Peste 200 de iniţiative legislative blocate, absenteism masiv, opacitatea procesului legislativ, reveniri asupra unor legi, războaie la Curtea Constituțională, atuuri lăsate în mâna guvernului care emite pe bandă rulantă, în paralel cu Parlamentul, decizii de administrare a ţării în vremuri de criză. Parlamentul – instituția numărul unu în orice ţară europeană şi cea care garantează democrația – nu poate ajuta la reforma statului și a societăţii în România până nu se reformează pe el însuşi.
Deși după alegerile parlamentare din 2008 s-a configurat o coaliție de guvernare, majoritatea din Parlament s-a dovedit nefuncțională într-un an de criză ca 2010, când România avea nevoie mai mult ca oricând de coerență legislativă.
Bilanțul, potrivit datelor din Camera Deputaților și Senat
* Doar 14 legi promulgate la Senat, din 148 de proiecte de lege depuse.
* La Camera Deputaților, 230 de inițiative (din 786 depuse) au devenit legi.
* O bună parte din legile trecute sunt inițiative venite de la guvern, altele sunt modificări aduse legilor anterioare.
* Adoptarea tacită a legilor a înlocuit, în parioadele de blocaj, dezbaterile: în numai o săptămână din luna septembrie au fost adoptate prin aprobare tacită 5 legi. * Un număr de 11 legi au fost cereri de reexaminare, trimise la Parlament de către Președinție.
Text scris împreună cu Cristian Grosu, a cărui continuare poate fi citită pe CursDeGuvernare.ro
Se afișează postările cu eticheta Curtea Constituţională. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Curtea Constituţională. Afișați toate postările
duminică, 5 decembrie 2010
luni, 19 aprilie 2010
Motivul desfiinţării ANI
Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a rămas fără principalele atribuţii în urma deciziei Curţii Constituţionale de săptămâna trecută. Motivele în baza cărora judecătorii constituţionali au luat hotărârea de a declara neconstituţionale două capitole din legea de funcţionare a ANI vor fi aflate când motivarea va deveni publică.
Până atunci, un alt motiv - pe care cu siguranţă nu îl vom găsi scris negru pe alb în respectiva decizie -, iese la iveală. Singura instituţie care putea cerceta/ancheta/verifica incompatibilitatea judecătorilor de la Curtea Constituţionala era ANI. Verificarea incompatibilităţii în cazul judecătorilor constituţionali nu intră în atribuţiile Parchetului General şi nici în atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii de la Curtea Constutuţională nefiind asimilaţi magistraţilor.
Potrivit surselor mele, ANI demarase procedura de verificare a stării de incompatibilitate dată de faptul că patru din cei nouă judecători deţineau acţiuni la societăţi comerciale, aşa cum am scris aici, iar alţi trei erau verificaţi în legătură cu averea personală.
Până atunci, un alt motiv - pe care cu siguranţă nu îl vom găsi scris negru pe alb în respectiva decizie -, iese la iveală. Singura instituţie care putea cerceta/ancheta/verifica incompatibilitatea judecătorilor de la Curtea Constituţionala era ANI. Verificarea incompatibilităţii în cazul judecătorilor constituţionali nu intră în atribuţiile Parchetului General şi nici în atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii de la Curtea Constutuţională nefiind asimilaţi magistraţilor.
Potrivit surselor mele, ANI demarase procedura de verificare a stării de incompatibilitate dată de faptul că patru din cei nouă judecători deţineau acţiuni la societăţi comerciale, aşa cum am scris aici, iar alţi trei erau verificaţi în legătură cu averea personală.
Atac grosolan la ANI
Update. Nu ar fi rău de ştiut faptul că pe baza Legii 303/2004, privind statutul magistratului, Secţia de Judecători a CSM a avut în lucru două cazuri referitoare la judecători care deţineau firme. Unul avea părţi sociale la un SRL, celălalt, acţiuni la un SA. În concluzie, s-au cercetat şi participaţiile deţinute de un magistrat la un SRL.
Un ziar obscur, portavocea unui senator subUrban, scrie în ediţia de luni despre faptul că cei patru judecători incompatibili de la Curtea Constituţională, despre care am scris vineri în exclusivitate, nu ar fi, de fapt, în incompatibilitate. Într-o alegaţie superficială şi nedocumentată, ziarul cu pricina susţine că judecătorii au dreptul să fie acţionari în societăţi pe acţiuni, adică în SA-uri, dar nu au voie să fie asociaţi în societăţi comerciale, adică în SRL-uri.
