicii juridice pentru construcţia autostrăzii Cernavodă – Constanţa, tronsonul Medgidia – Constanţa, contract încheiat în 2010);
11. Societatea Civilă Profesională de Avocaţi "Mihălcescu şi Asociaţii” – 94.089,65 lei;
12. Cabinet de avocat Mihai Ghenuş – 46.500 lei;
13. Cabinet de avocat Uluitu Aurelian Gabriel – 7.948,52 lei;
14. Cabinet de avocat Vîlceanu Gheorghe – 7.886,40 lei;
15. Beja Stănescu Ilie şi Stănescu Elis Anamaria – 1.874,26 lei;
16. Corbett&CO – 880.939,44 euro (Servicii juridice pentru by-pass Deva-Orăştie-Sibiu)

Donaţie pentru PDL de la avocatul Autostrăzii Transilvania

EXCLUSIV. Aproape o jumătate de miliard de lei vechi a donat Partidului Democrat Liberal o avocată care derulează contracte privilegiate cu statul. Este vorba depre Cecilia Popa, partener al Casei de Avocatură Cecilia Popa şi Asociaţii. În data de 3 martie 2008, Cecilia Popa a făcut o donaţie către PDL în nume personal în valoare de 49.000 de lei, echivalentul a circa 13.500 de euro.

Având în vedere că donaţia către PDL a fost făcută de Cecilia Popa într-un an electoral, nu poţi să nu te întrebi dacă e vorba de bani întorşi paridului sau de bani daţi pentru o bună colaborare viitoare. Greu de spus care din cele două variante este cea corectă, însă clar este că în 2008 şi 2009 Casa de Avocatură Cecilia Popa şi Asociaţii a încasat aproape zece milioane de euro de la CNADNR pentru exproprieri.

Casa de Avocatură Cecilia Popa şi Asociaţii are în derulare mai multe contracte cu instituţii ale statului, cele mai multe fiind încheiate cu Ministerul Transporturilor, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Cel mai important contract este cel de reprezentare juridică pentru exproprierea terenurilor de pe traseul Autostrăzii Transilvania, contract încheiat în 2004. Un alt contract cel puţin la fel de important este cel pentru exproprierea unor porţiuni de teren de pe traseul autostrăzii Bucureşti – Braşov, încheiat în 2005. Până în 2007, Casa de Avocatură Cecilia Popa şi Asociaţii a încasat de la Compania de Autostrăzi peste 16 milioane de euro pentru „servicii juridice”.

2008, anul în care a făcut donaţia către PDL, s-a dovedit a fi extrem de bun pentru Cecilia Popa şi Asociaţii, chiar dacă la conducerea Ministerului Transporturilor şi a CNADNR se aflau liberalii Ludovic Orban, respectiv Dorin Debucean. Pentru serviciile de asistenţă juridică pentru Autostrada Transilvania şi pentru Autostrada Bucureşti – Braşov oferite CNADNR, cabinetul a încasat peste 6,1 milioane de euro, potrivit Registrului de plăţi al Companiei. Alte 300.000 de euro au intrat în conturile avocaţilor sub formă de penalităţi pentru plata întârziată a unor facturi.

Afectat puternic de criză, anul 2009 a dus la o scădere consistentă a plăţilor pe care CNADNR le-a făcut către Casa de Avocatură Cecilia Popa şi Asociaţii. Cu toate acestea, peste 2,3 milioane de euro le-au intrat în conturi pentru serviciile juridice aduse, iar peste 10.000 de euro au reprezentat penalizări la întârzierea plăţii unor facturi, potrivit aceluiaşi Registru.

Deşi sumele de bani prevăzute în contractele încheiate cu CNADNR sunt foarte mari, acestea nu includ şi costurile deplasărilor pe care le fac avocaţii în teren. Astfel, în 2008 CNADNR a decontat Casei de Avocatură Cecilia Popa şi Asociaţii peste 12.000 de euro pentru deplasările făcute, iar în 2009 circa 6.000 de euro.

