Atac grosolan la ANI

Update. Nu ar fi rău de ştiut faptul că pe baza Legii 303/2004, privind statutul magistratului, Secţia de Judecători a CSM a avut în lucru două cazuri referitoare la judecători care deţineau firme. Unul avea părţi sociale la un SRL, celălalt, acţiuni la un SA. În concluzie, s-au cercetat şi participaţiile deţinute de un magistrat la un SRL.

Un ziar obscur, portavocea unui senator subUrban, scrie în ediţia de luni despre faptul că cei patru judecători incompatibili de la Curtea Constituţională, despre care am scris vineri în exclusivitate, nu ar fi, de fapt, în incompatibilitate. Într-o alegaţie superficială şi nedocumentată, ziarul cu pricina susţine că judecătorii au dreptul să fie acţionari în societăţi pe acţiuni, adică în SA-uri, dar nu au voie să fie asociaţi în societăţi comerciale, adică în SRL-uri.

Cum ar veni, legea le interzice să fie asociaţi în SRL-uri mărunte, dar le permite să fie acţionari în SA-uri babane. Adică, de ce judecătorii de la Curtea Constituţională, sau de oriunde, nu ar putea fi acţionari la Petrom SA, sau la BCR SA, sau la Oltchim SA, sau la .... RAFO SA? În schimb, legea le interzice categoric să fie asociaţi la vreun butic din colţul străzii, la vreo firmă de consultanţă sau la SC Arici Pogonici SRL.

În acel aşa-zis articol de presă este invocată Legea 31/1990, legea societăţilor comerciale. Însă, vorbind de cineva care doar se pretinde ziarist, nu mă aştept să fi citit vreodată legea societăţilor comerciale, altfel ar fi dat peste Capitolul V, privind unele dispoziţii procedurale, unde la articolul 61, alineatul 2, se spune: „În sensul prezentei legi, prin hotararea asociaţilor se întelege şi hotărârea organelor statutare ale societăţii, iar termenul asociaţi include şi acţionarii, în afară de cazul în care din context rezultă altfel.”

Fără să citească cu atenţie o altă lege pe care o invocă, Legea 161/2003 - numită şi legea incompatibilităţilor -, doamna care se pretinde ziarist scrie că cei patru judecători de la Curtea Constituţională care deţin acţiuni în SA-uri au dreptul să le deţină pentru că în Legea 161/2003 se spune la articolul 102, litera „b”, că magistraţilor le este interzis să aibă calitatea de asociat, deci nu şi pe cea de acţionar. În concluzia doamnei, pentru că firmele celor patru sunt pe acţiuni, adică SA-uri, ei sunt acţionari, şi nu asociaţi. Deci au voie să aibă SA-uri!! Cât mai multe probabil!

Se pare că domna cu pricina a citit strict litera „b” a articolului 102 din Legea incompatibilităţilor, nu şi litera „a” unde se spune că magistratilor le este interzis să desfăşoare activităţi comerciale, sau litera „c”, unde se spune magistratilor le este interzis să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse, şi nici litera „d”, unde scrie că magistratilor le este interzis să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic. Că-i place doamnei sau nu, o societate pe acţiuni prestează activităţi comerciale, iar domnii de la Curtea Constituţională desfăşoară activităţi comerciale direct, în nume perosonal.

Puteţi citi întreg articolul, aşa cum este el în lege, mai jos:
Art. 102. - Magistratilor le este interzis:
a) să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură;
b) să aibă calitatea de asociat, membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare sau financiare, companii naţionale, societăţi naţionale ori regii autonome;
c) să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.

Bun. Că doamna cu pricina a citit legea incompatibilităţilor pe sărite, sau numai acele articole care le serveşte magistraţilor care au mutilat legea ANI, nu mă surpinde. Asta mă face să înţeleg de ce dumneaei nu a citit, de exemplu, Legea 303/2004, privind statutul magistraţilor, unde articolul 102 din Legea incompatibilităţilor este reprodus ad-literam în articolul 8. Însă în statutul magistraţilor există un alineat în plus, care cred că clarifică lucrurile fără niciun fel de interpretare: (2) Prin derogare de la regula prevăzută la alin. (1) lit. c), magistraţii pot fi acţionari sau asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea în masă. Deci, excepţia e una singură: magistraţilor, că sunt cei de la Curtea Constituţională sau de la orice judecătorie neînsemnată, li se permite să deţină doar celebrele cupoane de la marea privatizare. Şi atât!

În concluzie, judecătorii de la Curtea Constituţională nu încalcă numai Legea incompatibilităţilor, ci şi Legea privind statutul magistraţilor!

Nu mă aştept ca respectivul ziar obscur, portavocea unui senator subUrban, să facă mâine vreo rectificare. Să retragă articolul sau să-şi prezinte scuze.