Cum ar veni, legea le interzice să fie asociaţi în SRL-uri mărunte, dar le permite să fie acţionari în SA-uri babane. Adică, de ce judecătorii de la Curtea Constituţională, sau de oriunde, nu ar putea fi acţionari la Petrom SA, sau la BCR SA, sau la Oltchim SA, sau la .... RAFO SA? În schimb, legea le interzice categoric să fie asociaţi la vreun butic din colţul străzii, la vreo firmă de consultanţă sau la SC Arici Pogonici SRL.
În acel aşa-zis articol de presă este invocată Legea 31/1990, legea societăţilor comerciale. Însă, vorbind de cineva care doar se pretinde ziarist, nu mă aştept să fi citit vreodată legea societăţilor comerciale, altfel ar fi dat peste Capitolul V, privind unele dispoziţii procedurale, unde la articolul 61, alineatul 2, se spune: „În sensul prezentei legi, prin hotararea asociaţilor se întelege şi hotărârea organelor statutare ale societăţii, iar termenul asociaţi include şi acţionarii, în afară de cazul în care din context rezultă altfel.”
Fără să citească cu atenţie o altă lege pe care o invocă, Legea 161/2003 - numită şi legea incompatibilităţilor -, doamna care se pretinde ziarist scrie că cei patru judecători de la Curtea Constituţională care deţin acţiuni în SA-uri au dreptul să le deţină pentru că în Legea 161/2003 se spune la articolul 102, litera „b”, că magistraţilor le este interzis să aibă calitatea de asociat, deci nu şi pe cea de acţionar. În concluzia doamnei, pentru că firmele celor patru sunt pe acţiuni, adică SA-uri, ei sunt acţionari, şi nu asociaţi. Deci au voie să aibă SA-uri!! Cât mai multe probabil!
Se pare că domna cu pricina a citit strict litera „b” a articolului 102 din Legea incompatibilităţilor, nu şi litera „a” unde se spune că magistratilor le este interzis să desfăşoare activităţi comerciale, sau litera „c”, unde se spune magistratilor le este interzis să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse, şi nici litera „d”, unde scrie că magistratilor le este interzis să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic. Că-i place doamnei sau nu, o societate pe acţiuni prestează activităţi comerciale, iar domnii de la Curtea Constituţională desfăşoară activităţi comerciale direct, în nume perosonal.
Puteţi citi întreg articolul, aşa cum este el în lege, mai jos:
Art. 102. - Magistratilor le este interzis:
a) să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură;
b) să aibă calitatea de asociat, membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare sau financiare, companii naţionale, societăţi naţionale ori regii autonome;
c) să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.
Bun. Că doamna cu pricina a citit legea incompatibilităţilor pe sărite, sau numai acele articole care le serveşte magistraţilor care au mutilat legea ANI, nu mă surpinde. Asta mă face să înţeleg de ce dumneaei nu a citit, de exemplu, Legea 303/2004, privind statutul magistraţilor, unde articolul 102 din Legea incompatibilităţilor este reprodus ad-literam în articolul 8. Însă în statutul magistraţilor există un alineat în plus, care cred că clarifică lucrurile fără niciun fel de interpretare: (2) Prin derogare de la regula prevăzută la alin. (1) lit. c), magistraţii pot fi acţionari sau asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea în masă. Deci, excepţia e una singură: magistraţilor, că sunt cei de la Curtea Constituţională sau de la orice judecătorie neînsemnată, li se permite să deţină doar celebrele cupoane de la marea privatizare. Şi atât!
În concluzie, judecătorii de la Curtea Constituţională nu încalcă numai Legea incompatibilităţilor, ci şi Legea privind statutul magistraţilor!
Nu mă aştept ca respectivul ziar obscur, portavocea unui senator subUrban, să facă mâine vreo rectificare. Să retragă articolul sau să-şi prezinte scuze.
Un ziar obscur, portavocea unui senator subUrban, scrie în ediţia de luni despre faptul că cei patru judecători incompatibili de la Curtea Constituţională, despre care am scris vineri în exclusivitate, nu ar fi, de fapt, în incompatibilitate. Într-o alegaţie superficială şi nedocumentată, ziarul cu pricina susţine că judecătorii au dreptul să fie acţionari în societăţi pe acţiuni, adică în SA-uri, dar nu au voie să fie asociaţi în societăţi comerciale, adică în SRL-uri.