Alin Goga, directorul Direcţiei Juridice din CNADNR, susţine că în acest moment Casa de Avocatură Cecilia Popa şi Asociaţii are un singur contract în derulare, cel pentru Autostrada Transilvania, încheiat în 2004: „Pentru Bucureşti - Braşov nu cred că e vreun contract. Iar cel pentru Autostrada Bucureşti – Constanţa este suspendat în acest moment din cauza unor probleme topo”. Actele CNADNR îl contrazic pe directorul juridic al CNADNR, cel care avizează toate plăţile, inclusiv pe cele pentru contractul Autostrăzii Bucureşti – Braşov.

„Contractul pentru Autostrada Transilvania nu are o durată anume, ci este încheiat pentru exproprierea suprafeţelor de teren necesare construirii autostrăzii. La sfârşitul anului trecut erau expropriaţi circa 30% din cei 415 kilometri ai autostrăzii. S-au plătit nişte milioane de euro până acum, însă nu pot să vă spun acum cu exactitate”, a mai declarat Alin Goga.

Doar 30 la sută din suprafaţa Autostrăzii Transilvania a fost expropriată, după cum susţine directorul juridic al Companiei. Surse din interiorul Ministerului Transporturilor susţin că pe lângă lipsa banilor, care este motivul principal pentru care este întârziată construcţia autostrăzii, şi ritmul extrem de încet al exproprierilor reprezintă un impediment, dar şi faptul că aceste exproprieri s-au făcut haotic, pe bucăţi discontinue, fără a se urma o logică a traseului.

Cecilia Popa nu a putut fi contactată pentru a explica donaţia făcută PDL.

Coşmarul de pe şosele, plătit cu peste un miliard de euro – partea a II-a

EXCLUSIV. Anul trecut, Ministerul Transporturilor condus de liberalul Ludovic Orban a gândit o nouă strategie pentru salvarea drumurilor naţionale - contractele multianuale pentru reparaţii, întreţinere şi deszăpezire. Întreţinerea tuturor drumurilor naţionale din România pentru perioada 2008 – 2011 a încăput pe mâna unor firme cu puternică susţinere politică. Companiile lui Dorinel Umbrărescu, Nelu Iordache, Dan Besciu şi Sorin Vulpescu, Theodor Berna, Florin Diaconu, Gheorghe Cusă, Ovidiu Tender, Marian Fişcuci, cu toţii apropiaţi de câte un partid politic, au încheiat în 2008 contracte pentru întreţinerea multianuală a drumurilor, în pachetul de servicii fiind inclusă şi deszăpezirea.

Contractele încheiate de firmele deţinute de cei numiţi mai sus cu Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri din România (CNADNR) ajung la peste 1,1 miliarde de euro. În schimbul acestor bani, firmele ar trebui să asigure în intervalul 2008 – 2011 lucrări pentru întreţinerea drumurilor naţionale, marcaje, servicii de pază, servicii de curăţenie specializate şi servicii de deszăpezire.

O simplă privire peste lista de câştigători arată că licitaţiile au fost câştigate de companii cu puternică susţinere politică, abonate la contracte pe bani publici, indiferent de culoarea guvernelor care s-au succedat după 2000. La nivel naţional, cele mai multe contracte au fost câştigate de consorţiul UMB Spedition, patronat de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu. Firma acestuia a obţinut nu mai puţin de 13 contracte de întreţinere multianuală a drumurilor din tot atâtea Secţii Naţionale de Drumuri (SND). Este vorba despre SND Oradea - contract în valoare de 76.813.652 lei, SND Satu Mare - contract în valoare de 45.423.520 lei, SND Baia Mare - contract în valoare de 54.450.431 lei, SND Târgu Mureş - contract în valoare de 346.656.357 lei, SND Miercurea Ciuc - contract în valoare de 206.013.042 lei, SND Bacău - contract în valoare de 102.563.819 lei, SND Bârlad - contract în valoare de 102.563.819 lei, SND Botoşani, 85.577.171 lei, SND Câmpulung Moldovenesc - contract în valoare de 52. 285.210 lei, SND Focşani - contract în valoare de 141.068.602 lei, SND Galaţi - contract în valoare de 45.838.569 lei, SND Iaşi - contract în valoare de 86.531.789 lei, SND Piatra Neamţ - contract în valoare de 245.217.279 lei, SND Suceava - contract în valoare de 60.265.870 lei.

