Presa românească, văzută după vacanţă

Zece zile, cât a durat vacanţa mea, nu mi-am verificat e-mail-ul, nu am deschis internetul, nu am văzut ştiri sau talk-show-uri româneşti, dar am citit presă de limbă engleză şi am urmărit posturi străine de ştiri. După ce am deschis aseară televizorul şi am frunzărit on-line ziarele senzaţia a fost că avem o presă mediocră, partizană, prost scrisă şi făcută, profund angajată politic, lipstă de echilibru, fără subiecte, lipsită de imaginaţie şi creativitate, cu reporteri (unii) care nu transmit încredere în informaţia prezentată, cu flecăreală deşănţată în talk-show-uri, pline de parerologi şi opinologi care le ştiu pe toate. Nu a fost cumva vreo revelaţie. Ştiam asta, însă diferenţele le-am simţit mai apăsat după perioada asta de timp în care am fost ruptă total de media românească.

Care sunt şansele unei redresări a situaţiei? Greu de spus. Şi greu de făcut ceva, probabil. De ce? Iată un motiv, puternic argumentat şi enunţat de repezentantul ultimului grup străin de presă care deţinea acţiuni la un cotidian românesc, România Liberă. Este vorba de Bodo Hombach, preşedintele WAZ, cel care a explicat şi de ce WAZ şi-a vândut acţiunile deţinute la RL: "Piaţa românească este distorsionată. Aceasta se manifestă - în cazul României - prin investiţiile masive operate de oameni care îşi câştigă banii în cu totul alte sectoare ale economiei, care rulează sume de milioane de euro în diferite mecanisme de creştere artificială a audienţei, precum premii, tombole şi alte jocuri, şi astfel distorsionează piaţa media. Dacă cineva intră in afaceri de presă nu pentru a le opera pe acestea, ci pentru a însoţi mediatic alte afaceri pe care patronatul le are, atunci noi, editorii de presă şi afaceriştii din domeniul media avem dificultăţi majore în a susţine o companie media serioasă cu rulaje de bani strict în acest domeniu".