Vasile Blaga - despre afacerile trecute sau prezente ale noilor miniştri

Cel mai important portofoliu din guvern, după cel al primului-ministru, este considerat Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) pentru că gestionează cea mai mare structură din România: Poliţia şi serviciul său secret, DGIPI, Jandarmeria, Poliţia de Frontieră, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), Arhivele Naţionale, Serviciul Paşapoarte, Cadastrul şi Rezervele de Stat. Se mai adaugă funcţionarii publici din administraţia publică locală şi cele 42 de prefecturi din ţară. În plus, Ministerul de Interne este cel care organizează alegerile, fie ele locale, parlamentare, europarlamentare sau prezidenţiale. Pe lângă toate acestea, MAI are un buget impresionant, dar şi sume foarte mari de bani venite din fonduri europene.

Internele au ajuns să fie controlate, din nou, de Vasile Blaga, cel despre care multe voci din rândul poliţiştilor spun că a fost unul dintre cei mai buni, dacă nu chiar cel mai bun ministru pe care l-au avut după ’90. Blaga este perceput ca eminenţa cenuşie sau sforarul PDL, loc ocupat în PSD de Viorel Hrebenciuc, însă mai puţin ca un apropiat al lui Traian Băsescu. Nu de puţine ori acesta a exprimat pe faţă opinii contrare de cele ale preşedintelui Băsescu, acesta fiind şi motivul pentru care s-a spus despre el că este liderul opoziţiei din interiorul PDL.

Pe vremea când era senator de Bihor, în 1999, Vasile Blaga a acceptat să fie administrator al firmei Cema SA. În acea perioadă nu exista o reglemenatre clară care să interzică aleşilor, demnitarilor sau funcţionarilor publici implicarea în administrarea unei societăţi comerciale. Blaga a devenit administrator după ce firma Cema SA a fost cumpărată de Grup Consult SRL din Sibiu, patronată de Cătălin Răducu Medar. Cema SA, fosta fabrică de cărămizi din Sibiu, a fot deţinută de o parte din slariaţi, de FPS şi de FPP Muntenia până în 1999 când FPS, condus la acea vreme de ţărănistul Radu Sârbu, a vândut către Grup Consult SRL pachetul majoritar de acţiuni, de 60%. De altfel, momentul în care s-a făcut vânzarea fabricii de cărămizi din Sibiu şi cel în care Blaga a fost numit administrator al Cema SA corespunde guvernării CDR, din care făcea parte şi PD, al cărui membru Vasile Blaga era. Odată cu Blaga a fost numit ca administrator al Cema SA şi senatorul PNŢCD Petru Juravlea. În septembrie 2002, Blaga şi Juravlea s-au retras din Consiliul de Administraţie al firmei după ce Cătălin Răducu Medar a vândut Grup Consult SRL, cea care deţinea pachetul majoritar în fabrica de cărămizi, unui consorţiu german.

Cu câteva zile înainte de Crăciunul din 2001, pe 21 decembrie, Vasile Blaga şi soţia sa, Violett, deveneau acţionari în Confort Astra Import Export SRL, firmă care se ocupa cu comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule şi cu întreţinerea şi reparaţia acestora. Odată cu intrarea soţilor Blaga în societate, aceasta s-a transformat din SRL în SA, iar cei doi au obţinut controlul prin deţinerea pachetului majoritar, de 46,26%. În februarie 2005, după ce a fost numit ministru de Interne în guvernul Tăriceanu, familia Blaga şi-a vândut acţiunile.

În 2000, împreună cu alte şase persoane, Vasile Blaga înfiinţa firma Mobimod SRL, în care la început a deţinut 10% din părţile sociale. Un an mai târziu, actualul ministru deţinea 44,5% părţi sociale, fiind şi cenzorul firmei care avea ca obiect principal de activitate producţia de mobilă. În decembrie 2004, înainte ca cerneala să se usuce pe ordinul de numire în funcţia de ministru al MAI, Blaga a demisionat din funcţia de cenzor, însă a mai rămas asociat până în decembrie 2005, când şi-a vândut acţiunile firmei Master SA, patronată de afaceristul orădean Gheroghe Mudura, arestat de DNA pentru spălare de bani, înşelăciune şi dare de mită la numai o lună după ce a cumprăt pachetul majoritar de părţi sociale de la ministrul Internelor în funcţie. Mudura îl plătise lui Blaga, prin Master SA, suma de 308.000 de euro pentru acţiunile de la Mobimod SRL, potrivit declaraţiei de avere a ministrului.

În februarie 2000, Vasile Blaga intră ca acţionar în Supermod Impex SRL, cu un pachet de părţi sociale de 9,9 %. Cinci din acţionarii acestei firme erau parteneri de afaceri cu Blaga şi în Mobimob SRL. Firma, al cărei obiect principal de activitate era „fabricarea de maşini şi aparate electrocasnice”, avea ca acţionar principal un off-shore din insulele Seychelles, Multilink Corporation SRL. La trei ani după intrarea lui Blaga în firmă, Supermod Impex SRL a intrat în faliment.

Când încă ocupa funcţia de senator de Bihor, în noiembrie 2000, Vasile Blaga a fost numit administrator în firma Transgex SA. Fostă societate de stat, care se ocupa de activităţi de proiectare, urbanism, inginerie şi alte servicii tehnice, Trangex SA a fost reorganizată în 2000, fiind deţinută de PFS şi de FPP Banat Crişana. Numirea lui Blaga s-a făcut după schimbarea acţionarului majoritar, mai exact după ce pachetul majoritar de acţiuni, de 69%, deţinut de FPS, a fost cumpărat de Dafora SA, compania miliardarului Gheorghe Călbureanu din Mediaş. În acelaşi timp cu Blaga au devenit administratori la Trangex şi Gheorghe Călbureanu, Marcel Piteiu, fost director de exploatare la Romgaz, fost deputat din partea PDL, actual director general al Romgaz, Francisc Toth, fost director general al Romgaz. În perioada în care Blaga a fost administrator în Transgex, Dafora SA a reuşit să achiziţioneze şi celelalte acţiuni de la FPP Banat Crişana, reuşind să controleze 96% din acţiunile firmei. Blaga s-a retas din funcţia de administrator în iunie 2004, în acelaşi timp cu Piteiu şi Toth. De remarcat că în ianuarie 2009, la scurt timp după ce Marcel Piteiu a pierdut colegiul pentru care a candidat ca senator, a fost numit de guvernul Boc I ca director general al Romgaz. Un alt lucru semnificativ, în perioada guvernării Alianţei DA, firma Dafora a lui Gheroghe Călbureanu a încheiat nenumărate contracte fără licitaţie cu Romgaz sau Transgaz, companii deţinute de statul Român.

În prezent, potrivit declaraţiei sale de avere, Vasile Blaga deţine acţiuni la Banca Transilvania şi Remarul SA, cumpărate de pe bursă, dar şi alte pachete de acţiuni la Petrol Sub Balc SA, România Combi SA şi Romexterra SA.

Despre firmele miniştrilor din guvernul Boc IV am scris şi aici.
Primul ministru despre ale cărui afaceri am scris deja pe larg este Cătălin Predoiu. Articolul poate fi citit aici. Au urmat cei patru miniştri ai UDMR, despre care am scris aici. Zilele viitoare voi continua cu ceilalţi miniştri.