Toate aceste sume de bani adunate ajung la o valoare impresionantă, de peste 1,5 miliarde de lei noi, echivalentul a circa 400 de milioane de euro. Calculele arată că firma lui Dorinel Umbrărescu, numit de presă „regele asfaltului”, a obţinut mai mult de o treime din întreaga sumă alocată pentru întreţinerea multianuală a drumurilor naţionale. Contractele lui Umbrărescu vin după o perioadă de „secetă”, în care firma acestuia a avut închis robinetul banilor publici, comparativ cu perioada 2001 - 2004. În perioada guvernării Adrian Năstase, Spedition UMB a obţinut contracte de peste 325 de milioane de euro, iar patronul ei s-a aflat printre sponsorii PSD. În 2005, imediat după ce PSD a pierdut alegerile, Umbrărescu declara că l-a votat pe Traian Băsescu, însă asta nu i-a ajutat prea mult.

Contractele pe care a reuşit să le mai încheie în perioada 2005 – 2007 au fost obţinute de la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi, la conducerea căreia s-a aflat în perioada 2005 – 2008 Dorina Tiron, în prezent directorul CNADNR, cu care Umbrărescu are o comunicare foarte bună. Adevărata revenire în liga jucătorilor importanţi din asfalt s-a produs în 2008, când Spedition UMB a încheiat nouă din cele 13 contracte de întreţinere multianuală cu SND-uri aflate sub conducerea directă a Dorinei Tiron. Drumurile cu cele mai mari probleme zilele acestea în privinţa deszăpezirii au fost în Moldova, adică exact pe segmentul controlat de Spedition UMB.

Pe locul doi în topul firmelor care au obţinut contracte de la CNADNR pentru întreţinerea multianuală a drumurilor, inclusiv pentru deszăpezire, se află Tehnologica Radion şi Delta ACM 93, firme aflate în sfera de influenţă a PDL. Prima este controlată de Theodor Berna, cea de-a doua de Florin Diaconu. Cele două firme, care s-au asociat într-un consorţiu pentru aceste contracte, au obţinut şase înţelegeri juridice: SND Brăila - contract în valoare de 80.040.000 lei, SND Buzău - contract în valoare de 139.067.872 lei, SND Ialomiţa - contract în valoare de 75.440.000 lei, SND Călăraşi - contract în valoare de 82.340.000 lei, SND Constanţa - contract în valoare de 179.400.000, SND Tulcea - contract în valoare de 102.120.000 lei. Totalul este de 651.507.872 lei, echivalentul a circa 165 de milioane de euro. Despre contractele obţinute de Tehnologica Radion şi Delta ACM 93 în judeţele Constanţa şi Tulcea voi scrie pe larg în viitor.

O altă firmă din zona PDL care a obţinut contracte pe vremea ministrului Ludovic Orban este Euroconstruct Trading 98, patronată de Sorin Vulpescu şi Dan Besciu, foşti parteneri de afaceri cu Dorin Cocoş, soţul Elenei Udrea. Firma a obţinut două contracte, de la SND Cluj - contract în valoare de 70.699.987 lei şi de la SND Târgovişte - contract în valoare de 108.486.879 lei. Valoarea totală a celor două înţelegeri juridice ajunge la 179.186.668 de lei, echivalentul a circa 45 de milioane de euro.

Şi firmele cu susţinere PSD au obţinut contracte de întreţinere multianuală. Firma în care mama senatorului PSD Cătălin Voicu a fost acţionară aproape patru ani, Gecor SRL, a obţinut două contracte, unul de la SND Bucureşti Sud - contract în valoare de 110.797.472 lei, altul de la SND Târgu Jiu - contract în valoare de 152.206.510 lei. Valoarea totală a acestora este de 263.003.982 lei, echivalentul a peste 65 de milioane de euro.

