Despre două incidente incluse în Raportul Libertăţii de Exprimare în 2009

Două incidente cu care m-am confruntat pe parcursul anului trecut au fost incluse în Raportul Freeex Libertatea Presei în România 2009.
Primul este cel legat de limbajul grobian, suburban şi golănesc al europarlamentarului Gigi Becali, cu care m-am confruntat atunci când i-am cerut un punct de vedere despre banii donaţi către PNG în 2008, bani care nu se regăseau în declaraţia sa de avere. Situaţia este cuprinsă în Raport la Capitolul 2, "Agresiuni, ameninţări şi insulte".

Iată cum a consemnat Raportul Freeex incidentul consumat în perioada realizării filmului-anchetă Donaţii fără acoperire, denumit "Becali a înjurat-o pe jurnalista Emilia Şercan":
"În data de 14 septembrie, politicianul George Becali a înjurat-o pe jurnalista de investigaţie Emilia Şercan, care îl contactase telefonic pentru a verifica informaţiile pe care urma să le includă într-un documentar TV. Jurnalista îi semnala preşedintelui partidului Noua Generaţie că există anumite neconcordanţe în declaraţia sa de avere. Astfel, deşi nu declarase public niciun venit, Gigi Becali donase către partid 35.000 de lei (sumă care nu figura în declaraţia de avere), potrivit Emiliei Şercan. Becali a replicat că a donat banii din contul său, dar că nu vrea să-şi declare banii din conturi nicăieri. Întrebat de către Emilia Şercan dacă ANI i-a făcut vreo sesizare în această privinţă, Becali a replicat: „Îmi beleşti p... şi tu şi ANI. Dă-te-n p... mea!”."

Cel de-al doilea episod inclus în Raportul Freeex este unul despre care am scris aici de mai multe ori: refuzul Camerei Deputaţilor de a acedita freelanceri. Incidentul este inclus în capitolul 4, "Accesul la informaţiile de interes public - Regulamentul de acreditare al Camerei Deputaţilor".

Raportul îl consemnează astfel: "Pe 20 august 2009, ziarista independentă Emilia Şercan a solicitat Camerei Deputaţilor acreditarea ca ziarist freelance, în timpul documentării pentru un film-anchetă legat de averile parlamentarilor. Camera Deputaţilor i-a răspuns că „regulamentul de funcţionare nu prevede acreditarea de jurnalişti freelanceri”. Răspunsul oficial preciza că un nou regulament va fi dezbătut într-o şedinţă a Biroului Permanent din septembrie. Stenograma discuţiei din septembrie arată teama politicienilor cu funcţii de conducere în Camera Deputaţilor de jurnaliştii independenţi. Atât preşedintele Camerei, Roberta Anastase, cât şi vicepreşedintele, Adrian Năstase, se tem că „sute de mii” de persoane vor invada Camera Deputaţilor, sub acoperirea de jurnalist independent. De asemenea, parlamentarii vor să întreţină relaţii cu instituţii de presă şi nu cu ziarişti independenţi.

La începutul anului 2010, în urma unei scrisori deschise a câtorva organizații de media, a fost Declanşat un proces de consultare pe acestă temă. Un argument adus în discuţie a fost acela că presa este un domeniu dinamic şi că atât Parlamentul European cât şi Casa Albă acreditează ziarişti independenţi/ bloggeri de câţiva ani deja. S-au adus o serie de amendamente Regulamentului, astfel încât să fie permisă şi acreditarea freelancerilor la Camera Deputaţilor. Totuşi, sistemul de acreditare rămâne unul extrem de birocratic, freelancerii trebuind să prezinte trei recomandări din partea a 3 jurnalişti care sunt membri ai unor organizaţii (asociaţii) profesionale de media din România, o mapă profesională care să includă minimum 6 materiale difuzate sau publicate de o instituţie media în ultimele 12 luni din momentul depunerii cererii de acreditare şi o declaraţie în care să precizeze care este Codul deontologic la care subscrie, pe care să îl anexeze într-o copie conformă cu orginalul. Noul regulament a fost adoptat în martie 2010."