Cum ar veni, legea le interzice să fie asociaţi în SRL-uri mărunte, dar le permite să fie acţionari în SA-uri babane. Adică, de ce judecătorii de la Curtea Constituţională, sau de oriunde, nu ar putea fi acţionari la Petrom SA, sau la BCR SA, sau la Oltchim SA, sau la .... RAFO SA? În schimb, legea le interzice categoric să fie asociaţi la vreun butic din colţul străzii, la vreo firmă de consultanţă sau la SC Arici Pogonici SRL.
În acel aşa-zis articol de presă este invocată Legea 31/1990, legea societăţilor comerciale. Însă, vorbind de cineva care doar se pretinde ziarist, nu mă aştept să fi citit vreodată legea societăţilor comerciale, altfel ar fi dat peste Capitolul V, privind unele dispoziţii procedurale, unde la articolul 61, alineatul 2, se spune: „În sensul prezentei legi, prin hotararea asociaţilor se întelege şi hotărârea organelor statutare ale societăţii, iar termenul asociaţi include şi acţionarii, în afară de cazul în care din context rezultă altfel.”
Fără să citească cu atenţie o altă lege pe care o invocă, Legea 161/2003 - numită şi legea incompatibilităţilor -, doamna care se pretinde ziarist scrie că cei patru judecători de la Curtea Constituţională care deţin acţiuni în SA-uri au dreptul să le deţină pentru că în Legea 161/2003 se spune la articolul 102, litera „b”, că magistraţilor le este interzis să aibă calitatea de asociat, deci nu şi pe cea de acţionar. În concluzia doamnei, pentru că firmele celor patru sunt pe acţiuni, adică SA-uri, ei sunt acţionari, şi nu asociaţi. Deci au voie să aibă SA-uri!! Cât mai multe probabil!
Se pare că domna cu pricina a citit strict litera „b” a articolului 102 din Legea incompatibilităţilor, nu şi litera „a” unde se spune că magistratilor le este interzis să desfăşoare activităţi comerciale, sau litera „c”, unde se spune magistratilor le este interzis să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse, şi nici litera „d”, unde scrie că magistratilor le este interzis să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic. Că-i place doamnei sau nu, o societate pe acţiuni prestează activităţi comerciale, iar domnii de la Curtea Constituţională desfăşoară activităţi comerciale direct, în nume perosonal.
Puteţi citi întreg articolul, aşa cum este el în lege, mai jos:
Art. 102. - Magistratilor le este interzis:
a) să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură;
b) să aibă calitatea de asociat, membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare sau financiare, companii naţionale, societăţi naţionale ori regii autonome;
c) să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.
Bun. Că doamna cu pricina a citit legea incompatibilităţilor pe sărite, sau numai acele articole care le serveşte magistraţilor care au mutilat legea ANI, nu mă surpinde. Asta mă face să înţeleg de ce dumneaei nu a citit, de exemplu, Legea 303/2004, privind statutul magistraţilor, unde articolul 102 din Legea incompatibilităţilor este reprodus ad-literam în articolul 8. Însă în statutul magistraţilor există un alineat în plus, care cred că clarifică lucrurile fără niciun fel de interpretare: (2) Prin derogare de la regula prevăzută la alin. (1) lit. c), magistraţii pot fi acţionari sau asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea în masă. Deci, excepţia e una singură: magistraţilor, că sunt cei de la Curtea Constituţională sau de la orice judecătorie neînsemnată, li se permite să deţină doar celebrele cupoane de la marea privatizare. Şi atât!
În concluzie, judecătorii de la Curtea Constituţională nu încalcă numai Legea incompatibilităţilor, ci şi Legea privind statutul magistraţilor!
Nu mă aştept ca respectivul ziar obscur, portavocea unui senator subUrban, să facă mâine vreo rectificare. Să retragă articolul sau să-şi prezinte scuze.
vineri, 16 aprilie 2010
EXCLUSIV. Patru judecători ai Curţii Constituţionale, în incompatibilitate
Patru din cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale sunt în stare de incompatibilitate. Cei patru sunt acţionari în societăţi comerciale, fapt interzis şi sancţionat de legea pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.
Surse din interiorul Agenţiei Naţionale de Integritate au confirmat pentru Blog de Investigaţii faptul că mai mulţi judecători ai Curţii Constituţionale se aflau în vizorul ANI în legătură cu starea de incompatibilitate dată de faptul că deţineau acţiuni la societăţi comerciale.
Potrivit declaraţiilor lor de avere şi de interese, dar şi datelor de la Registrul Comerţului, cei patru judecători ai Curţii Constituţionale acţionari la societăţi comerciale sunt:
1. Petru Lăzăroiu, numit judecător la Curtea Constituţională în 2008 de Preşedintele României pentru un mandat care expiră în 2010. Acesta deţine un număr de 3.771 acţiuni la SC Nufărul SA, în valoare de 18.855 lei.