Compania deţinută de prietenul lui Liviu Dragnea, vicepreşedinte PSD şi preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman a obţinut contractul de întreţinere multianuală de la SND Alexandria. Este vorba despre un contract în valoare de 120.362.973 de lei, echivalentul a peste 30 de milioane de euro.
Printre firmele care au mai obţinut contracte de întreţinere multianuală pentru perioada 2008 – 2011 de la CNADNR se mai numără Romprest, deţinută de Florian Walter, fost Buşcă, cumătru cu Miron Mitrea, SIRD Timişoara, patronată de Ovidiu Tender, sponsor al PSD în trecut, Argecom, patronată de Gheorghe Axinte, care şi-a construit multe afaceri cu sprijinul PSD. Nu în ultimul rând, printre societăţile comerciale care au obţinut astfel de contracte se numără şi Romstrade, patronată de Nelu Iordache, un om de afaceri aflat într-o deschisă relaţie de prietenie cu ministrul care a gândit strategia „multianualelor”, Ludovic Orban.

Coşmarul de pe şosele, plătit cu peste un miliard de euro – partea I

EXCLUSIV. Prima zăpadă a paralizat întreg sistemul de transport rutier din România. Oameni blocaţi în propriile maşini rămase înzăpezite, bolnavi la care ambulanţele nu au mai ajuns, localitaţi întregi izolate, în care curentul electric nu mai este funcţional. Aşa arată România după o zi şi o noapte în care a nins fără întrerupere. Dacă ar fi să judecăm după contractele de sute de milioane de euro încheiate pentru deszăpezirea drumurilor, nu ar fi trebuit să vedem o ţară întreagă îngropată sub nămeţi, în care nu se mai poate circula aproape deloc. Mai sunt două două zile până începe week-end-ul, perioadă în care mulţi români şi-au făcut calcule pentru a pleca în concediu, vacanţă sau la rude pentru a petrece sărbătorile de iarnă.

Afacerile cu zăpadă au băgat zeci, dacă nu chiar sute de milioane de euro, de-a lungul vremii, în buzunarele unor firme agreate de Ministerul Transporturilor şi de Compania Naţională de Autostrazi şi Drumuri din România (CNADNR). Contractele de deszăpezire au fost implementate pe vremea ministeriatului lui Miron Mitrea, când serviciile CNADNR au fost externalizate pentru că direcţiile care se ocupau cu astfel de servicii au fost desfiinţate fiind considerate prea costisitoare. Modelul lui Mitrea a fost preluat de toţi cei trei miniştri care i-au urmat.

Anul trecut, Ministerul Transporturilor condus de liberalul Ludovic Orban a gândit o nouă strategie pentru salvarea drumurilor naţionale - contractele multianuale pentru reparaţii şi întreţinere, la care s-a adăugat şi deszăpezirea. La nivelul celor 7 direcţii subordonate, CNADNR a organizat licitaţii pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii pe drumurilor naţionale pe o durată de patru ani, între 2008 - 2011. Valoarea contractelor încheiate este una uriaşă, de peste 1,1 miliarde de euro.

Florin Dascălu, fostul director al Direcţiei de Întretinere şi Administrare din CNADNR, demis ieri de Radu Berceanu, ministrul interimar al Transporturilor, declara acum câteva luni că „această abordare a fost gândită în cursul anului 2007 şi a apărut din necesitatea de a asigura o viabilitate a reţelei de drumuri naţionale”. Deşi în interiorul CNADNR se recunoştea neoficial că aceste lucrări de întreţinere multianuală, care include şi partea de deszăpezire, ar fi fost mult mai ieftine dacă erau făcute în regie proprie, funcţionarii de acolo au fost nevoiţi să implementeze viziunea ministrului de atunci, Ludovic Orban.

Astfel, lucrările pentru întreţinerea drumurilor naţionale, marcajele, serviciile de pază, serviciile de curăţenie specializate şi serviciile de deszăpezire au fost gândite ca pachete de servicii pe care CNADNR le-a scos la licitaţie în 2008. Drumurile naţionale aflate pe raza Secţiilor Naţioanle de Drumuri din cadrul Direcţiilor Regionale de Drumuri Publice - structuri aflate în componenţa CNADNR -, au fost incluse în acele pachete de întreţinere multianuală. Licitaţiile organizate pe parcursul anului trecut au fost câştigate de firmele cu susţinere politică, indiferent de culoarea partidului care le-a sprijinit mai mult, ştiindu-se, de altfel, că aceste firme au cotizat consistent de-a lungul timpului pentru campaniile electorale a tuturor partidelor.

Companiile lui Dorinel Umbrărescu, Dan Besciu şi Sorin Vulpescu, Theodor Berna, Florin Diaconu, Gheorghe Cusă, Ovidiu Tender, Marian Fişcuci, cu toţii apropiaţi de câte un partid politic, au încheiat anul trecut contracte pentru întreţinerea multianuală a drumurilor, pentru o perioadă de patru ani, inclusiv pentru deszăpezire. Contractele încheiate de firmele deţinute de cei numiţi mai sus ajung, cum spuneam, la peste 1,1 miliarde de euro. Cât a revenit fiecarei companii, cine a luat cele mai multe contracte şi alte amănunte, citiţi în partea a doua.

Afacerile de milioane de euro ale mamei lui Cătălin Voicu

Zeci de milioane de euro s-au strecurat din buzunarele statului către o firmă de asfalt în care mama senatorului PSD Cătălin Voicu deţinea jumătatea din părţile sociale. Totul, într-o perioadă în care actualul senator era angajatul Administraţiei Prezidenţiale a României, iar mai apoi deputat în Parlamentul României.
Numele lui Cătălin Voicu a apărut tot mai des în ultima vreme legat de scandalul DGIPI, serviciul secret al Ministerului de Interne, la adresa sa fiind formulate acuzaţii dintre cele mai grave, şi anume că ar controla din umbră serviciul, alături de Marian Vanghelie.
Cătălin Voicu este fost general SPP, fost consilier al preşedintelui Ion Iliescu pentru probleme de Ordine Publică şi Siguranţă Naţională şi un om cu multe relaţii foarte sus-puse: foşti şefi de stat, foşti şefi de Parchet General, procurori, şefi şi generali din serviciile secrete, politicieni influenţi şi interlopi temuţi.

Casă bună cu părinţii

Cătălin Voicu este senator PSD. I se mai spune şi „Naşul”. Are 44 de ani şi locuieşte cu părinţii săi, Dan şi Gherghina Voicu, potrivit declaraţiei sale de avere.
Să ajungă deputat imediat după ce şi-a încheiat mandatul la Cotroceni - odată cu cel al lui Ion Iliescu -, a fost o nimica toată, iar să fie ales senator în 2008 de o seamă de bucureşteni, nu s-a dovedit a fi un lucru chiar aşa de greu.
Cătălin Voicu a fost la un pas să ajungă ministru de interne acum zece luni şi mai bine. Susţinut puternic de Marian Vanghelie, pe care l-a ajutat - susţine o parte a presei - să scape de unele dosarele penale deschise pe numele primarului de la Sectorul 5 la începutul guvernării PNL – PD, Voicu a fost învins de jocurile politice din interiorul PSD. Cel numit în fruntea Internelor a fost, în final, Gabriel Oprea, un alt general controversat.

Femeie de afaceri la 67 de ani

Pe vremea când Cătălin Voicu era consilier prezidenţial, mama acestuia, Gherghina Voicu, se apuca vertiginos de afaceri. La 67 de ani. Doamna Voicu a cumpărat în 2004 fix 50% din părţile sociale ale firmei Gecor SRL din Călugăreni, judeţul Giurgiu, o fimă de familie până la acel moment, dar cu un obiect de activitate extrem de atractiv: asfaltări şi construcţii.
“Dacă cineva încearcă să insinueze o anumită legătură între presupusa mea funcţie de la Adminsitraţia Prezidenţială şi acesată firmă este fals din următorul motiv: eu de la finele anului 2004 sunt deputat în opoziţie, deputat PSD, actualmente senator”, susţine Cătălin Voicu.
Potrivit Registrului Comerţului, Gherghina Voicu a primit 50% din părţile sociale deţinute de Gheorghe Cusă în 28 aprilie 2004, celelalte procente rămânând în proprietatea soţiei acestuia, Ioana Cusă. Privită la suprafaţă, mişcarea lui Gheorghe Cusă este cel puţin curioasă. În momentul în care a decis să renunţe la jumătate din firmă, Gecor SRL nu era o firmă căreia să îi plângi de milă, aceasta având deja în derulare contracte importante pentru deszăpezire sau întreţinere de drumuri. Ce-i drept, nu juca încă în Liga Campionilor Asfaltărilor.