2. Ion Predescu, numit judecător la Curtea Constituţională în 2004 de Senatul României pentru un mandat de 9 ani. Acesta deţine împreună cu soţia acţiuni la SIF Oltenia.
3. Zoltan Valentin Puskas numit judecător la Curtea Constituţională în 2007 de Senatul României pentru un mandat de 9 ani. Zoltan Valentin Puskas deţine 19.97 % acţiuni la Societatea Cooperativa Meşteşugărească Sicomcoop Sfântul Gheorghe. Pachetul de acţiuni deţinut de Puskcas este de altfel cel mai mare, restul acţiunilor, 80 la sută, fiind deţinute de alte opt persoane. În anul 2008, Zoltan Valentin Puskas a încasat dividende în valoare de 29.946 de lei.
4. Augustin Zegrean, numit judecător la Curtea Constituţională în 2007 de Preşedintele României pentru un mandat de 9 ani. Acesta deţine 755 de acţiuni la RAAL SA în valoare de 18.875. În 2008, Augustin Zegrean a încasat dividende în valoare de 9.200 de lei.
Potrivit Legii 161/2003 pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, cunoscută ca legea incompatibilităţilor, magistraţilor le este interzis să aibă calitatea de asociat, membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi civile sau societăţi comerciale.
Ieri, judecătorii Curţii Consituţionale au decis să "taie" principalele atribuţii de verificare a averilor demnitarilor, fapt ce lasă practic Agenţia Naţională de Integritate fără obiectul muncii. După ce judecătorii constituţionalişti au eliminat mai multe articole din legea de funcţionare, ANI devine un depozitar al declaraţiilor de avere.
După ce ieri verdictul Curţii Constituţionale a devenit oficial, Hotnews a anunţat faptul că şapte din cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale urmau a fi verificaţi de ANI.
Surse din interiorul Agenţiei Naţionale de Integritate au confirmat pentru Blog de Investigaţii faptul că mai mulţi judecători ai Curţii Constituţionale se aflau în vizorul ANI în legătură cu starea de incompatibilitate dată de faptul că deţineau acţiuni la societăţi comerciale.
Potrivit declaraţiilor lor de avere şi de interese, dar şi datelor de la Registrul Comerţului, cei patru judecători ai Curţii Constituţionale acţionari la societăţi comerciale sunt:
1. Petru Lăzăroiu, numit judecător la Curtea Constituţională în 2008 de Preşedintele României pentru un mandat care expiră în 2010. Acesta deţine un număr de 3.771 acţiuni la SC Nufărul SA, în valoare de 18.855 lei.
2. Ion Predescu, numit judecător la Curtea Constituţională în 2004 de Senatul României pentru un mandat de 9 ani. Acesta deţine împreună cu soţia acţiuni la SIF Oltenia.
3. Zoltan Valentin Puskas numit judecător la Curtea Constituţională în 2007 de Senatul României pentru un mandat de 9 ani. Zoltan Valentin Puskas deţine 19.97 % acţiuni la Societatea Cooperativa Meşteşugărească Sicomcoop Sfântul Gheorghe. Pachetul de acţiuni deţinut de Puskcas este de altfel cel mai mare, restul acţiunilor, 80 la sută, fiind deţinute de alte opt persoane. În anul 2008, Zoltan Valentin Puskas a încasat dividende în valoare de 29.946 de lei.
4. Augustin Zegrean, numit judecător la Curtea Constituţională în 2007 de Preşedintele României pentru un mandat de 9 ani. Acesta deţine 755 de acţiuni la RAAL SA în valoare de 18.875. În 2008, Augustin Zegrean a încasat dividende în valoare de 9.200 de lei.
Potrivit Legii 161/2003 pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, cunoscută ca legea incompatibilităţilor, magistraţilor le este interzis să aibă calitatea de asociat, membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi civile sau societăţi comerciale.
Ieri, judecătorii Curţii Consituţionale au decis să "taie" principalele atribuţii de verificare a averilor demnitarilor, fapt ce lasă practic Agenţia Naţională de Integritate fără obiectul muncii. După ce judecătorii constituţionalişti au eliminat mai multe articole din legea de funcţionare, ANI devine un depozitar al declaraţiilor de avere.
După ce ieri verdictul Curţii Constituţionale a devenit oficial, Hotnews a anunţat faptul că şapte din cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale urmau a fi verificaţi de ANI.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