Contractele din mandatul PSD...

La doar două zile după ce Gherghina Voicu a devenit femeie de afaceri cu acte în regulă, la 30 aprilie 2004, firma Gecor SRL încheia deja un prim contract cu statul român. Înţelegerea juridică a fost parafată cu Societatea de Drumuri Naţionale Bucureşti Sud, componentă a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), şi prevedea asigurarea esteticii rutiere pe Centura Bucureştiului, între intersecţia DN 3 cu A1. Preţul deloc mic pentru acea vreme: peste şapte miliarde de lei vechi.

În 2004, cât Partidul Social Democrat s-a mai aflat la guvernare, firma Gecor a reuşit să încheie cel puţin trei contracte cu statul în valoare 72,5 miliarde de lei vechi, adică peste 1,8 milioane de euro. Toată această sumă a fost plătită pentru....închiriere de utilaje.
Tot în perioada în care Cătălin Voicu era consilierul preşedintelui Ion Iliescu, iar ministerul Transporturilor era condus de PSD-istul Miron Mitrea, firma încheia primele contracte de asfaltare: reabilitarea sistemului rutier pe DN 5A şi a centurii Bucureşti, tronsonul A 2 - DN 5 - km 34+000 - km 38+000.
DN 5 leagă Bucureştiul de Giurgiu şi a fost inclus în coridorul Pan European IX. Pentru realbilitarea porţiunii de drum de care a fost respionsabilă Gecor SRL s-au alocat nu mai puţin de zece milioane de euro. Lucrările au fost terminate abia anul acesta, la cinci anu după semnarea contrcatului.

...şi cele din mandatele PNL – PD, PDL şi PNL


După schimbarea puterii politice în 2005, afacerile nu au mers deloc rău pentru societatea Gecor SRL, cel puţin asta reiese din achiziţiile făcute publice de instituţiile statului.
Aşa se face că firma a încheiat două contracte pentru închirierea unor utilaje, unul cu CNADNR în valoare de 1,3 milioane de lei noi, celălalt cu Consiliul Judeţean Bacău, în valoare de 1,2 milioane de lei noi. Contractul de la Bacău nu e prea greu de justificat, având în vedere că fostul consilier Cătălin Voicu devenise la începutul lunii ianuarie 2005 deputat de Bacău din partea PSD, iar consiliul era condus atunci, ca şi acum, de PSD-istul Dragoş Benea. Tot de la CJ Bacău, firma mamei lui Cătălin Voicu a mai primit un contract pentru consolidarea şi refacere DJ 119E, în valoare de circa un milion de lei noi.

2006 şi 2007 au fost ani la fel de buni pentru Gecor SRL. Cu PDL-istul Radu Berceanu şi PNL-istul Ludovic Orban la conducerea Ministerului Transporturilor, în subordinea căruia se află CNADNR, Gecor a obţinut cinci contracte în 2006, în valoare de aproape şase milioane de euro, şi trei contracte în 2007, în valore de peste şapte milioane de euro.
În decembrie 2007, la vârsta de 70 de ani, Gherghina Voicu s-a retras din firmă. I-a vândut înapoi părţile sociale lui Gheorghe Cusă, cel de la care le cumpărase în 2004.
În Călugreni, Cusă este cunoscut ca fiind omul lui Cătălin Voicu. Senatorul susţine că are chiar o legătură de rudenie cu acţionarii firmei Gecor SRL, societate abonată la bani publici şi în mandatul PSD şi după.

Ce spune Cătălin Voicu

„În ce mă priveşte nu am fost consilier prezidenţial sau consilier de stat, ci am fost consilier pe probleme militare, strict în domeniul militar. Nu am avut legătură cu ministerele de Finanţe, de Transporturi. Mama mea a pătruns în această societate pentru că acolo sunt finii noştri. Cât mama mea a fost în firmă eu am fost deputat. Nu am avut niciun fel de butoane în mână. Dacă dumneavoastră credeţi că un simplu consilier pe probleme militare, fără nicio legătură cu domeniul civil, poate să influenţeze vreun contract vă las pe dumneavoastră să apreciaţi”, a declarat senatorul Cătălin Voicu.